Page 74 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 74
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 7
In dezbatere : PROIECTUL LEGII PRIVIND
Munca spornică — singura cale de
ORGANIZAREA PRODUCERII ŞI FOLOSIRII IT ELEVII
creştere a venitului naţional, RAŢIONALE A RESURSELOR DE NUTREŢURI 11.00 Viaţa satul'
închiderea
13.00
lui
a nivelului de trai al oamenilor muncii Principala sarcină - asigurarea 16.00 Telex Almanah pi
1G,05 Viaţa şcolii
16.25
furajelor din producţie proprie 16.45 Clubul tine
Viaţa sătuli
17.25
a timpului de lucru şi al suri au exprimat şi Orban
Faptele demne de muncă — tele. Kalman, şeful unei echipe 17,50 1001 de ser
18.00 închiderea
o Aceleaşi gînduri de a- de fierari-betonişti la po înfăptuirea neabătută a nice lichide pe 20 hectare. lui
răspunsul nostru deziune precum şi hotărî- ligonul de prefabricate şi sarcinilor ce ne revin pri Bineînţeles că întreaga su 20.00 'telejurnal
vind dezvoltarea sectorului
prafaţă de pajişti — 415
Ioan Sorea, subinginer, şe
20.25 Actualitatea
rea lor .şi a tovarăşilor de 20.45 Semnături
Aflaţi zilele trecute în băneşti. Eu, de exemplu, ca ful atelierului prefabricate. zootehnic şi realizarea o- hectare — este curăţată în muncii
mijlocul oamenilor muncii muncitor, voi primi drept muncă de a răspunde cu biectivelor stabilite în pro fiecare an. Ca şi în anii 21.00 Teatru Tv.:
din cadrul staţiei de uti compensaţie 190 lei lunar, responsabilitate noilor mă MIA VOICU gramul de autoaprovizio- precedenţi, vom face şi ţii“ de SI. T
laje şi transporturi a Trus soţia, tot muncitoare, va nare teritorială sînt strîns irigarea a peste 130 ha pă 22,15 Telejurnal.
tului de construcţii Deva primi la fel, iar pentru cei Volumul compensaţiilor va condiţionate de preocupa şune. De asemenea, în lu
am reţinut unanima şi de doi copii cîte 67 lei dife rea existentă şi de măsurile mina prevederilor proiectu
plina aprobare a măsuri renţă la alocaţie, în total frebui să fie recuperai infegral luate în concordanţă cu lui de lege, consider că III ADIO
lor adoptate de conduce 514 lei, sumă suficientă orientările date de secre putem introduce o supra
rea partidului şi statului pentru a ne acoperi diferen „Am citit în presă des ran, Tosif Şerb, Traian tarul general al parti faţă de 50 de hectare pa BUCUREŞTI iT
nostru în ce priveşte rea ţele de preţuri la cumpă pre creşterea retribuţiei Banciu ş.a. — au eviden dului, tovarăşul Nicolae jişti în rotaţia culturilor dioprogramul di
agricole. Ca urmare, pro
şezarea pe principii econo răturile făcute într-o lună. personalului muncitor, a ţiat o înţelegere, profundă Ceauşescu, la Consfătuirea ducţia medie de masă ver La zi în agricu
racle pregătiri f
mice a preţurilor cu amă e Gheorghe Floricel, me alocaţiei de stat pentru co a acestor măsuri. de lucru pe problemele de pe terenurile unde s-au pania agricolă d
nuntul la produsele agroa- canic, şef de echipă la re pii şi a pensiilor. Aceasta „ Se impune să acordăm, agriculturii din ianuarie aplicat măsuri de îmbună ră; 7,00 Radio;
limentare, creşterea retri paraţii auto. Reaşezarea va face ca modificarea pre fiecare la locurile noastre a.c., privind aplicarea unor tăţire în complex depăşeşte Revista presei;
rul melodiilor;
buţiei personalului munci preţurilor nu va afecta cu ţurilor de desfacere a pro de muncă, o atenţie deose noi norme şi tehnologii e- 30 de tone la hectar. de ştiri; 9,05
