Page 83 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 83
JR. 7 557 ® JOI, 25 FEBRUARIE 1982 pag. 3
Se pe! recupera restantele, se poate „E mai greu să menţii formaţiile
realiza eiempiar planul pe iii artistice, deci! să constitui
osramu- o „LUNA CĂRŢII LA
SATE“. Consiliul comunal altele
Realizarea de către ponsabilitate al muncitoa crare, o muncă colectivă şi tle educaţie politică şl cul
î i tură socialistă Komos şi Bi
ctului schimbul A, secţia ţesăto- relor faţă de calitatea pro mai multă fermitate faţă blioteca judeţeană au or (Urmare din pag. 1) Nu ne-am referit aici la
ograeiu- rie, de la Ţesătoria de duselor care depinde mai de abaterile de orice fel. ganizat, în cadrul „Lunii acţiunile politico-educative
mătase Deva, a planului pe ales de îndemînarea lor, Printr-o bună mobilizare cărţii la sate“, o înlilnire tea în satul de centru. desfăşurate pe sate şi în
anul 1981, doar în propor folosirea mai judicioasă a a cititorilor cu scriitori şi
:conomi- a colectivului, planul lunii redactori, Ia care au par Oare s-a orientat bine co unităţile economice care
ţie de 93,3 la sută a fost fondului de timp, încadra ianuarie s-a realizat chiar
i popu- cauzată — aşa cum se pre rea în normele de consum. în condiţiile unei severe ticipat Bogdan Bădulescu, mitetul comunal de partid au răspuns cerinţelor
redactor la Editura Emi-
ate de eînd, în toamnă, a încre stringente ale autoaprovi-
ciza în darea de seamă a Acestor direcţii de acţiune economii de energie electri nescu, Ncculai Chirica, Va- dinţat conducerea căminu zionării şi unde consiliul
D-ideolo- biroului organizaţiei de ba cuprinse în proiectul de ho- că. Este o dovadă că, folo- leriu Bârgău, Nastasia Ma- lui cultural de centru u- comunal de educaţie poli
niu,
Gligor Haşa, Marin
ză, la adunarea generală tărîre li s-au adăugat pro sindu-se resursele de care Negoiţă şi Dumitru Huru-
c : La de dare de seamă şi ale puneri concrete privind în bă. Intîlnirea — în care nui învăţător încadrat In tică şi cultură socialistă
oaşterii. dispune acest colectiv de satul Gelmar ? (care, se are merite. Aht stăruit a-
geri şi cum au subliniat deplinirea lor: la fiecare muncă, se pot recupera in poezia şi proza scurtă au
comuniştii care au luat cu- adunare generală să se ra tegral restanţele anului fost primite cu ineîntare ştie, nu poate fi degrevat supra problemelor pe care
de participanţi — a fost
a tecului. vîntul — dc mai mulţi fac porteze asupra realizării trecut, se poate îndeplini întregită dc spectacolul de de ore, cu aceea jumătate le ridică menţinerea si
reactivizarea
formaţiilor
tori. Alături de cauze o- indicatorilor de plan la zi exemplar planul pe 1982. cîntece şi dansuri susţinut de normă de care poate artistice pentru că ele con
beneficia un profesor). în
biective — calitatea slabă (Mihai Cristovici, econo- în cuvîntul lor comuniştii de ansamblul folcloric al condiţiile acestea este fi stituie în momentul de fa
Casei de cultură din Orăş-
a materiei prime, lipsa pie Puşa Llvia, Gheorghe Lim- tic. resc ca cel investit să nu
selor de schimb şi a acce băşan, Cornelia Bălan, Mi © SPECTACOL-LECŢÎE. se poată ocupa îndeaproa ţă o problemă. Analiza pe
'0 Infor- soriilor — au existat foar  diluări hai Cristovici, Szekely Din iniţiativa colectivului care are obligaţia s-o în
Actuali- te multe subiective: nefo- Liceului industrial nr. 3 pe de activitatea formaţii treprindă consiliul comu
V : Zoo- Floarea, Elena Rotariu ş.a. Deva a fost inaugurată, lor artistice chiar dacă — nal de educaţie politică şi
ele mo losirea judicioasă a fondu- generale de şi-au exprimat deplina a- pentru elevii şi cadrele aşa cum este cazul învăţă cultură socialistă trebuie
f
<’<' imp datorită ab- probare faţă de justeţea didactice de aici, o sta
nemotivate, învoi- dări de seamă reaşezării preţurilor. Grijii giune teatrală cu Teatrul torului Ionel Groza — a- să fie responsabilă, seri
cesta este un talentat ar
oasă, să vizeze activitatea
ncediilor fără pla- partidului pentru creşterea de Stat „Valea Jiului". tist amator. Cu spectaco fiecărui membru al con
cu
stagiunii
Deschiderea
’adrarea în norme- şi alegeri continuă a nivelului de piesa „Arca bunei speran lele susţinute în ultimele siliului de conducere al
onsum Ia materia trai comuniştii s-au anga ţe" de I.D. Sirbu a prile trei duminici de formaţiile aşezămîntului şi să decidă.
