Page 79 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 79
7556 ® MIERCURI, 24 FEBRUARIE 1982 pag. 3
•SMssssi Pentru realizarea pferailiio eeonomic Creşterea
uunsE
SESSESESa MlIiOfl wCMTORII producţiei
al cGimnrai este necesară o intensă
rtru o idee: de fructe
uducescu
« AI- activitate poiico-organizaterică AVEŢI CUVlMTUL (Urmare din pag. 1}
'•lizarea Se
® „în ceie două kilograme de struguri solicitate la uni
in sprijinul In comuna Pui, ca şi în încheiat cîte 2—3 contracte ceastă ocupaţie, deşi sînt tatea de legume şi fructe nr. 25, din cartierul „7 Noiem pomii, dînd cîte 30—50 kg
lui polili- celelalte localităţi ale ju fiecare. oameni în putere, au gră brie", din Petrila, mai mult de jumătate erau stricaţi. Se- ia fiecare pom in funcţie
lară roinî.- deţului, se află în plină Acţiunea de contractare dini întinse unde creşte sizînd vînzătoarei acest lucru, aude şeful unităţii, Costel de virstă.
desfăşurare acţiunea de pe 1982 se află în plină multă iarbă, iarbă pe care Călugăriţă, care îmi ia repede plasa din mină şi o go O atenţie deosebită tre
nuocxpre* mare însemnătate în rea în loc s-o folosească pen L,leşte intr-o ladă, apostrofîndu-ne (mai erau cumpărători) buie acordată tratamentelor
i desfăşurare, iar realizările
prograrau- lizarea autoconducerii şi cresc de la o zi la alta. în tru animalele proprii o ţ că că el ne aduce iarna struguri şi noi sîntem nemulţumiţi. fitosanitare de iarnă pen
autoaprovizionării teritoria conformitate cu planul dez vînd la alţi cetăţeni). Deci Da, sîntem nemulţumiţi de atitudinea şefului, despre care tru care centrele de pro
de pe fini există o bună bază mate t am dori să aflăm şi părerea conducerii C.L.F. Petroşani". tecţia plantelor pun la
rilor <ll). le — încheierea de con voltării economico-sociale
tracte cu gospodăriile popu în profil teritorial, adoptat rială pentru a se înfăptui (Vasile Beldie, str. 8 Martie, bloc 18, ap. 62, Petrila). dispoziţia pomicultorilor
,e.ca i „Co laţiei. în acest scop, au prevederile planului pe • „Am mai semnalat modul defectuos în care se rea substanţele şi aparatura
rn Vadul în sesiunea din ianuarie s lizează transportul de călători pe traseul Călan-Ocolişu necesară precum şi îndru
fost alcătuite echipe care a.c. a consiliului popular, 1982. Este necesar însă ca
se deplasează din casă în fiecare cetăţean ce trăieşte ) Mare. De fiecare dată am fost asiguraţi că se vor lua mările tehnice pentru efec
casă şi stau de vorbă cu comuna trebuie să livreze în comună să fie determi măsuri, dar noi nu prea le vedem aplicate. Autobuzele tuarea lor.
cetăţenii cărora le prezin la fondul de stat 298 tone nat să crească în gospodă întîrzie aproape zilnic, iar noi întîrziem de la serviciu. Aşa Pentru sporirea producţi
tă prevederile Decretului ria proprie animale pentru s s-a întîmplat şi în zilele de 5 şi 6 februarie. Sigur, sînt ei de fructe şi îmbunătăţi*
Consiliului de Stat referi a-şi putea asigura consu \ greutăţi, dar de ceie mai multe ori uneie apar din cauzo rea calităţii lor este nect>
indisciplinei unor conducători auto. Se eschivează să plece
tor îa contractări şi achi iutGGonducere, mul familiei si a livra car \ pe unele trasee, iar atunci cînd sînt totuşi obligaţi s-o sară completarea plantaţii*
nincţii; 6,30 ziţii, avantajele noi şi sub ne şi lapte la fondul de lor şi înlocuirea pomiioF
Bură. Ulti- \ facă, te iasă (a jumătatea drumului, invocînd fel şi fel de necorespunzători eu pomi
entru cam- stanţiale de care se bucură stat. în această direcţie, or motive care, însă, la un control autorizat, s-ar dovedi ne din specii şi soiuri valoroa
e prii; ~a- contractanţii, sarcinile ce auîoaprovizionara ganele şi organizaţiile de \r
urnal; rf.00 partid, consiliul popular, r întemeiate. (Emil Stoicoi, Ocolişu Mare). se, adaptate condiţiilor lo
3,10 Curic- revin comunei în acest an, cale. în acest scop Staţiu
1.00 Buletin precum şi obligaţia fiecărui teritorială deputaţii trebuie să desfă SESIZĂRI — S01UÎI! nea de cercetare şi produc*
Răspundem om ,de a contribui la buna şoare o susţinută muncă
1.00 Buletin ţie pomicolă din Geoagia
Ser preţ i de aprovizionare a populaţiei politico-organizatorică, să e Un grup de munci perii cablului telefonic, a pune la dispoziţia pomi
v:ţ 10,30 Din cu produse agroalimentare. asigure punerea deplină în tori de la Şantierul cărui înlocuire a cerut cultorilor material săditoi*
10,45 For- carne şi 14 000 hl lapte de I.C.C.P. — lot Vălişoara, timp, atît datorită tempe de calitate superioară, din
S> 00 Buletin — Am obţinut unele- re vacă, plus alte produse. valoare a potenţialului zo
' «diocaruse- zultate — ne spunea Ioan otehnic al comunei, să mi au sesizat unele goluri In raturii foarte scăzute, cit speciile : măr, păr, prun,
iviteva idei Adrian Grăiesc, secretarul Conform datelor recensă- aprovizionarea magazinu şi altor deranjamente mai cais, cireş şi vişin, precum
Buletin liteze mai insistent, cu grele care au avut prio şi stoloni de căpşuni.