tor, a alocaţiilor de stat nimic nici veniturile fami duselor agroalimentare să bită creşterii productivită ficiente de furajare a ani O atenţie deosebită a- ascultătorilor; 1
pentru copii şi a pensiilor. liei mele. Pentru aceasta nu afecteze veniturile oa ţii muncii, reducerii conti malelor. Din proiectul Le cordăm cultivării plantelor de şti. 10,05 1
Consemnăm citeva opinii : trebuie să fim profund menilor muncii. Găsesc că nue a cheltuielilor materia gii privind organizarea furajere. La C.A.P. Băcia muzică uşoară;
folclorice:
Sibiu
o Firicel Doda, lăcătuş recunoscători conducerii este o măsură care ■ reflec le şi valorificării superioa producerii şi folosirii ra vom cultiva lucernă şi tri riţa. Revistă <
ţionale a resurselor de
la atelierul de confecţii partidului şi statului nos tă grija deosebită a parti re a materiilor prime şi nutreţuri, care este supus foi pe 35 de hectare, iar fie şi folclor; 1
de ştiri; 11,05
metalice: Aşa cum secre tru, politicii sale înţelepte, dului pentru sporirea bu materialelor tocmai penti’u dezbaterii publice, am re alte 15 hectare sînt desti pionierilor; 12,01
tarul general al partidului pline de grijă faţă de om. năstării noastre materiale, că volumul compensaţiilor ţinut că o atenţie deosebită nate sfeclei furajere. Fi ştiri; 12,05 D
folclorului nosti
sublinia în recentele sale Iar acestei griji trebuie să-i că era o necesitate tocmai anuale -va trebui recupe este acordată valorificării reşte, ne vom preocupa în vanpremicră rac
cuvîntări, această actuali răspundem prin fapte dem pentru că multe preţuri de rat integral" — a arătat potenţialului productiv al deaproape de aplicarea teh De la l Ia 3;
zare a preţurilor cu amă ne. Sîntem convinşi că vînzare au rămas neschim muncitorul tapiţer Tiberiu pajiştilor naturale. In acest nologiilor care să asigure curioşilor; 10,00
nuntul la produsele agroa- muncind mai bine şi mai bate de zeci de ani". Cu Stana. context se înscriu şi mă obţinerea de rezultate su ştiri; 10,25 Sfal
lui; 10,30 Mcmc.
limentare a fost necesară, cu spor, ueprecupeţind nici vintele maistrului Traian — Tovarăşe Stana Tibe surile pe care am stabilit perioare de pe fiecare hec nistic: Marius 1
în scopul aşezării acestora un efort, vom putea înde Cioară, rostite în cadrul a- riu, aţi făcut un calcul es să le aplicăm (unele au fost tar cultivat cu plante fura Coordonate ecou
pe principii economice. Cu plini în cele mai bune con dunării generale de dare timativ pentru a afla cu deja materializate) în sco jere. Totodată, am stabilit Buletin de ştir
noaştem cu toţii că la u- diţii planul pe 1982, con de seamă şi alegeri a or cît vă creşte retribuţia ? pul acoperirii din producţie măsuri în vederea folosirii litica noastră;
ce din folclorul
nele produse de bază pre tribuind la recuperarea în ganizaţiei de- partid nr. 1 — Compensaţia, la retri proprie a furajelor necesa în totalitate a nutreţurilor van; 17,45 Agi
ţurile au rămas neschim acest an a cel puţin 30 la a Cooperativei meşteşugă buţia mea este de 160 lei re, deoarece pînă acum am grosiere. la A la ÎS,00
bate de peste 25 de ani, în sută din volumul compen reşti „Moţul“ din Brad, au lunar, plus creşterea aloca fost nevoiţi să cumpărăm Există realmente condiţii 20,00 Radiojurna
pămintr.