leantrenarea de că- jat să-i răspundă prin spo juit un instructiv specta- artistice ale elevilor şco Pentru că la Geoagiu a
uni.şti a tuturor lu- mist) ; lunar cîte doi-trei ruri de producţie, prin ca col-lecţie, realizat cu spri fost şi trebuie să continue
literar
jinul
referentului
« or în realizarea ajutori de maiştri să infor re să se recupereze fondu Rodica Oancea, care in lii generale şi liceului a- o activitate politico-educa-
or de plan ş.a. în meze despre calitatea ţesă rile de majorare a retribu preambulul piesei a exem groindustrial, şi cu o ac tivă şi cultural-artistică pe
plificat simbolurile aceste
■ recut consumurile turilor şi întreţinerea utila ţiilor. Pentru recuperarea ia, atrăgind atenţia asupra ţiune prilejuită de deschi măsura forţelor de care
au fost depăşite jelor de la toate fazele de în acest an a cel puţin 30 mesajului, asupra pledoa derea „Lunii cărţii la sa dispune comuna ! Aceasta,
ne de materie pri la sută din compensaţiile
ţi Ch)D- lucru din ţesătorie şi pre- riei pentru omenesc şi fi te" nu poate fi justificată cu atît mai mult, cu cit,
mă adusă din import cu paraţie (ing. Ioan Cioară, acordate — compensaţii ca resc. Spectacolul a fost ur în acest an, va fi dat în
eforturi valutare deosebite, şeful secţiei ţesătorie) ; re, aşa cum au subliniat activitatea unui director folosinţă aici cel mai nou
ijasssa în acest an planul lunii ia schimbul A să cheme la vorbitorii, acoperă în între mat de un dialog realizat de cămin cultural pe pe şi mai modern cămin cul
nuarie a fost realizat şi e- întrecere socialistă celelal gime majorările de preţuri cu actorul Florin Plaur. rioada de iarnă ! tural din judeţ.
C5S85® xistă condiţii pentru reali te colective de muncă din la produsele agroalimenta-
zarea celui din luna fe unitate (Petru Fărcuţi). în re — colectivul schimbului
•e multe bruarie.’ A din secţia ţesătorie, cu
(Patria); toate aceste măsuri, în
or zbu- Recuperarea restanţelor cea mai puternică organi Creşterea prodyefîes de lapte
(Arta); din anul trecut, realizarea materializarea lor trebuie zaţie de comunişti din în
ikeii — să se facă mult mai mult treprindere, se angajează
a); In- indicatorilor de plan pe (Urmare din pag. 1) cooperativei, precum şi ce zitînd grajdurile de vaci
.ca din- 1982 sînt posibile prin fo simţită prezenţa organiza să-şi sporească productivi lelalte cadre din conduce cu lapte de la Chimindiâ,
; Fiul tatea muncii, să militeze te deficienţe cîntăresc
di Baba losirea resurselor de care ţiei de partid. Rolul său de rea unităţii, care participă am constatat că programul
- seriile dispune secţia şi schimbul conducător în procesul de pentru reducerea consumu greu în balanţa realizări periodic la programul de este respectat şi îngrijito
l); PE- lor, unitatea rămînînd deja grajd. Munca depusă se rii îşi desfăşoară activita
fărâ cer A — funcţionarea tuturor producţie va fi exercitat, rilor de materii prime şi în restanţă la livrarea lap oglindeşte în rezultatele tea în bune condiţii. Pa-
contra războaielor, continua per aşa cum arătau comuniştii, ridicarea calităţii produ telui cu peste 20 la sută obţinute. Astfel, planul de
ie); LU- vel Capotă, care împreu
ultural); fecţionare profesională şi dacă în noul birou ales va selor. faţă de planul perioadei. livrări la lapte pe luna nă cu soţia are două lo
ii stele- ridicarea gradului de res exista o mai bună conlu V. ROMAN ilnuarie a fost realizat şi turi de vaci, ne spunea că
(Lucea- C.A.P. HĂRĂU depăşit, iar acum se pre
'ridentul folosesc pentru hrănirea
incrul) ; întreaga muncă ce se dau zilnic peste 200 litri vitelor silozul, finul, coce
aici, dar lapte marfă. nii, paiele, iar vacilor ges
tor esc) ; desfăşoară în fermă este
mută-mi caracterizată de grijă si C.A.P. BANPOTOC tante şi celor fătate li se
(Munci 7 preocupare din partea con dau şi tărîţe. îngrijitorii,
Sacrifi- împreună cu Aurelia Sto-
- seriile ducerilor cooperativei şi Activitatea în ferma zoo
BRAD : fermei, a cadrelor de spe tehnică cunoaşte o îmbu ian, şefa fermei, şi Nicolae
dragos- cialişti şi a cooperatorilor nătăţire simţitoare, atît în Polhac, tehnician veterinar,
GUHA- pentru buna îngrijire şi ce priveşte organizarea îşi fac cu răspundere da
pe lac
£: Toa furajare a vitelor, pentru muncii, ordinea şi disci toria. Pe luna februarie —
na ea — realizarea producţiei de plina, cit şi în hrănirea şi aprecia şefa de fermă —
); Fatp lapte şi onorarea obligaţii îngrijirea animalelor. A- planul de livrare a lapte
GEOA- lor la fondul de stat. în cest lucru se reflectă, şi lui va fi depăşit cu 200
în nori
1AŢKG: grijitorii, aşa cum sînt în producţia de lapte. Vi- litri.
