Page 84 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 84
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 557 9 JOI, 25 FEBRUARIE 1982
.C.S, MĂRFURI INDUSTRIALE DEVA
Informează cumpărătorii din municipiul
Convorbiri, româno-chineze Deva că urmare măsurilor de îmbunătăţire a
BEIJING 2-1 (Agerpres). Republicii Populare Chine structurii reţelei de desfacere se pot aprovi
— La 24 februarie s-au ze privind schimbul de ziona cu articole de menaj astfel:
încheiat, la Beijing, con mărfuri si plăţile pe anul
vorbirile dintre tovarăşul 1982. — Magazinul „Menaj" nr. 16, bulevardul
Cornel Burtică, viceprim-
ministru al guvernului, mi Dr. Petru Groza, cu articole de sticlărie, por
nistrul comerţului exterior ţelan, faianţă şi uberfang (sticlă suprapusă
şi cooperării economice BEIJING 24 (Agerpres),
internaţionale, şi tovarăşii — Tovarăşul IIu Yaobang, de culoare roşie, albastră, verde, galben şi
G’u Mu, vicepremier al preşedintele Comitetului portocaliu).
Consiliului de Stat, şi Zhen Central al P.C. Chinez, l-a
Toubin, ministrul comer primit pe tovarăşul Cornel — Magazinul „Casnica", bulevardul De-
ţului exterior al Republi Burtică, membru al Comi cebal, bî. 15, cu articole de uz casnic, mase
cii Populare Chineze. tetului Politic Executiv al
în aceeaşi zi, miniştrii C.C. al P.C.R-, viceprim-mi- plastice şi articole de inox.
comerţului exterior au nistru al guvernului, aflat Aspect din timpul unui marş iniţiat de-a lungul prin — Magazinul universal „Ulpia", raionul
semnat protocolul dintre în vizită în R.P. Chineză cipalele artere ale capitalei britanice, piuă In faţa sediului cadouri, cu articole de porţelan, cristal, u-
Camerei Comunelor, organizat de asociaţia „Femeile împotri
Guvernul Republicii Socia în fruntea unei delegaţii va violenţei 1 ', la care au par ticipat peste 500 do persoane.
liste România si Guvernul guvernamentale economice. berfang.
— Magazinul „Menaj" nr. 13, Micro 15,
U SOFIA. - Comu nica- tice şi sociale pe care a de populaţia groenlandeză cu articole de uz casnic, mase plastice, porţe
tul pentru presă publicat ceste popoare să le deci - a declarat Tove Lindbo lan, faianţă.
la încheierea vizitei în Bul dă în mod democratic. Larsen, ministrul danez pen
garia a ministrului afaceri tru problemele groenlande-
lor externe al Spaniei, Jose SI NAŢIUNILE UNITE. - ze, comentînd rezultatul
fgţ BONN, - Preşedin Comitetul special O.N.U. referendumului organizat
tele Franţei, Franccis Mitte- Pedro Perez Llorca, arată de luptă împotriva apar marţi în Groenlanda. Ho-
că, în cursul convorbirilor
rrand, a criticat în mod theidului a cerut Comisiei lărirea in acest sens nu GRUP ŞANTIERE ,,ELECIROMONTAF
hotărî! politica monetară bulgaro-spaniole cu fost O.N.U, pentru drepturile S I B I U
americană, chemînd ,,la scoase ia iveală noi posi omului să adopte măsurile priveşte decît retragerea
cea mai largă ripostă po bilităţi pentru dezvoltarea necesare împotriva eveni din C.E.E., în vreme ce ra încadrează urgent :
sibilă", in cursul unui in relaţiilor bilaterale. mentelor grave din Repu porturile dintre Danemar pentru executarea prin şantierul nostru din
terviu difuzat de televiziu blica Sud-Africanâ. ca şi Groenlanda vor con Deva a lucrărilor ce le avem în plan, pe ra