moria
această perioadă venituri saţiilor acordate t.e stat. avut ecou în rîndul comu ţiei pentru cei doi copii. ca prin înfăptuirea obiec ncsc; 20,45 Noi
le populaţiei crescînd de niştilor care au urmat la Găsesc că astfel veniturile cantităţi apreciabile de nu tivelor stabilite să asigurăm fice; 21,00 Bulei
peste 10 ori, iar retribuţia o Viorel Jude, maistru, cuvint. Adunarea n-a avut familiei mele nu vor fi a- treţuri pentru C.A.P. Băcia obţinerea din producţie 21,05 Cadenţe s
de peste 7 ori. Subliniez în secretarul comitetului de la ordinea de zi dezbate fectate de creşterea preţu şi Tîmpa. Pentru punerea proprie a întregului necesar O zi intr-o or.
juterii muzicali
mod deosebit spiritul pro partid : în toate secţiile rea expresă a acestei teme, rilor de desfacere a pro deplină în valoare a păşu de furaje, inclusiv pentru Non stop muzit
fund umanist al politicii din unitatea noastră s-au dar a purtat amprenta pu duselor agroalimentare. nilor, am fertilizat în aceas gospodăriile populaţiei din
partidului şi statului nos luat noi măsuri pentru ternicei impresii produse Sîntem hotărîţi să reali tă iarnă peste 300 hectare comună.
tru, ilustrat concludent de creşterea productivităţii de cuvîntarea tovarăşului zăm în acest an, peste cu îngrăşăminte chimice, TRAIAN CRISTOI
iar alte 25 hectare sînt fer
faptul că măsurile de ma muncii şi realizarea de be Nicolae Ceauşescu şi ho- plan, cel puţin 250 000 lei, tilizate prin tîrlire. în a- secretarul Comitetului
jorare a preţurilor au fost neficii suplimentare. A- tărîrea şedinţei de lucru ceea ce reprezintă 30 la comunal de partid,
DEVA: Un gl
adoptate în condiţiile spo ceasta prin organizarea mai comune a C.C. al P.C.R. şi sută din suma compensa celaşi timp am stabilit să primarul comunei Băcia (Patria); Farr
aplicăm îngrăşăminte orga-
ririi retribuţiilor, a aloca bună a locurilor de muncă, Consiliului Suprem al Dez ţiilor de care vor beneficia (Arta) ; HUr
ţiilor de stat pentru copii prin întărirea continuă a voltării Economice şi So muncitorii secţiei tîmplărie. Yankeii — serii
şi pensiilor, respectiv prin ordinii şi disciplinei, folo ciale. Cei care au vorbit căra); întîlnirez
Balint (Siderur
acordarea de compensaţii sirea completă şi eficientă — printre care Ligia Bu- E. SÎNA luerărife în lepmicultură ga de acasă (
drum (Construi
TROŞANI: Bile
Însemnate sporuri (Urmare din pag. 1) amenajaţi, pînă acum, 400 cere (Unirea);
miezul nopţii
mp. Unitatea are stabilit să
brie) ; LUPEI^
menajării irigaţiilor, res
de producţie pectiv reparatul motopom- producă peste un milion serioase (Cultu
fire de răsad, ponderea de-
pentru cei vii
pelor, racordul electro- ţinînd-o sortimentele de to rcsc); VULCAr
(Urmare din pag. 1) şi merge pe aceeaşi linie pompei la reţea şi curăţa mate, ardei, conopidă şi da 40 (Luceafâ
NEA: o singu:
şi în acest an — prin bună rea canalelor. Numai astfel ţelină. Inginera Otilia Rusan viaţă (Minerul)
piui său de competenţă organizare,■ ordine şi disci se va asigura obţinerea si aprecia că există posibili Tridentul" nu
profesională, de bun or plină, dăruire cu adevărat livrarea în acest an, pentru tăţi să se obţină recolte (Muncitoresc)*; .
ganizator şi conducător, de muncitorească, minerească. autoaprovizionare, a pes superioare la hectar la Nicki (Muncita
CÂNI: Patrula
hărnicie şi seriozitate, i-a Voi'bind despre munca te 2000 tone legume. toate culturile, unitatea pu acţiune (Reteza
însufleţit în muncă pe oa şi realizările lor, Mihai La C.A.P. Orăstie efor ţind astfel să beneficieze Pentru prima <
menii din subordine, des- Chelmu şi Dumitru Tămîrş turile legumicultorilor sînt de însemnate cîştiguri su rită (Steaua ro
chizîndu-le calea subtera considerau că „n-am făcut concentrate la pregătirea plimentare ca urmare a TIE: Signum L
nă spre idealizări care le nici o vitejie, muncim se unei producţii de aproape primelor ce se acordă pe tria) ; Moscova
în lacrimi — .