ia (Da Maria şi Nicolae Leaha,
le clec- îşi fac pe deplin datoria.
Socrul Deoarece există încă rezerve însemnate de a spori
O ire Activitatea în fermă se
al îu- desfăşoară în mod ordo producţia de lapte în fiecare unitate, eforturile fac
nat, conform programului, torilor răspunzători, inclusiv de la nivelul comunei
iar raţiile de furajare sînt şi consiliului unic agroindustrial, trebuie să fie
stabilite în mod diferen subordonate înlăturării tuturor neajunsurilor care
ţiat pentru .vaci cu lapte, frînează valorificarea deplină a potenţialului produc
vaci gestante, viţele de re tiv al animalelor. Punînd accentul pe întărirea ordi
nii şi disciplinei, pe gospodărirea judicioasă a resur
producţie şi viţei. La buna selor de nutreţuri şi organizarea în cele mai bune
organizare şi desfăşurare condiţii a reproducţiei şi selecţiei animalelor, lucră
a muncii îşi aduce o con torii din sectorul zootehnic al unităţilor agricole din
tribuţie deosebită şeful comuna Hărău pot şi trebuie să îşi sporească apor
fermei, Ioan Popa, Andrei tul Ia realizarea obiectivelor ce le revin din progra
Dima, inginerul şef, Tra- mul de autoaprovizionare teritorială.
ian Ursan, preşedintele
melo-
Pîslaru,
, Adri- Iarnă la poalele bătrmei cetăţi... * — O - * - # — 8 - « — — o — o — a> — o — o ~ a — a — e © ” 0 CS ffl © (t © f9 —
.le cul- Sentinţa a rămas ra - zicea el - să-şi rezolve unele ficiul graţierii la un rest de 139 zile 9
it „Va- Foto : V1RGIL ONOIU probleme personale. Şi-a găsit loc de pedeapsă neexecutată (I.S.) şi.
: „Ar definitivă
de I.D. c de odihnă la unul din hotelurile mu respectiv, 685 zile (C.S.). Ei au pro ©
Marius Cibian, lucrător !a I.P.L. De- nicipiului, unde era într-o cameră cu vocat scandal la o... seară de dans,
(orele Gh. G. Pungaşul I.M. i-a sustras a- ce a avut loc la casa de cultură a
(orele ( va, Timofte Codreanu, încadrat la
le stat Şantierul nr. 6 al T.C.H. şi Elena llieş cestuia suma de 2 800 lei, după care municipiului, l-au lovit grav pe un ©
ipulară dobindă şi ciştiguri în bani şi-a continuat voiajul spre Orăştie, tînăr, au proferat insulte celor din
-i cîn- ori în autoturisme au un a- I din Şoimuş, fără ocupaţie, toţi în unde a fost prins. Pentru fapta sa a jur, ameninţînd cu cuţitul pe cei care
vantaj în plus. Din cei 154 © vîrstâ de pînâ la 25 de ani, au soli- 0
cîştigâvori de autoturisme . citat Tribunalului judeţean (prin re fost condamnat de către Judecătoria le-au cerut să se potolească. Re
din judeţ, 3G sînt deveni, Deva la un an închisoare, revocîn- cursul inculpaţilor a fost respins de 1
iar la ciştiguri în bani nu curs), să fie iertaţi pentru actul de către Tribunalul judeţean. ©
im ® Pinii în prezent, din ce mărul lor este aproape 200, 0 tîlhărie comis recent. Aflaţi la „Cafe-
«8?S» le 124 asociaţii de locatari de cu un cîştig total de circa barul „Bulevard", în stare de ebrie-
pe raza municipiului, in 60 250 000 lei. Q Miinc, 26 fe O pedeapsă aspră, 0
din au avut loc adunările gene bruarie, orele 14, lucrătorii e tate, l-au atras la masa lor pe A.F. fapte ii instanţă
