Page 77 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 77
Reuniunea internaţională a ziariştilor
pentru dezarmare, securitate si pace
Marţi dimineaţa au în ţionale, uniuni şi asociaţii fost deschise de tovarăşul
ceput în Bucureşti lucrări profesionale ale ziariştilor, Ion Cumpănaşu, preşedin
le Reuniunii intenaţionale precum şi reprezentanţi ai tele Consiliului ziariştilor,
a ziariştilor pentru dezar conducerii UNESCO, Orga director general al Agen
mare, securitate şi pace, nizaţiei Internaţionale a ţiei române de presă —
manifestare organizată de Ziariştilor — O.I.Z., şi A- „Agerpres".
Consiliul ziariştilor din sociaţiei internaţionale a Mesajul preşedintelui
Republica Socialistă Româ presei sportive — A.I.P.S. Republicii Socialiste Româ
nia. Participă, de asemenea, nia, tovarăşul Nicolao
La lucrări iau parte un conducători şi reprezentanţi Ceauşescu, adresat partici
mare număr de ziarişti din ai principalelor organe de panţilor 'la Reuniunea in
aproape toate ţările Euro presă din ţara noastră, ternaţională a ziariştilor
pei — conducători şi re membri ai conducerii unor pentru dezarmare, securita
prezentanţi ai unor ziare instituţii centrale, organi te şi 'Pace a fost prezentat
de tovarăşul Petru Enaehe,
şi reviste, -posturi de radio zaţii de masă şi obşteşti
şî televiziune, agenţii de româneşti.
presă naţionale şi interna Lucrările reuniunii au (Continuare în pag. a 4-a)
Munea spornică — garanţia creşterii
In dezbatere : PROIECTUL LEGII PRIVIND ORGANIZAREA
venitului naţional, a nivelului de trai PRODUCERII ŞI FOLOSIRII RAŢIONALE A RESURSELOR
DE NUTREŢURI
Pîrghiile de creştere a avuţiei Toate unităţile agricole îşi vor asigura
naţionale stau în mîiniie noastre. din resursa proprii necesarul de furaje
Să le acţionăm cu atenţie şi pricepere! Comuna Reştişu Mic dis din producţie proprie. Mi nite să asigure sporirea
pune de -însemnate supra lităm pentru ca acest de producţiei de furaje la hec
ale autoconducerii şi auto- feţe de'teren destinate pro ziderat să-l înfăptuim şi la tar, strîngerea şi depozita
,,'A'm hotărît su majorăm .preţurile <de desfucere a gestiunii — factori hotărî» ducerii de furaje — 869 .ha 'C.A.P. 'Peşlişu Mic şi Nan- rea în bune condiţiuni a
produselor agroălimentare... — spunea secretarul ge- tori ai creşterii venitului -păşuni şi -715 ha fineţe —, -tiru. furajelor, folosirea lor ra
1 ne ral al 'partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşesou, la naţional, ai ridicării (nive ee :pot satisface în între Proiectul 'Legii 'privind ţională.
1 şedinţa de lucru comună a C.C. al P.C.R. ,şi <a Gonsi- lului de trai al poporului. gime necesarul 'de hrană, organizarea producerii şi în cele patru cooperati
1 liului Suprem al Dezvoltării Economice ‘şi Sociale .din Experienţa -anilor din atît .pentru animalele celor folosirii raţionale a resur ve agricole -de producţie
1 9 februarie a.C. Pentru a >nu diminua 'în nici 'Un fel urmă, analizele 'efectuate patru cooperative agricole selor de nutreţuri, — parte din comuna -noastră au şi
I puterea de cumpărare a oamenilor muncii, am hotă de organele de sinteză au de producţie — 500 bovine componentă a programului început să se la măsuri în
rît să trecem Ia majorarea retribuţiei, alocaţiilor ;pen- evidenţiat că în întreprin .şi .peste 1 100 oi — cit şi de măsuri 'iniţiat de con spiritul prevederilor proiec
1 tru copii şi a pensiilor... Toate acestoa necesită su derile judeţului nostru e- pentru cele din gospodării ducerea partidului ipen- tului de -lege apărut -recent.
me foarte importante, peste 25 'miliarde lei. Să acţio xistă încă mari posibilităţi le populaţiei. în anii tre ! tru dezvoltarea zooteh -La Nnndru şi Izvoarele a
cuţi păşunea a fost mo
început curăţarea păşunilor
năm în aşa fel incit în acest an să 'recuperăm cel — tehnice, umane, mate dernizată şi fertilizată — niei, a agriculturii în ge şi fîneţelor, au fost trans
puţin 30 Ia sută din această sumă. pentru a 'nu di riale —insuficient valorifi cu sprijinul statului — ast portate şi împrăştiate în
minua prea îmftt 'venitul societăţii...". cate, că nu peste tot se de fel că ea produce suficien neral — stipulează clar şi grăşăminte chimice şi na
pun eforturi stăruitoare şi tă iarbă pentru păşunatul precis că fiecare unitate a- turale pe suprafeţele desti
;
responsabile pentru ca in animalelor. Două din cele gricolă este obligată să-şi nate producerii de furaje
'Dâtdle Statistice din ul tate prin decrete ale Con dicatorii de bază ai -pla patru cooperative agricole asigure din resurse .proprii fibroase.
