Page 82 - Drumul_socialismului_1982_02

DRUMUL SOCIALISMULUI
pag 1

iT elevi;
FI.
11.00 Viaţa satul'
13.00 închiderea
lui
16.00 Telex
16.05 Viaţa cultu;
17.00 Studioul tii
18.00 închiderea
lui
20.00 Telejurnal
20.25 Actualitatea
că
Cantităţi ett mai mari le cârtii 20,45 Vechi mel(
Iare interpi
tineri solişi
21.00 Forum poli
In sala compresoarelor de presoarelor după sistemul economisesc zilnic circa 3 sie pe fseeare hectar gle
la Combinatul siderurgic clasic, iar pe alt talger a- MW); a fost uşurată mult 21.25 Serial ştiin
frontierele <
„Victoria“ Călan pulsul pu­ vantajele funcţionării cu activitatea în exploatarea Episodul 3
ternicelor agregate bate si­ valoroasa lor realizare. marilor agregate; a cres­ in ultimii ani, suprafaţa vit prevederilor Decretului ţurilor şi compensaţiilor a- 21,50 Telejurnal.
gur şi economic, după ce­ Deci, în prima variantă : cut siguranţa în exploatare destinată culturii cartofului Consiliului de Stat privind cordate de stat, ne-am 22.05 Meridianele
rinţele de aer comprimat compresoarele funcţionau şi durata de funcţionare a în unitatea noastră a fost contractările şi achiziţiile preocupat de asigurarea
ale uzinei. Pe tablourile de aproape tot timpul la ca­ compresoarelor. extinsă la 250 hectare. de produse agricole vege­ din timp a seminţelor ne­
comandă, cele 12 contoare pacitatea maximă, consu- Balanţa inclină net de Concomitent cu aceasta tale vom beneficia de o cesare, de amplasarea cul­
(şase active şi şase reacti­ mînd multă energie elec­ partea avantajelor, eficienţa ne-am preocupat de folo­ primă de cel puţin 100 lei turii, efectuarea arăturilor
ve) măsoară cu precizie e- trică, pentru a eşapa apoi economică fiind evidentă. sirea intensivă a pămîntu- pe tonă, ceea ce înseam­ şi de fertilizări. ingrăşă- TIMIŞOARA :
nergia consumată de mo­ în atmosferă mari cantităţi Instalaţia-invenţie este sim­ lui, punînd accentul pe nă că sporul total de ve­ mintele organice de la fer­ maţiile zilei; 18.
ta te a în agr icul,
toarele celor şase compre- de aer comprimat (deci se plă şi ieftină (circa 12 000 creşterea producţiei medii nit la cultura respectivă va ma zootehnică — peste tehnia pe coordo
soare. Am venit aici să ve­ lei), uşor de realizat în ori­ la hectar. Prin aplicarea fi de peste 300 000 lei. Fi­ 2 000 tone — s-au dus în dernizăr" ’ •"*
dem cum funcţionează „In­ ce staţie de compresoare: tehnologiei specifice, în a- reşte, o preocupare de că­ cîmp. meii ora:
stalaţia de reglare a pre­ Combinatul un traductor dă impulsuri nul trecut recolta a fost de petenie a noastră va fi Pentru a face fertilizarea obieeti'
ţifice
siunii şi menţinerii ei con­ unui aparat de reglat pre­ peste 12 400 kg cartofi la reducerea pe cît posibil a cu gunoi a cel puţin 200 mic) ;
stantă" - invenţie brevetată siderurgic siunea, care acţionează hectar, ceea ce ne-a dat costurilor de producţie. O hectare am preluat îngră­ pe pir
de Oficiul de Stat pentru două electrovane, prin care posibilitatea să suplimen­ importantă direcţie de ac- şăminte şi de la alte com­ vista
că :
Invenţii şi Mărci -, avin- „Victoria" se efectuează cuplarea şi tăm livrările cu 200 tone. plexe. In acelaşi timp, vom roluh
dulu
du-i ca autori pe inginerii Calau decuplarea compresoarelor. Potenţialul productiv al u- C.Â.P. Toteşti asigura fertilizarea întregii dez -
suprafeţe cu îngrăşăminte
Alexandru Stanciu şi Leon- Important este să existe nităţii nu a fost însă nici complexe. Maximă atenţie lă
pe departe valorificat, de­
tin Petroiescu, şi pe mais­ preocupare, neastîmpăr oarece în unele brigăzi acordăm respectării peri­ M
F
trul Simion Ştef. Instalaţia, pierdea energie şi aer); la creator, dorinţă de promo­ (Reia, Toteşti şi Cîrneşti) şi ţiune în acest sens a fost oadei de plantare, calităţii s. ./•
podăritâ raţion?