rale pentru dări dc seamă şi din cadrul I.C.R.M. vor au şi el în aceeaşi stare, pentru ca apoi dar pe deplin meritată
8, 39, alegeri. Cei peste 300 de ce dia expunerea „Să cunoaş 1 sâ-l invite la plimbare prin Deva. 1
tăţeni, înscrişi la cuvint, au tem şi să respectăm legile Ioan Zotic, instalator, Ioan Chilom 0
4, 44, o L-au „plimbat" pînâ în parcul muni-
făcut numeroase propuneri şi ţării", urmată de întrebări du-i-se şi beneficiul graţierii restu şi Stelian Hanganu, muncitori la
0
s-au angajat să sprijine pu şi răspunsuri. Continuă j cipiului, unde l-au lăsat fără haine, 1
075 318 acţiunile cultural-sportive, fără 3 000 de Iei ce-i avea asupra lui de 432 zile închisoare, pe care I.C.S.H., Gheorghe Chilom şi Con
nerea lor în aplicare, mai a- trebuia să le execute pentru o altă stantin Chilom, muncitori la C.S.H., 0
les la lucrările ctlilitar-gospo- organizate în cinstea ani ® lui şi fără alte obiecte de uz per 1
mm dăreşti şi de înfrumuseţare versării a 60 dc ani de la sonal. Inculpaţii au fost depistaţi o- pedeapsă. împreună cu Ştefan Vornicu, neînca
a cartierelor. © Astăzi, la o- crearea U.T.C.. Astfel, du 0 drat în muncă, au atras o tînără in
rele 18, în sala mică a casei minicile 28 februarie, 7 şi 14 peraliv, judecaţi şi condamnaţi la cîte locuinţa lui Constantin Chilom şi, îm
de cultură se va desfăşura e- martie sînt declarate dumi J 3 ani închisoare. Clemenţa solicitată Recidivist!
diţia lunii februarie a „Amfi nici cultural-sportive, în ca Tribunalului judeţean n-a găsit ecoul potriva voinţei acesteia, au violot-o.
îneral teatrului artelor", sub gene drul cărora vor avea loc nu 0 în scandaluri Pentru actul inuman săvîrşit, inculpa f
. Vor ricul „Elogiu satului româ meroase acţiuni. © La sfîr- 1 sperat, sentinţa rămînînd definitivă. tul Constantin Chilom a fost con
aiL- nesc". In program : editorial şitul săptămînii peste 100 de Prin sentinţa penală a Judecătoriei damnat de către Judecătoria din Hu ©
ţă şi tineri de la Institutul de 0 Pungaşul a fost prins
i mo- — Radu Ciobanu ; literatură din Deva, Ion Sibişan şi Constantin nedoara la 7 ani închisoare, iar cei i
irntu- — Gligor Haşa ; plastică — proiectări, Ţesătoria de mă 1 şi condamnat Sibîşan, primul fără ocupaţie, iar al lalţi inculpaţi, la cîte 6 ani. Stelian 0
tase şi Tipografie vor pe
Ioan Şeu etc. Invitatul edi
a în- trece zilele fie ofiihnă în fru doilea muncitor la I.E.C. Deva, au Hanganu va executa în plus încă 220
gra- ţiei — ctnomuzieologul Virgll 1
staţiuni
moasele
„Predeal",
între Metlan, din Cluj-Napoca. „Stîna de Vale" şi „Păltiniş". . Recidivist, fără ocupaţie, Iulian fost condamnaţi la cîte un an şi 6 de zile, pierzînd beneficiul graţierii.
. Lo- © Tot mai mulţi cetăţeni ' Manea, în vîrstâ de 27 de ani, cu luni închisoare pentru ultraj asupra a
polel, economisesc Ia C.E.C. Cei © domiciliul în comuna Griviţa, judeţul bunelor moravuri şi tulburarea liniş Rubrică realizată cu sprijinul
eoro- care apelează la libretele cu GHEORGHE GOST1AN j kilomiţa, a venit în judeţul Hunedoa- tii publice, revocîndu-li-se şi bene- I
Tribunalului judeţean Hunedoara
G
— e _ e _ o _ ® _ e _ « _ e » _ s .
