Page 81 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 81
SALA Ef tff TUSA
încheierea lucrărilor Reuniunii Internaţionale
a ziariştilor pentru dezarmare, securitate şi pace
Miercuri s-au încheiat înfăptuirea dezarmării, în sub conducerea clarvăză
în Capitală lucrările Reu tărirea securităţii, apăra toare a preşedintelui
niunii internaţionale a rea păcii — bunul cel mai Nicolae Ceauşescu.
ziariştilor pentru dezarma de preţ al întregii omeniri. Participanţii de peste
re, securitate şi pace. în ultima zi a lucrărilor hotare au exprimat mulţu
Organizată de Consiliul au luat cuvîntul un mare miri pentru condiţiile cioa
Ziariştilor din România şi număr de participanţi ro te. pentru spiritul de co
integrindu-se organic în mâni şi străini. laborare, de respect faţă
suita de acţiuni şi mani Vorbitorii au exprimat de poziţiile şi părerile fie
festări ale ţării noastre, pe sincere mulţumiri pentru căruia care a caracterizat
linia promovării concepţi mesajul adresat reuniunii lucrările întâlnirii.
ei de politică externă a de preşedintele Republicii Reuniunea s-a încheiat
t o v a r ă ş u l u i Nicolae Socialiste România, tova cu un apel adresat tuturor
Ceauşescu, reuniunea a răşul Nicolae Ceauşescu. celor ce lucrează pe tărî-
prilejuit un amplu şi a- mu! presei şi radiotelevizi-
profundat schimb de pă în acelaşi timp, ei au unii, al mijloacelor de in
Anul XXXIV, nr. 7557 j JOI, 25 FEBRUARIE 1982 j 4 pagini - 50 bani reri între reprezentanţii relevat că reuniunea de la formare în masă pentru u-
mijloacelor de informare Bucureşti reprezintă o ac uirea eforturilor în vede
în masă — ai ziarelor şi ţiune importantă, construc rea promovării obiectivelor
revistelor, ai posturilor de tivă şi de mare actualita dezarmării, securităţii şi
Creştina producţiei le lapte—deziderat radio şi televiziune — din in spiritul politicii sale con păcii.
te iniţiată de ţara noastră,
aproape toate ţările euro
în încheierea lucrărilor
pene asupra unor proble secvente de pace, curajoa a luat cuvîntul tovarăşul
me care preocupă azi în se şi consecvente de pro Ion Cumpănaşu, preşedin
ce trebuie înfăptuit In toate fermele cel mai înalt grad popoa movare a destinderii, co tele Consiliului ziariştilor,
laborării, înţelegerii şi pă
director general al Ager-
rele — stăvilirea cursei
periculoase a înarmărilor, cii, elaborată şi înfăptuită pres.
Brigada de reporteri în zootehnie
Ieri dimineaţă, însoţiţi garanţie că sarcinile eco sămînţătoare Emilia Piper
de preşedintele Consiliului nomice ce revin comple a venit şi ieri (ni s-a spus
unic agroindustrial Deva, xului vor fi înfăptuite în că acesta este un obicei),
tovarăşa Doina Sicoe, am bune condiţii. Un interes cu întîrziere de o oră la
fost prezenţi la programul deosebit faţă de soarta program. Ca si cu alte
de lucru în fermele zoo producţiei dovedesc şi lu p r i l e j u r i , îngrijitorul
1
tehnice ale unităţilor agri crătorii din echipa de me Gheorghe Loga a „uitat-
cole din comuna Ilărău. canici, între care i-am no şl el să vină la timp la
Prezentăm, succint,' prin tat pe Fabiu Marinuţ, Ni lucru, ceea ce dovedeşte
cipalele aspecte desprinse colae Voica si Petru Cos- că aici mai este de corec
privind modul de desfăşu ma. Ei asigură buna func tat cîte ceva la capitolul
rare a activităţii şi rezul ţionare a utilajelor şi in disciplină. Cocenii fiind
tatele ce se înregistrează stalaţiilor din complex. în- depozitaţi necorespunzător,
la producţia de lapte ţelegînd răspunderea ce le nu au putut fi folosiţi pî-
revine, lucrătorii din sec
marfă. nă acum în hrana anima
torul zootehnie hotărăsc lelor. Una peste alta, aces-
soarta producţiei şi îşi a-
COMPLEXUL
duc o contribuţie merito NiCOLAE TÎRCOB
CHIMINDIA rie la înfăptuirea progra NICOLAE BAD1U
mului de autoaproviziona- U.U.M.R. Crişcior. Formaţia do inoniaj general vagoneţi de inimi, condusă de ro
Este îmbucurătoare con re teritorială. monistul Gheorghe Covaci, se remarcă prin hărnicie şi disciplină.