fac. cinste. rios, nu pierdem vremea 700 tone produse destinate tona de produs în condi (Flacăra); GEC
Rezultate bune în anul în abataj, ne înţelegem şi fondului de stat. La răsad ţiile depăşirii nivelului în '•'udarea
1981 şi de la începutul a- ne ajutăm ca între ortaci, niţe s-au dus peste 800 tone stabilit prin actele norma (Ca Cw'?iur
cestui an au' înregistrat — ştim bine cît preţuieşte gunoi de grajd. Acţiunea tive. în acest scop s-a fă Cursă furtunos
după cum am subliniat munca noastră, cît preţu- continuă, fiind prevăzut să cut şi o fertilizare supli BRAZI: Cosmo
LAN: Socrul (<
mai sus — şi minerii din ■ ieste cărbunele pentru se amenajeze 1350 mp ră mentară a legumelor-verde- tură); SIMER
sectoarele IV, VI, V şi II, ţară". sadniţe, după care forţele ţuri semănate în toamnă, aur, nagan
dar sectorul I constituie cu Acestea sînt, într-adevăr, vor trebui să fie mobilizate împlinirea acestui dezide 1LIA: Chcmnrp
adevărat un exemplu demn secretele succeselor în la fertilizarea grădinii, lu rat implică însă şi măsuri
de urmat, cu atît mai mult muncă ale minerilor din crare care se găseşte încă organizatorice hotărîte, în
Unitatea de bunuri metalice Brad. Comunista Bibiana
cu cit nu este un colectiv Lupeni, ale sporurilor de Cerb este o muncitoare conştiincioasă şi harnică, ca execută sub semnul întrebării. Iosif sensul că pentru cele două i & P E C T t
mare, nu beneficiază de producţie tot mai însem piese pentru umbrele. Rusan şi Florica Orăşan hectare de solar nu s-a
mecanizare, dar care a nate pe care le obţin zi Foto: VIRGIL ONOIU conduc cu pricepere pre constituit o formaţie per a IIUNEDOA
reuşit lucruri frumoase — de zi. gătirea răsadniţelor, fiind manentă de lucru. , cultură, orele
ni ca dc stat
o — a — o — » — « — © — a — c — © — «s — © —- <9 — o — ® — <3~ e> — a ~ » — o — © — ® — © — ffl — «•© — a — ffl — a> — a - a - n - a - » « — e chcstra popula
na“ : „Mîndn
Bihor**.
(Urmare din pag. 1) [«ini ei umbre pe cartea de vizită a unul colectiv destoinic frunte cu comuniştii, de a tură, orele 20. i
o CAL AN. (
munci mai bine, mai eficient
tori, le dă ajutor concret, le - sublinia secretarul comite tacol al Filarr
dene.
rezolvă problemele cu care cuperarea compensaţiilor bă — de la „mecanică 1“, Ga- ian. Pînă la urmă a fost po trul loan Predoi, secretarul tului de partid —, înţelegerea
se mai confruntă. neşti acordate de stat. vrilă Maruşan - de la con tolit, dar omul nevinovat are comitetului de partid pe în justeţii recentelor măsuri pri
- Treaba merge bine - strucţii metalice, alţii. Mai de suferit. treprindere, şi cu ing. Kele- vind reaşezarea şi corelarea IPjQTO
spune el. Cei 430 de munci CONCRET, grov : într-una din zile, su Au - fost şi alte cazuri de men Iosif, directorul I.U.M. pe principii economice a pre
tori lucrează pe trei schim CU PRIVIRE LA DECRET dorul Gheorghe Dobre - de abatere de la Decretul 400, Petroşani. ţurilor produselor agricole şi
Rezultatele tr
buri, cu asistenţă tehnică Io construcţii metalice - du dar colectivul a intervenit, i-a - Pe lingă greutăţi obiecti majorarea preţurilor cu amă februarie 1982 :
competentă, se străduiesc să La biroul atelierului meca ve mai avem şi probleme de nuntul la produsele agroali
realizeze lucrări de bună nică 1 intră spăşit un tînăr. natură internă - releva di mentare, creşterea retribuţii Extr. I : 30,
Extr. a II-a:
calitate. Avem meseriaşi pri „Ce-i baiul, Munteanule ?“, rectorul. Şi de organizare a lor personalului muncitor, a Extr. a IlI-a:
cepuţi şi conştiincioşi, cum il interpelează maistrul Vic muncii, şi de disciplină, şi de alocaţiilor de stat pentru co
sînt şefii de brigadă Con pii şi a pensiilor, angajarea Fond de cîşt
tor Radu. „Ştiţi, meştere, cu pregătire profesională, şi de lei.