timii ani atestă că în ţara siliului de Stat privind nului — producţia fizică, de producţie — este vorba hrana necesară-pentru ani Trebuie însă să determi
"noastră, ca urmare a poli creşterea şi corelarea, pe producţia -netă, beneficiul male. Iată o idee foarte năm -conducerile celor pa
ticii ştiinţifice, consecven •principii economice, a pre de C.A.P. Mînerău şi Dum preţioasă care impune lua tru cooperative agricole de
te, a partiddlui, îndeosebi ţurilor la produsele agro- — să se realizeze integral, brava — şi-au asigurât an producţie ca — în spiritul
după Congresul al IX-lea ălimeritare şi majorarea re ritmic, să fie cît mai mult de an necesarul de furaje rea tuţuror măsurilor me reglementărilor noului pro
al PlC.'R., s-a înregistrat o tribuţiilor tarifare, a alo- depăşiţi. iect de lege — să acorde
creştere continuă a veni căţiilor de stat pentru co Precum se ştie, preţurile o mai mare atenţie spori
turilor reale ale populaţiei, pii şi a pensiilor. Sigur că cu amănuntul la produse rii producţiei de furaje ce
a nivelului de trai al între banii pentru aceste majo le agroallmentare s-au ma se obţine po fineţe. Ne
gului popor. în acelaşi rări, acordaţi suplimentar jorat în medie cu 35 la preocupăm, de asemenea,
timp, indicele preţurilor cu de stat, afectează venitul sută. Pentru ca ele să nu de asigurarea unui păşunat
amănuntul a crescut în naţional şi deci este ne afecteze veniturile popu raţional, vom asigura strîn
proporţie foarte redusă, u- voie să-i recuperăm în laţiei s-a alocat de la bu gerea şi depozitarea în ce
nele rămînînd neschimbate scurt timp, prin munca în get suma de 25 miliarde le mai bune condiţiuni a
de 15—20 de ani. Or, este tregului popor, printr-o ac lei — compensaţii băneşti , tuturor nutreţurilor, utili
documentat ştiinţific că în tivitate productivă mai vizînd majorarea retribu- : zarea lor raţională în aşa
spornică, mai eficientă. Pîr-
tre nivelul 'producţiei ima ighîile 'de acţiune în acest fel incit zootehnia unităţi
teriale şi nivelul de trai sens stau în mîiniie fiecă fiilor tarifare ale persona- j lor agricole din comuna
lului muncitor, a alocaţii- ;
există o legătură directă rui colectiv 'muncitoresc şi noastră să îşi îndeplineas
'indisolubilă. Aceasta recla depinde de fiecare cu cîtă CONSTANTIN MARACU că sarcinile privind contri
mă necesitatea menţinerii atenţie şi .pricepere le ac 'directorul buţia la realizarea progra
■însă a 'unui (permanent <e- ţionează -pentru -a 'obţine Sucursalei 'Deva mului de autoaproviziona-
re 'teritorială.
chilibru financiar, monetar. maximum de 'beneficiu din a Băncii ‘Naţionale a R.S.R.