statarea că aici s-a format în adăposturi este ordi (Continuare in pag. a 3-a)
un colectiv de lucrători ne şi curăţenie, iar pro
care se afirmă cu reali gramul de furajare se res
zări tot mai bune în pro pectă cu rigurozitate. Ca subterană depinde stadiul Oamenii muncii de la
ducţie. Punînd accentul pe urmare — ne spunea me lucrărilor de la montaj. centrala subterană sint
întărirea spiritului de or dicul veterinar Virgil Gli- Un exemplu de perfectă preocupaţi să realizeze in
dine şi disciplină în mun gor — au fost evitate şl conlucrare il constituie rit devans lucrările de con
strucţie ale grupului II (tot
mul înalt de lucru la rea
că, s-a reuşit ca producţia pierderile din efectiv cau Oamenii faptelor se de ritmul lucrului pentru a lizarea conductei forţate ce este aferent turbinei II)
de lapte ce se livrează zil zate de mortalităţi. taşează prin acţiunile toi asigura continuitate in exe (montarea şi asamblarea cu
nic să ajungă la peste 650 deosebite. Sint cei care cuţie. rapiditate a tronsoanelor), prevăzute pentru data de
31 martie 1982. estimindu-
1. Cînd în furajare se asi C.A.P. BÎRSĂU descoperă noul cu truda Date fiind complexitatea concomitent cu aceasta he- se să le realizeze cu cir
gură şl borhot, producţia minţii şi a braţelor. Mulţi şi anvergura lucrărilor, pri ca 20 zile înainte de ter
se ridică la 750 1, ceea ce După ceea ce ne-a spus asemenea oameni muncesc tonîndu-se conducta for men, ambiţie realizabilă a-
preşedintele unităţii, Pe ma grijă a acestui colec- ţată intr-un ritm rapid. La
denotă că există încă re tru Dalie, în sectorul zoo pe amenajarea hidroener vind in vedere seriozitatea
surse pentru a amplifica tehnic n-ar mai fi aproa getică din Retezat. colectivului de la centrala
rezultatele. Cumulat, faţă - Principala dorinţă a subterană. Totodată, cu lu
pe nimic de pus la punct.
de planul perioadei, s-au Realitatea contrazice însă noastră - relata inginerul Oamenii faptelor crările din sala maşinilor
livrat suplimentar peste o asemenea afirmaţie. în Florin Mandat, şeful lotu (grupul II) s-au atacat lu
4 000 1 lapte. Directorul primul rînd, producţia zil lui Centrala subterană — crările de betonare a fun
complexului, Gelu Popes- este ca aceste lucrări să daţiei vanei nr. 1.
nică de lapte marfă este fio transpunerea fidelă in
cu, aprecia că există con sub orice critică — nici 50 realitate a ideii îndrăzneţe tiv este de-a organiza cit ora actuală s-a atacat gru - Nu ne merge totul pe
diţii ca planul anual de litri (!). Starea de cură a proiectantului, sâ prezin mai bine procesul de pro pul II al centralei subte roate - afirma şeful lo
3 250 Iii lapte să fie depă ţenie a animalelor ridică te durabilitatea, funcţiona ducţie şi a asigura dota rane şi se allâ in pregă tului. Mai avem mici pro
şit. Conştiinciozitatea şi serioase semne de între litatea şi stabilitatea ce rea materială corespunză tire betonareo cotului as bleme cu disciplina muncii.
răspunderea ce o dove bare. Gunoiul de grajd a rută. toare, toate acestea pe pirator al grupului I. Sint Aici trebuie să acţionăm
desc în muncă îngrijitorii ajuns să blocheze Ieşirea Beneficiind de oameni fondul unei severe dar terminate pregătirile pen şi să dăm dovadă de mul
tă severitate lată de orice
bine înţelese discipline a
de animale Maria şi A- din adăposturi. de calitate profesională ri muncii. tru betonarea conductelor abatere, pentru a nu crea
de legătură la ambele gru
dolfina Covaci, Nicolae O altă problemă deose dicată — formaţii bune de S-a reuşit conştientizarea puri şi al firului drept al precedente şi a rămine stă-
Borza, Viorica Luca, Tan- bită este organizarea şi di dulgheri şl betonişti - e- oamenilor asupra faptului ramificaţiei conductei for pini tot timpul pe situaţie.