lucrărilor de întreţinere, cît
concepută şi realizată de multele porniri şi opriri se vare a noului, a progresului tarlale producţia s-a ridi­ indicată de secretarul ge­ şi densităţii optime de zuit.
neral al partidului, tova­
cei trei pasionaţi promotori efectuau manevre grele de tehnic. De idei şi soluţii in cat Io peste 20 000 kg car­ răşul Nicolae Ceauşescu, plante - de peste 50 000
tofi la hectar.
ai noului, după zile şi nopţi închidere şi deschidere a acest domeniu este nevoie Ţinînd seama de rezer­ prin realizarea agregatelor la unitatea de suprafaţă. l â l I N E M
de căutări şi încercări, „a vanelor; prin creşterea ra­ azi mai mult ca oricînd. vele eo pot şi trebuie să complexe care la o singu­ Mecanizatorii Viorel Tă-
intrat in funcţiune in ianua­ pidă a presiunii şi tempe­ Cei trei autori ai instalaţiei fie puse în valoare, coope­ ră trecere cu tractorul să măşloni, Ion Brăilă, Teodor DEVA: Iubire:
efectueze mai multe lu­
Nicodim, Petru Moraru şi
rie 1979 şi de atunci mer­ raturii, staţia era mereu în mai sus-amintite pot să îm­ ratorii şi mecanizatorii au crări. Avem în vedere tra­ Miron Fluieraş, care lu­ feţe — sCfi”Uîe I-
dezbătut cu răspundere şi
ge non-stop, fără probleme, pericol; din cauza şocuri­ părtăşească şi altora din au adoptai un complex de tamentele combinate, fer­ crează in acord global cu Escadronul hus
rători — seriile
dar cu nişte efecte econo­ lor se rupeau frecvent bu­ experienţa lor. Ei sînt con­ măsuri menite să asigure tilizarea odată cu planta­ cooperatorii, au abordat HUNEDOARA:
mice deosebite, pentru com­ toanele de la cuplajele in­ ştienţi că experienţa înain­ obţinerea în acest an a u- tul şi altele. cu seriozitate lucrările ca­ seriile 1-11 (FI
toarcere la dra
Referitor la pregătirile
binat“ — după cum apre­ tre motor şi compresor. tată trebuie să circule, să nei producţii de cel puţin făcute pentru a asigura re hotărăsc soarta viitoa­ tîi (Sidcrurgisi
rei producţii, implicîndu-se
19 000 kg tuberculi la hec­
munţilor (Arta)
ciază Simion Ştef. In varianta a doua: com­ fie pusă efectiv in slujba tar. Din calculele efectua­ obţinerea unor recolte su­ cu întreaga răspundere în şi cei 40 de ho
(Construct
I-îI
Care sint aceste efecte presoarele asigură presiuni producţiei, a oamenilor. te rezultă că vom putea perioare la hectar şi sus­ efectuarea lor la un înalt TROŞANI: O lu
economice ? constante secţiilor combina­ ajunge la o producţie mar­ ţinerea înfăptuirii măsurilor nivel calitativ şi în perioa­ (Unirea) ; Kra
Este o cerinţă esenţială a fă — pentru fondul de dele optime.