: n° ieomoara comitetului comunal de mîntului animalelor domes maximă răspundere pentru lui alimentar din locali
u; 12,25 O- partid, primarul localităţii. tice, gospodăriile populaţiei tate. Consiliul popular co ritate. Pe măsură ce vremea se
12,45 Avan- realizarea în întregime a munal răspunde că aces • Două scrisori anoni Încălzeşte şi soiul permită
v.; 13,00 De Piuă in prezent au fost din comuna Pui deţin 3 100 prevederilor înscrise în me din Căi an semnalau
Clubul in- bovine, 7 000 oi şi 1 500 tea au apărut în condiţii se va trece la efectuarea
Ruletin de încheiate contracte pentru planul economic pe 1982. le grele de transport din aceeaşi problemă: între lucrărilor de întreţinere
steag de 150 viţei, 20 bovine adulte, porci. Din cele 1 550 gos iarna aceasta, dar că în ruperea curentului elec prin arătură, discuit si să
>— eţnteec; Căci, se ştie, planul odată tric şi lipsa căldurii şi a pat în jurul pomilor. în
icului; 18,30 110 porci, 800 bl lapte de podării, peste 1 100 au con adoptat şi însuşit, realiza prezent situaţia s-a regle apei calde în apartamen
repertoriul vacă .şi 00 bl lapte de oaie. diţii optime pentru a în mentat. Aprovizionarea cu livezile de măr, în virstă
s Oaneea ţii rea lui este o obligaţie de pîine se face în zilele te. Consiliul popular al o- mai mare de 3 ani se va
16,40 Coor- S-a dovedit şi de această cheia contracte cu statul. prim ordin, iar autocondu- raşului Călan răspunde că folosi, pentru combaterea
ice: 17,00 dată că bunii gospodari (Numărul gospodarilor care stabilite, prin magazinele problema întreruperii cu
17,05 Uni- cerea şi autoaprovizionarea cooperaţiei. buruienilor, erbicidul Pite-
forţa noas- răspund cu promptitudine ar putea creşte animale rentului s-a reglementat. zin—75 în doză de 7—8 kg
tentru (au teritorială sînt imperative e Direcţia judeţeană De asemenea, şi problema la ha, aplicat o dată în lu
toarele în- si răspundere la cerinţele este însă mult mai mare, de maximă însemnătate de poştă şi telecomunica căldurii, cu miei excep
e de viaţă autoaprovizionării. Aş pu numai că unii — printre ţii răspunde la sesizarea ţii. Mai sînt greutăţi în na martie şi o dată în luna
serii; 20,00 pentru fiecare localitate a aprilie. în livezile mai ti
,15 Cartea, tea menţiona aici pe Pavel care Lascu Ungur, Lasou lui Viorel Ciolocoi, din furnizarea apei, atît a ce nere întreţinerea solului se
ul; 20.45 judeţului nostru. satul Costeşti, că nefunc- lei reci, cît mai ales la va face mecanizat şi ma
nţa romă- Hang an, Lazăr Cionea, fo Stoica, Ioan Rădulescu si ţionarea telefonului s-a apa caldă, problemă care
uletin <!e sil Bucur si alţii care au alţii — au renunţat la a- B. TUKDEANU nual.