nea vest-germcină (Z.D.F.). S3 HAVANA. - într-o tinua să rămînă neschim
„Sistemul economic (vest-) scrisoare adresată preşe intr-un mesaj adresai co bate, a precizat el. za judeţului Hunedoara :
european suferă prea mult dintelui Mexicului, Jose Lo- misiei, preşedintele Comi © electricieni reţele şi staţii
din cauza cursului mone pez Portillo, preşedintele tetului special O.N.U. de ® VIENA. -• Aproape ju
delor de referinţă şi a ra Consiliului de Miniştri şi al luptă împotriva apartheidu mătate din toxicomanii din © muncitori necalificaţi
lui, Yusuff Maitama-Sule
telor înalte ale dobînzilor Consiliului de Stat ale Re Austria sînt şomeri, relevă Relaţii suplimentare se pot obţine la se- j
practicate de Statele Uni (Nigeria), a declarat că intr-un număr recent pu
te", a spus şeful statului publicii Cuba, Fidel Castro, moartea recentă, în închi blicaţia Salzburger Nach- diul şantierului Deva, strada Depozitelor 1, j
francez. „Astăzi este nevoie a arătat că ţara sa este soare, a liderului sindical richten. Citind date oficia telefon 21551 ,* sediul lotului Vulcan, strada j
de o atitudine comună fa animată de dorinţa de a Neil Agget dovedeşte ex le, publicaţia relatează că
ţă de ceea ce se cheamă se garanta pentru America tinderea practicii torturii 44 la sută dintre consuma T. Vladimirescu, telefon 7031G,
criza C.E.E., iar vest-euro- centrală şi pentru zona ca parte a politicii rasiste
torii de droguri sînt tineri
penii au nevoie, la rîndul Mării Caraibilor o pace promovate de regimul de între 20 şi 25 de ani.
lor, de un credit cît mai care să se bizuie pe drep la Pretoria.
larg posibil împotriva po
liticii rconomice şi mone tul popoarelor la suverani U COPENHAGA. - Gu
tare a Statelor Unite", o tate, autodeterminare com vernul danez înţelege să
subliniat Francois Mitte- pletă şi posibilitatea de a respecte decizia de retra m w m
rrand. înfăptui transformări poli gere din C.E.E. adoptată
Mişcarea europeană pentru pace U
99
rut o puternică conştiinţă el vor adopta aceeaşi po
In numărul său din luna decembrie, revista că fiecare campanie naţio ziţie ca olandezii.
„Marxism Today * a publicat un articol pe marginea nală este parte a unei Norvegienii şi danezii au
1
dezvoltării protestului popular în ţările din Europa mişcări mal largi europe refuzat întotdeauna insta B. i. A. T. M.
occidentală faţă de cursa aberantă a înarmărilor. ne. larea în timp de pace a
Acest protest s-a intensificat în ultimii ani, ajungînd Cea mai bine ancorată armelor nucleare pe teri HUNEDOARA - DEVA
la o amplă mişcare populară care se opune liotărîi mişcare — „Opriţi Bomba toriul ţărilor lor.
amplasării de noi rachete cu rază medie de acţiune cu Neutroni I" şi I.K.V. La suprafaţă, aceasta es încadrează
şi care, prin larga mobilizare de forţe, influenţează (Consiliul păcii interbiseri- te o situaţie similară cu
clar viaţa politică internă. cesc) — din Olanda a fost cea din 1979, cînd NATO % 3 manevmnţi vagoane
şi cea care a avut cel mai a adoptat decizia iniţială
mare succes în influenţa de a amplasa rachetele cu Relaţii, la biroul personal, telefon 23350, '
La sfîrşitul lunii octom rie de campanii populare rea concretă a politicii gu rază medie de acţiune interior 37.