stantin Rovenţa, Teofil Chiş, şutul de azi-noapte. Am lip pă ce şi-a efectuat serviciul, pus în discuţie, au primit conştiinţă. Sîntem însă pe un de a contribui în acest an la
luhasz Ladislau, sudorii Con sit”. „Iar te-ai îmbătat ?“. în schimbul I, la ora 21,30 sfaturi şi sancţiuni pe măsura drum bun. Luăm măsuri, ini recuperarea a mai mult de
stantin Măran, Mie . Roşea, „Nu chiar tare. Au venit so a venit la uzină, în stare a- faptelor. Situaţia disciplina ţiem acţiuni, depunem efor 30 la sută din valoarea ce lYREM
Victor Lupu, Ion Stoica, Mar crii la mine şi am băut ceva. vansată de ebrietate, a pă ră s-a îmbunătăţit în mod turi pentru perfecţionarea sub lor 25 miliarde lei — compen E8^»-jSE!5’î5Sr.X5
cel loniţă şi mulţi alţii. Se Să facem cumva să nu ră- truns în incintă, ameninţînd simţitor după publicarea de toate aspectele a activităţii, saţii acordate de stat în urma
Vreme in in:
lucrează în ordine şi disci mîn nemotivat. Am nevastă, portăriţa cu cuţitul, a ajuns cretului privind întărirea or pentru a înfăptui neabătut aplicării respectivelor măsuri. ră. Cerul va f
plină. Cu toţii am înţeles doi copii...”. Ca Valentin la atelier, de unde intenţiona dinii şi disciplinei şi se ac sarcinile pe care ni le-a tra Bineînţeles că între condiţiile cădea ninsori
noile măsuri de reaşezare pe Munteanu sînt şi alţi tineri, să-şi ia prietena acasă. ţionează în continuare în a- sat secretarul general al de bază ale sporirii rodni tul va sufla r
intensificări di
baze economice a preţurilor după cum ni s-a spus, care Maiştrii Gheorghe Ionică şi ceastă direcţie. ciei întregii noastre activi oră din sud-e‘
la produsele agricole şi ma întîrzie de la program sau Ionel Serdan Tăian au încer partidului, de a deveni o pu tăţi vom situa munca ab- turile minime
jorarea preţurilor la produ absentează nemotîvat, vin cat să-i potolească furia a- „RECUNOAŞTEM, ternică unitate producătoare negantă, întărirea ordinii şi prinse între m
nus l grad, ia
sele agroalimentare şi sîntem sub influenţa alcoolului ori meninţărilor, dar mintea lui VOM acţiona..." de utilaj minier. disciplinei în fiecare compar me între 1 şi 0
hotărîţi ca, prin roadele mun nu folosesc integral timpul înfierbîntată de alcool n-a - Aş remarca hotărîrea u- timent productiv, la nivelul teorolog de se
ci' noastre, să contribuim în efectiv de lucru. Aşa sînt mai gîndit; a lovit cu cuţitul, în încheierea documentării nanimă a colectivului, în tuturor ^ formaţiilor de lucru xandrina Pron
şi ol schimburilor.
cît mai mare măsură Io re- Dorel Daj, Octavian Manaţe provocîndu-i o plagă lui Tă om stot de vorbo cu mais