iţe sonore: produs ca urmare a ru se va rezolva în viitor. Folosind din plin timpul
oră; 23,00 de lucru din perioada de
Ie; 23,30—
i/.ieal noe- iarnă, fiecare deţinător de
Capriciile vremii nu-i xeeute toate lucrările la
pomi poate şi trebuie să e~
zmămm timp şi In condiţii bune, a-
înving pe energeticieni sigurînd astfel obţinerea
unei producţii sporite de
fructe care să-i aducă ve
atu rata cit; (Urmare din pag. 1) pele de întreţinere şi re
lie nou A paraţii s-au organizat pe nituri importante şi să a-
SDOAKA : De fapt, în anul trecut, trei schimburi, au muncit sigure satisfacerea tot mai
I-II (Fla- deplină a necesarului de
lui Fabian energeticienii de la Paro- bine, cu multă răspunde
stul); Fu şeni au obţinut importante re, scurtînd la maximum consum al populaţiei.
ria) ; Pe depăşiri la toţi indicatorii, posibil defecţiunile inci
srul); PE-
cie inloar- debutînd foarte bine şi în dentale. Cînd totuşi acestea
inainte cîc acest ah. Ne-am convins de n-au putut fi evitate, echi
(7 Noiem- aceasta chiar in ziua do pele conduse de Ionel Ba-
Jocuri leia, Dragomir Lucaci,
i); Miia cumentării noastre, tind Ilăi'kUufci'i * .1
(Muncita- acul indicator de pe apara maistrul Ioan Cîrstea, de POATE COSTA
Olimpia- tul instalat în biroul direc la reparaţii cazane, Traian CVTAR VIAŢA!
il); LO- torul iii arăta 190 MW, deşi Albu, Ştefan Ninu şi Fer-
datâ în Ziarul nostru a semna
planul era doar de 150 dinand Oprişoni, de la re
A: i” MW. Explicaţia a fost paraţii turbine, sau Au lat, de multe ori, perico
■urlk,,-... scurtă: ..Ani primit cărbu rel Boiosin, subinginerul lul la care se expun cei
ic) ; URI- care neglijează normele
din dra- ne de calitate mai bună Gheorghe Neştean, de la de aprindere a gazelor.
-II (lletu- de la preparaţiile Corceşti reparaţii electrice, şi-au
Utlma ro- şi Petrila, şi saltul se ve pus în valoare toată price Redăm pe scurt -două si
e (Steaua de". perea pentru repunerea tuaţii întimplate recent in
!ZA: Fata Stafia Service auto a cooperativei „Mureşul» Deva. Mecanicii Mircea Costea şi Ni Deva, care demonstrează
I); ORAŞ- După ce luna ianuarie a grabnică în funcţiune a in colae Nagy asistaţi de şeful unităţii Sigismund Buru, executind operaţii de control. încă o dată cît de mult
dis <Pa- fost încheiată eu un plus stalaţiei.
iu crede de 1 221 000 kWh, luna fe Mobilizarea exemplară de poate costa această im
■riile I-TI prudenţă.
3IU-BAT : bruarie se arată şi mai care a dat dovadă întregul
(Casa de rodnică. Au fost mai mul colectiv — arăta ing. A- Pîrgliiile d@ creştere a avuţiei naţionale ® incercînd să deschide, 1
Schije te zile cînd s-a funcţionat lexandru Aruncuteanu, di robinetul buteliei de ia
(Dacia) ; aragaz, Tovie Iga, din stf.
dectronic; cu peste 200 MW, deşi un rectorul termocentralei — (Urmote din ocg 1} fiecare unitate economică dernizarea mai accelerată Crişan, nr. 1, îl loveşte
(Casa de grup de 50 MW furnizează este specifică tuturor co o importantă rezervă de a produselor si tehnologii
A: Vom numai abur pentru tenno- lectivelor do energeticieni cu un corp din fier, fapt
a (Mtirc- ficare. în această perioadă, şi ne dă certitudinea că creştere a beneficiilor, a lor de fabricaţie, cu asimi ce cauzează producerea
iţea tată- lor de stat pentru copii şi eficienţei activităţii între larea de pi'oduse care să de seîntei care aprind
termocentrala Paroşeni a orice obstacol poate fi de a pensiilor. După cum s-a
participat intens la ieşirea păşit. Preocupările noastre indicat, această sumă su prinderilor. în acest sens înglobeze materiale înlo gazul din butelie. Izbuc
din vîrful de iarnă, func- sînt de a creşte In conti plimentară, de 25 miliarde se impune o activitate or cuitoare şi mai puţină ma neşte o flacără puternică,
z o w ţionînd, eu mici excepţii, nuare siguranţa în funcţio lei, trebuie recuperată pî- donată, disciplină, respon noperă, dar să aibă şi un lucrurile din casă iau foc,
cu ţoale grupurile. Aceasta, nare a agregatelor de bază nă la sfîrşitul cincinalului, sabilitate patriotică din nivel superior de calitate. arde mobila, lenjeria, îm
în condiţiile în care a func şi auxiliare. Pentru a pre- partea fiecărui om al De mare însemnătate este brăcămintea, se distrug
Arla“, o- din care cei puţin 30 la muncii. toate bunurile casnice, a-
Filarmo- ţionat la parametrii ceruţi întimpina unele greutăţi sută în acest an. Cum, pe si perfecţionarea sistemului
,dca. Or- şi instalaţia de tennofiea- cauzate de calitatea cărbu O altă direcţie, care se de normare şi retribuire a poi uşile şi geamurile.