Simion Ştel aşează pe tului, consumînd energie e- cuprinse în decretele pri­ Kramcr (7 Noie
dezvoltării. consum şi de seminţe — vind stimularea producăto­ VIOREL ILIAN PENI; Convoiul
un talger al balanţei impe­ lectrică doar pentru canti­ de cel puţin 15 tone la rilor agricoli, aşezarea pe inginer şef VULCAN: Ră/
dimentele funcţionării com­ tatea necesară de aer (se DUMITRU GHEONEA hectar. Ca urmare, potri­ principii economice a pre­ la C.A.P. Toteşti lor — seriile 1
fărul) ; LONEA
nu răspunde
PETRILA: Sînt
mă tratez (M
ANINOASA: Im
vocea astă se:
toresc); URI CA
ciul din dragos
1-11 (Retezatul)
Ultima romanţă
te (Steaua roş
BARZA: Fata
(Minerul); OR/
— De mai mult timp, per­ pentru recondiţionarea ci­ tă lumea este
sonalul muncitor de la ate­ lindrilor de compresoare", seriile I-II (P;
morgana (Flacii
lierul mecanic ai întreprin­ o alta pentru recondiţiona­ GIU-BAI: A Iar
derii miniere Barza, al că­ rea pisloanelor perforatoa­ (Casa de tul tur
rui şef sînteţi, se preocupă relor P 58, „Dispozitiv de Schiţe din In:
cia) ; BRAZT: <
stăruitor de creşterea efi­ nervurat tuburi de aeraj“, tron ic: CALA
cienţei economice a activi­ „Dispozitiv de tăiat cabluri (Casa de cultu
tăţii, acumulînd o bună ex­ din oţel cu disc abraziv" gată în adine
perienţă la acest capitol. In sînt doar citeva dintre ul­
ce se concretizează aceste timele noastre realizări în
preocupări, tovarăşe ingi­ această privinţă. De aseme­
ner Aurel Circo ? nea, prin sporirea efortu­
- Ne străduim să recupe­ rilor proprii, am asimilat
răm şi să reintroducem în vreo 10 repere importante,
circuitul productiv cît mai între care tije, bucşe, ca­
multe materiale refolosibile. pete detaşabile, emanşa-
Anul trecut, de exemplu, mente pentru perforatoarele
am revalorificat 1 573 tone Denver, presetupe şi arbori Depoul coordonator C.F.R. Simeria. Mecanicul ajutor S.M.A. Deva, centrul de reparaţii motoare. La postul
de deşeuri metalice (oţel, pentru pompe, pinioane, co­ Petru Cor a cucerit locul II pe regionala C.F.R. Timişoara, de reparat chiulasă lucrează mecanicul Glicorghe Costca
ia concursul „Siguranţă şi măiestrie" in l!)81. care este exemplu de disciplină muncitorească.
„ Ninge, ninge
întreprinderea dii”, cu Margr
Cornel Consta
an Antonescu.
0 CALAN. i
tură. Teatrul
tablă, ţevi, şină de cale fe­ roane pentru forezele UDA- lea Jiului” Pel
rată, scurtături şi şpan de REK (în două variante), re- ea bunei sper;
fier, plumb, bronz etc.). O ducînd destul de mult im­ Sîrbu. CUR ABA
altă latură a activităţii portul de asemenea piese, Deva ţionalizări ale tehnicieni­ original, pe atît de efi­ întrucît deseori, din lip­ 17.00) , VALIŞt
noastre o constituie execu­ deci efortul valutar al ţării. lor şi muncitorilor noştri, cient, se confecţionează sa pieselor amintite, ma­ 20.00) . Filarmc
tarea unor piese de schimb Preocupările noastre sînt menite să asigure creş­ aici, în atelierele secţiei şinile stăteau zile şi săp- Oradea, orche
„Crişana” ; „î
necesare în activitatea mi­ orientate în continuare, cu terea productivităţii mun­ noastre, paleţii capului tămîni întregi imobiliza­ tecu-n Bihor”
nerilor, planul întreprinderii mai multă insistenţă, în di­ Preocupaţi să sporească cii, calitatea reparaţiilor, hidraulic al pompelor de te. Sau, în cel mai bun