ţa Boier, Ana Urs, Alexan rijarea procesului de re xistă la acest colectiv toi că de realizarea ritmică a ţate aferente aspiratoru TRAIAN OPRONI
dru Benta. reprezintă o producţie. Operatoarea în- timpul dorinţa de-a păstra lucrărilor de la centrala lui I. corespondent
„E mai greu să menţii formaţiile artistice, mtrf y mar / mm* y «jm» / ww s r
decît să constitui altele noi“
Am urinării, cu nedisi mental folcloric şi de in artistice desfăşurată în a- ajuns Ia acest hiatus în HOTĂRĂSC, ACŢIONEAZĂ. '
mulat interes, in fazele strumente de coarde au ceastă iarnă, ne-a făcut activitatea formaţiilor ar IAcesta a fost genericul sub J
superioare ale precedentei ocupat locurile doi în faza să constatăm că nici una tistice ? Răspunsuri am a- • care s-a desfăşurat Clubul ®
ediţii a Festivalului naţio interjudeţeană. Şi monta din formaţiile laureate sau flat multe şi diverse: „Greu | de dezbatere politico-idco- '
I logică din cadrul Casei pio- |
1
nal „Cin tarea României* , jul literar-muzical „Germi- reliefate în fazele judeţe de mobilizat oamenii !“, * nlerilor şi şoimilor patriei "
evoluţia merituoasă a for sara" a ajuns în etapa ju ne şi interjudeţene n-au „Cine să-i mobilizeze ?“, ! din Hunedoara. Cei peste ?
maţiilor artistice ale Că deţeană a întrecerii. mai apărut pe scenă. Mo „Cum să fie activitate la 5 120 de pionieri din toate h
minului cultural Geoagiu, Sint succese care ple tive ? Multe. Tovarăşa Si- cămin cînd directorul aşe- * şcolile municipiului au a- ’
bordat tema: „Sarcinile ce ‘
aşezămint cu prezenţă dează în favoarea unei ac mina Samoilescu, preşedin zămîntului lucrează la Srevin Organizaţiei pionieri- 1
permanentă în viaţa spiri Gelmar şi locuieşte la O- , ior in lumina hotărîrilor ?
tuală a judeţului. Forma răştie?!". „Ar trebui ca * Forumului Naţional". (Ion ,.
s NOI UNIT ATI
s
' Vlad).
ţia de teatru, premiată la IARNA LA SATE — TIMPUL UNEI INTENSE un localnic să fie inves j PRESTATOARE DE SERVI- ,
confruntări naţionale, de ACTIVITĂŢI EDUCATIVE tit cu această funcţie. Cînd * Cil. In microraionul II din »
ţine în recent încheiata erau directori de cămin , Orăştie, pentru satisface- q
ediţie a festivalului mun tovarăşele Simina Samoi- J ren cerinţelor populaţiei, *
, au fost deschise o u- 8
cii si creaţiei titlul de lau tivităţi de calitate şi le-am tele consiliului comunal de lescu sau Rodica Stroia, 8 nilate de frizerie-coafură şi «
reat cu piesa „Cel dinţii consemnat pentru că me educaţie politică şi cultu am fost tot în frunte cu l una de reparaţii radio-tv. '
înaintea zeilor" — o re ritul este deopotrivă al ră socialistă — cu merite activităţile". ' Aceste unităţi aparţin Coo- |
marcabilă aducere în sce artiştilor amatori — ţărani în mobilizarea şi antrena I perativei meşteşugăreşti Jj
Părerile oamenilor con
nă a marelui Burebista cooperatori şi cu gospo rea, de-a lungul anilor, a ţin adevăruri de care tre » „Viaţă nouă", ia EXPOZI- „
' ŢIE. In sala de festivităţi I
prin excepţionala interpre dării individuale, munci locuitorilor la viaţa spiri | a Trustului S.M.A. Deva, a Jj
buie să se ţină seama. în
tare a artistului amator — tori în unităţile economice tuală a comunei, în ridi comuna Geoagiu lucrează s fost deschisă o expoziţie J
zugravul Nicolae Pera. Cu din împrejurimi, cadre di carea multor formaţii ar cu piese de schimb şi sub- 5
„Romana" şi „Banu Mără dactice, ingineri — al in tistice pe piedestalul cali peste 50 de cadre didac Îansamble de tractoare şi *
, maşini agricole recuperate jj
Unitatea de bunuri me- cine" şl formaţia de călu- structorilor, al factorilor tăţii — remarca: „Este tice, dintre care majorita- t şi recondiţionate. \
laliee Brad. Maria Iga, şe şeri din Geoagiu a cuce care coordonează activita mai greu să menţii forma
fă de echipă la secţia de rit titlul de laureat pe tea educaţională din co ţiile artistice decît să le LUCIA LICIU
galvanizare, unde execută
lucrări de bună calitate. ţară (apreciată de juriu ca mună. O analiză, la faţa constitui". Adevăr relevat
Foto: VXItGIL ONOIU cea mai tehnică formaţie), locului a activităţii poli- de situaţia de fapt a că
iar grupurile vocal-lnstru- tîco-educative şi cultural- minului cultural. Cum s-a {Continuare in pag, a 3-a}