brie 1981, peste un milion puternice împotriva arme vernului. „Opriţi Bomba „Cruise" si „Pershing" ba
de oameni au demonstrat lor nucleare în Europa oc cu Neutroni 1“ a reuşit zat pe un consens cam di
în. Europa împotriva am cidentală. Belgienii s-au foarte bine în construirea ficil. Dar sînt deosebiri
plasării de noi rachete nu organizat în 1978, campa unor alianţe care transced importante. Mai întîi, con
cleare în Europa. Imediat nia pentru dezarmare nu- partidele politice, astfel că sensul din 1979 a fost par
ministrul american al apă ţial realizat prin evitarea
rării, Caspar Wienberger, confruntării cu olandezii
şi vicepreşedintele S.U.A., Din preş® si belgienii, cărora li s-a
George Rusii, au negat că acceptat să-şi amine hotă-
mişcările pentru pace erau rîrea. Doi ani mai tîrziu,
reprezentative şi au anun cleară a luat amploare în cele trei partide care for animarea începe să ia ca
1
ţat că nu ’ vor da nici o Marea Britanic de la înce mează actualul guvern de racterul de refuz. în al
i .'.portantă. în realitate, putul lui 1980, vest-germa- coaliţie — creştin-demo- doilea rînd, este clar că
este clar că americanii sînt craţii, democraţii '66 şi so situaţia din Europa occi
îngrijoraţi despre situaţia nii trecând cu adevărat la cialiştii — se opun într-o dentală nu este statică.
din Europa şi este posibil o organizare în primele oarecare măsură instalării Presiunea împotriva arme COOPERATIVA DE CONSUM ZAM
luni ale lui 1981, iar foarte
ca în viitorul apropiat să recent italienii s-au alătu lor creşte şi în alte ţări
asistăm, cei puţin de su~ rat şi ei mişcării. Au e- rachetelor „Cruise" în O- vest-europene. Guvernele încadrează :
prafa.ă, la unele modifi xistat condiţii specifice landa. Campania împotriva olandez şi belgian răspund
cări în politica S.U.A. fa pentru momentul intensi rachetelor a influenţat re presiunii populare interne. © Muncitori necalifîcaţi
ţă de aliaţi. zultatul alegerilor din lu
ficării mişcării în fiecare Dată fiind dezvoltarea cro © Cizmar
Prima mişcare do pace ţară, dar a fost şi un pu na mai din Olanda, cu o nologică a mişcărilor de
vest-eu. opeană care a de ternic element al fenome înclinare spre partidele an pace din Europa occiden © Fotograf
venit centrul atenţiei in nului „bulgărelui do zăpa tinucleare. tală, alte guverne vest-eu ® Gestionar la supermagazinul din Zam
ternaţionale a fost campa dă", noile campanii căpă- Belgienii privesc foarte ropene ar putea începe
nia olandeză „Opriţi Bom tînd forţa şi fiind încura îndeaproape pe olandezi, să-şi modifice poziţia. Retribuirea se face conform Legii nr.
ba cu Neutroni !“ din 1977. jate de succesele prece fiind într-o situaţie foarte (Din „Marxism Today"). 12/1971 şi Legii nr. 57/1974.
I)e atunci au existat o sc dente în alte ţări. A apă- apropiată. Este probabil că (Agerpres)
AZI, LA HUNEDOARA
F. 0, Oorvinul — Âurul irad l i p w
dică şi cu internaţionalii tot cu Aurul Brad. Me
In sfîrşit, pentru întîia noi — Rednic, Andone, ciul va avea loc la sta a Pierdut parafă dr.
oară în 1982, suporterii Klein, Petcu, Gabor — Mihu Ioana Venuşa, medic
Corvinului îşi vor vedea reveniţi de peste Ocean. dionul „Constructorul", specialist principal oftai- |
azi echipa în primul joc După tradiţie, ultima cu începere de Ia orele molog. O declar nulă din »
cu formaţia completă, a- verificare a Corvinului.— 15,30.
data de 5 februarie 1982. 8
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavei (redactor şef adjunct), Vasilo Pâţcsn, Micoîae Tîrccb
Preţui abonamentelor: lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe. 6 luni —*
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. 78 lei; anual — 156 lei.
Telefoane: 11275, 11585, 12157, 20708. Telex: 72288. Abonamentele se fac ia oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorll voluntari
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 din întreprinderi şi instituţii.