la acest indicator fiind de­ recţia autodotării şi asimi­ permanent calitatea repa­ reducerea cheltuielilor injecţie tip SAV1EM. Ce
păşit pe 1981 cu 15 milioa­ lării de noi repere, piese raţiilor, să reducă costu­ materiale, a efortului va- înseamnă asta 7 Impor- caz, în lipsa unei aseme­
ne lei. în paralel cu aceas­ de schimb, subansamble, de rile acestora, oamenii nea piese, eram obligaţi
ta dăm mare atenţie recon­ recuperare, recondiţionare muncii de la Secţia de să înlocuim întreg ansam­ Rezultatele
diţionăm şi refolosirii anu­ şi refolosire a lor, în aşa î n t r e ţ i n e r e auto a blul pompei de injecţie, 24 februarie l
mitor piese de schimb im­ fel încît să ne asigurăm U.M.T.C.F. Deva acţio­ CĂUTĂTORI Al NOULUI, Extr. 1 : 17
prin eforturi proprii canti­ nează cu perseveren­ care costă mii de lei, gre- 2, 25j
portante — unele procurate PROMOTORI Al PROGRESULUI Extr. a II-i
din import, pe valută in­ tăţi tot mai mari de mate­ ţă, în direcţia econo­ vînd astfel asupra chel­ 35, 37. 7.
Fond de eisti
dicator pe care l-am depă­ riale, să diminuăm conti­ misirii materialelor, e- tuielilor de producţie. Mai Ici.
şit în anul trecut cu aproa­ nuu cheltuielile valutare ale nergiei şi combustibililor, mult, paleţii confecţionaţi
pe 9 milioane lei. ţării. Ne vom amplifica stră­ •a reducerii consumurilor lutar, prin eliminarea im­ tante economii valutare, la noi, din materie pri­
- Ştim că aveţi o serie daniile în muncă, ne vom de piese de schimb. Pe portului. întrucît paleţii respectivi
de reuşite în privinţa au.o- îmbogăţi neîncetat expe­ lingă preocupările vizînd Una dintre cele mal se aduceau din import (la mă indigenă, sînt mult
dotării şi asimilării unvr rienţa bună acumulată, în­ recuperarea, recondiţiona­ recente şi semnificative cele peste 200 de autove­ mai ieftini şi, puşi în lu­ Vremea va
piese de schimb şi suban- cît să răspundem şi noi prfn rea şi refolosirea unor realizări în acest dome­ hicule, de acest tip, din cru la utilajele întreprin­ umedă cu cei
samble, care au dus'Jâ di­ fapte grijii pe care partidul subansamble, repere şi niu este „dispozitivul-ma- parcul nostru auto, se derii, S-au dovedit mai cădea pi eipi
minuarea sensibilă a efor­ şi statul o poartă creşterii piese de schimb, în co­ triţă" conceput şi con­ consumau anual aproxi­ sub formă c
tului valutar. Aţi putea permanente a nivelului de lectivul secţiei acordăm struit de mecanicul auto mativ 630 de perechi de rezistenţi, mai buni decit ploaie. Vîntul
derat din sui
concretiza puţin ? trai material şi spiritual al cei pînă nu demult im­ rile minime
- Prin autodotate am celor ce muncesc, al în­ o atenţie deosebită intro­ Ion Chirteş, specialist în asemenea paleţi). în ace­ portaţi. tre minus 2
de, iar cele
realizat citeva instalaţii, dis­tregului popor. ducerii noului în proce­ repararea pompelor de laşi timp, se scurtează plus 3 şi piu:
pozitive, maşini cu care am sul muncii, aplicării unor injecţie. Cu ajutorul aces­ considerabil timpul de CONSTANTIN ZARESCU cal se va !
crescut simţitor productivi­ G. DINU iniţiative, Inovaţii şi ra­ tui dispozitiv, pe cit de staţionare în reparaţii, maistru, U.M.T.C.F. iar. izolat ce
tatea muncii. „Instalaţie I. SANDU log : Oana l
(