Tocmai raţiunea acestui e- munca sa. Acestea sînt, de ALEXANDRU ZUDOR
secretarul comitetului
tihîlibru a stat la baza re fapt, ipîrghrile moiitui me de partid,
centelor măsuri reglemen- canism economico-îînanciar, (Continuare in pag. a 3-a) ‘ primarul comunei Peştişu Mic
® — «_ e_ — — ® — • — © — • — _
MINERI, PREPAR ATORI, ENERGETICIENI' In pregătirea campaniei agricole de primăvară
T e rn m rr—------------------ a r e in t e
m a i b u n ă . v a lo r ific
'iiim m s M M m i * H s w m
Capriciile vremii nu-i înving Priorităţi pe agenda Lucrările de iarnă în livezi
sînt
lucrătorilor ogoarelor hotărîtoare pentru creşterea
pe energeticieni
jmnuituei ue n u t i e
Măsurile si .acţiunile pe veni operativ, în raport de
Pentru energeticieni, zi ar putea spune, spre exem care le întreprind în aceas
lele iernii trec greu, aten plu, şefii formaţiilor de tă perioadă lucrătorii ogoa situaţiile existente. Ne aflăm în -sezonul în lizeze rărirea coroanei şi
ţia le este solicitată la ma lucru de la descărcarea ® Fertilizarea cu îngră care trebuie făcute lucrări normarea încărcăturii cu
ximum. Oricînd poate să cărbunelui, Emil Lipan, Io- relor contribuie hotărîtor la şăminte organice să se e- le de bază care să asigure rod. Sînt numeroşi pomi,
sporirea producţiei agricole
apară o avarie, să îngheţe sif Petresc, Aurelia Petru- la hectar. Pe agenda coo feetueze ,pe suprafeţe cît obţinerea unei producţii mai ales în sectorul parti
o pompă sau o conductă, şe, Mitică Bordeianu, Ioan mai mari, utilizînd întrea mari de fructe cum sînt: cular, cu un grad avansat
să crape o instalaţie şi Iliescu sau oamenii din peratorilor, mecanizatorilor ga cantitate de gunoi de tăierile, fertilizarea solului de uscare a ramurilor. în
cîte şi mai cîte. De toate subordinea lor, pe care a- şi cadrelor tehnice se află grajd. si tratamentele fitosanitare. aceste Gazuri se impun tă
acestea s-a putut convinge ceastă iarnă capricioasă i-a realizarea unui însemnat o în ‘legumicultura, efor Este necesar ca toţi deţi ieri mai severe de reînti
oricine în iarna aceasta, obligat să-şi dubleze efor volum de lucrări, a căror turile să fie concentrate la nătorii de pomi, indiferent nerire sau chiar scoaterea
care încă nu şi-a spus ul turile, să se lupte cu căr efectuare în bune condiţii impulsionarea pregătirii de mărimea plantaţiei şi şi înlocuirea pomilor. Este
timul cuvînt, cînd s-a re bunele îngheţat în vagoa impune o temeinică orga forma de .organizare, numă momentul ca fermele pomi
simţit mai mult lipsa ener ne, pentru a asigura la nizare a muncii şi folosirea răsadniţelor, la amenajarea rul pomilor şi starea lor, cole ale asociaţiilor Deva,
giei electrice. E foarte u- timp şi in cantităţile nece cu randament ridicat a mij terenurilor pentru irigaţii, să întreprindă în această Geoagiu şi Tote.şti, precum
şor să spui că energia e- sare hrana uzinei. Altfel, ■asigurarea seminţelor şi etapă acţiuni hotărîte de şi ale C.Â.P. Sintandrei şi
lectrieă se produce simplu, cum ar fi funcţionat în loacelor mecanizate, atela întregii baze materiale ne efectuare a acestor lucrări. Haţeg, să troacă de urgen
dar numai cel ce pătrunde plin instalaţia de prepara jelor, a forţelor manuale şi cesare sporirii producţiei Se impune executarea tă ţă la executarea acestei
în complicatul proces din- timpului bun de lucru în de legume. ierilor de formare a tutu acţiuni.
tr-o centrală electrică şi re a prafului de 'cărbune cîmp. Iată principalele ac a La efectuarea lucrări ror pomilor tineri pentru G resursă importantă de
vede cu ce investiţii şi e- şi s-ar fi produs peste pre ţiuni la realizarea cărora lor de îmbunătăţiri funcla- obţinerea unor coroane e- sporire a producţiei de
forturi este produs curentul vederi 20 milioane kWh, este necesar să fie concen *re, inclusiv la curăţatul pa chilibrate, cu ramuri sufi fructe o reprezintă fertili
înţelege la întreaga dimen din care o parte însemnată trate eforturile. jiştilor naturale, să fie mo- ; ciente si bine repartizate zarea cu gunoi de grajd,
siune "necesitatea economi o reprezintă energia produ bilizaţi toţi locuitorii sate- ■ în spaţiu, care să se adap care trebuie făcută la toţi
sirii energiei electrice. să pe bază de cărbune ? • Controhd semănături lor, astfel îneît întreg vo- j teze la efectuarea mai u- Dr. ing. E. MANUGHEVlCl,
!
Ne-am convins încă o C. IOVĂNESCU lor de toamna, pentru a lumul de acţiuni să fie şoară şi eficientă a lucră directorul Staţiunii de
!
dată de acest adevăr, cînd cunoaşte stadiul de vege realizat în perioada 'de j rilor ulterioare de întreţi Cercetare şi Producţie
nere
şi
recoltare.
în
ne-am deplasat la energe- taţie al culturilor de cerea iarnă, pînă la începerea i livezile pe rod se irbptln Părrlicolâ Geoagiu
ticionii de la Paroşeni, la le păioase, legume şi plante din .plin a lucrărilor agil- î tăieri de 'întreţinere şi ro
locul lor de muncă. Multe (Continuare în pag. a 3-a) furajere şi a putea inter cofe de primăvară. dire, prin câ're să se rea (Continuare în pag. a 3*a)