„Crişa- re. Prin preocuparea spo nelui a fost elaborat un ce căi. in ce direcţii priit intersectează cu cele de muncii, încadrarea severă e Elena Pop din str.
rintecu-n ei paie trebuie acţionat ? Horea, nr. 17, vrînd să a-
rită a furnizorului şi con studiu de modernizare a mai sus, şi care poate şi in fondul de retribuire —
Casa de sumatorilor de energie ter instalaţiei in vederea func Consider că o primă ne trebuie urmată' de fiecare conform legilor în vigoare prindă gazul în sobă, des
„Afexan- mică, de a reduce pierde ţionării la sarcini şi în cesitato ar fi îmbunătăţi colectiv muncitoresc, ar fi — calculat în raport cu chide robinetul, însă pier
ti : Spec- rea planificării, organizării producţia netă realizată, de timp la aprinderea
işoară cu rile din reţele şi de a res cărcări nominale, dar cu intensificarea recuperării .şi
v'icu AH- pecta graficul de putere, un cărbune de calitate mai şi conducerii activităţii pro reintroducerii în circuitul prevenirea depăşirii fondu chibritului. Se formează
s-a făcut o economie de slabă. Acest studiu se află ductive, ineluzînd aici ca economic a tuturor mate lui de retribuire, asigurînd o presiune de gaze în
56 000 Gcai. O remarcă se la avizare şi lucrările vor elemente indispensabile bu rialelor refolosibiie, recon- prin aceasta creşterea pu sobă care la aprindere
cuvine pentru colectivele fi executate chiar în acest na aprovizionare tehnico- diţionării unor piese de terii de cumpărare a leu produc o răbufnire violen
de la exploatare, din rîn- cincinal. materială, urmărirea zilni schimb, repere, subansam- lui. tă. Iau foc instantaneu,
dul cărora evidenţiem tu Iată deci .şi alte preocu că a realizării producţiei blc, chiar dacă au efectuat Acestea sînt eîleva din hainele de pe E.P. Aceas
nedă, eu rele conduse de Mircea pări ale colectivului de e~ fizice si expedierea opera unul sau mai multe cicluri principalele modalităţi de ta, fiind în virstă, nu se
acopr-it. Şerban .şi Nicolae Gavrilă, nergeticieni de la Paro tivă a produselor către be productive. abordare a activităţii eco- mai poate apăra şi dece
taţii sub a căror mobilizare a fost şeni în vederea asigurării neficiari, cu accent priori dează înainte de a i se
şi izolat tar pe producţia pentru Eforturi susţinute tre nomico-sociale în acest an
care va exemplară. Condiţiile gre energiei electrice planifi buie depuse pentru creşte şi în continuare, prin care putea acorda primul a-
moderat le din sistemul energetic cate, în paralel cu efortu export. rea gradului de folosire a să creştem tot mai mult jutor.
>cale de naţional au impus funcţio rile de a furniza agentul Reducerea mai accentua venitul naţional, să contri Un om pierde tot ce a-
sud-est. capacităţilor de produc gonisise într-o viaţă, un
îă va os- narea cu toate grupurile, termic pentru termoficarea tă a cheltuielilor de pro ţie, ridicarea productivităţii buim la bunăstarea gene
7 şi mi- în această situaţie, numă în întregime a Văii Jiului, ducţie, eliminarea risipei, muncii, prin promovarea rală a întregului popor, la altul plăteşte imprudenţa
tempera- rul orelor de funcţionare lucrare de amploare şi de economisirea pe toate căi chiar cu viaţa. Şi cît de
cuprin- progresului tehnic, a expe î nf ăptui rea Programul ui
:i plus 3 intre două reparaţii a fost deosebit interes, aflată în le a materiilor prime, ma rienţei înaintate, a unor partidului de edificare mul simplu se putea acţiona
dublat, s-au creat uzuri plin proces de execuţie şi terialelor, combustibilului metode de lucru de înalt tilaterală a României socia in ambele cazuri.
destul ele mari, dar echi pentru celelalte localităţi. şi energiei constituie în randament, înnoirea şi mo liste. GH. GOSTIAN