Page 86 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 86
pag 2 DRUMUL SQCIALISMULI
asTocsiBMEffi ° auiiâPiof t'l'i
15.00 Telc
15,Oii Tril
15,2»!' Orc:
pop
I „Este necesar sâ luăm toate măsurile ( Comuna Rîu de Nori-o poteriiicâ 15,35 La
i pentru buna organizare a înfăptuirii pro- \ 15.50 Emi
gerr
| gramelor de autoaprcvizionare, pentru rea- ( 17.40 Trai
) iizarea producţiei agricole, a achiziţiilor şi \ baza de aprovizionare 17.50 1001
18.00 Inel
lui
■ contractărilor de produse agricole, urmă- ţ 20.00 Tclc
J rind înfăptuirea neabătută a prevederilor \ 20,25 Acti
Că
/ stabilite în acest domeniu". I cu produs® agroalimentare 20.40 Filn
mul
pc
NICOLAE CEAUSESCU { 21.50 Dcz
22,15 Tclc
esp^ei'
Creşterea praiiefiei agricole — eerifia principală Participarea Gomonei la fondul de stat
BUCUF
îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei m UNITĂŢI AGRICOLE SOCIALISTE. dioprogrt
® Cooperativele agricole de producţie Ostrov, La zi în
mele
Din discuţia purtată cu putea să livreze an de an, tregii vieţi economico-so- ducţiei zootehnice şi a li Rîu de Mori şi Clopotiva vor produce şi li campanii
cadre de conducere ale în acest cincinal, tot mai ciale. vrărilor la fondul de stat. vra la fondul de stat: © grîu — 437 tone © ră; 7,00
Revista j
comunei şi din unităţile multe produse agroalimen — Ce vizează măsurile Aşa de pildă, comparativ orz — 152 tone © porumb — 225 tone ® nil melo
agricole socialiste, cu nu tare pentru autoaprovizio- stabilite pentru 1982 ? cu anul trecut, cooperati cartofi — 3445 tone ® legume — 286 tone © de ştiri;
meroşi cooperatori şi ţă rea teritorială a judeţului, vele agricole vor livra cu ascultăto
de ştiri;
rani cu gospodărie indivi pentru fondul de stat. A- — în primul rind, avem peste 1 000 hl mai mult lapte de vacă — 4600 hl ® lapte de oaie — ric; 10,3C
duală a reieşit că docu vcm obiective clare şi con în vedere folosirea judi lapte. 305 hî © carne — 60 tone © lină — 6700 kg. in,50- Par
mentele de partid şi de crete în acest sens, şi ac cioasă, cu randament ma O contribuţie importan a>Bu1
stat, hotărîrile adoptate în ţionăm cu ţoale forţele, cu xim a pămîntului — factor tă la autoaprovizionarea El GOSPODĂRIILE POPULAŢIEI. © Gos Vreau să
tin de ş’
ultima vreme, indicaţiile întreaga capacitate, cu esenţial în creşterea pro teritorială îşi aduc gospo României
şi orientările cuprinse în răspundere şi înaltă con ducţiei agricole — precum dăriile populaţiei, care — podăriile ţăranilor cooperatori şi ale ţăranilor mieră rac
c u v i n ţ ă r i l e tovarăşu ştiinţă patriotică pentru si îmbunătăţirea structurii aşa cum prevede planul în din satele necooperativizate vor produce şi 1 la 3; i
10.00 Bule
lui Nicolae Ceausescu, se dezvoltarea agriculturii şi si potenţialului biologic al profil teritorial — vor pre livra : © cartofi — 220 tone © legume — 79 Cintece i
cretarul general al parti în special a zootehniei, septelului. Astfel, suprafa da în plus, faţă de anul tone © carne — 240 tone © lapte de vacă — nouă a s
dului, la plenarele, consfă pentru care avem condiţii ţa amenajată pentru iri trecut, 82 bone carne, 5 100 6200 hl © lapte de oaie — 475 hl ® ouă — mediculu
componis
gaţii la sfîrşitul anului
tuirile si şedinţele de lu deosebit de prielnice, pentru trecut — 819 ha din care iii lapte de vacă, peste 400 .Winklcr;
cru de la C.C. al P.C.R., a produce şi livra mai mul 200 în sistem — va fi ex hl lapte de oaie, 175 tone 558 000 bucăţi © lină — 6 000 kg. economic
de ştiri;
precum şi la recenta şe te cereale, cartofi, legume, cartofi şi alte produse. tru toţi
dinţă de lucru comună a carne, lapte, brînzâ si ouă. ploatată mai eficient pen Măsurile de cointeresare şi ment fol
tru a se obţine producţii
C.C. al P.C.R. şi a Consi Autoconducerea şi auto- mai mari la toate culturile stimulare a producătorilor Duma; 11
la A la 7
liului Suprem al Dezvol aprovizionarea cer ordine, — cu 200—300 kg cerea- agricoli cuprinse în decre Eu ce eesitriiii 20.00 Rad
tării Economice şi Sociale disciplină şi răspundere în le/ha şi cu 2 000—3 000 kg tele Consiliului de Stat au 7 ră cultui
sînt bine cunoscute. Oame organizarea şi desfăşurarea cartofi/ha. Ca urmare, vom ca efect creşterea efecti din ştiinţ
ştiri; 21,6
nii înţeleg importanţa ma întregii activităţi. Progra livra, faţă de 1981, cu velor de animale în gos la fondul de stat ? 22.00 O -j
joră pe care o are pentru mul de auloaprovizionare peste 100 tone mai mult podăriile populaţiei, a po Bijuterii
economia naţională, pentru — dezbătut în adunările grîu şi cu circa 1000 tone sibilităţilor lor de a con Locuitorii din satele co o junincă gestaniă, o vacă, 3.00 Non
turn.
înfăptuirea în practică a săteşti, in unităţile agri mai mulţi cartofi la fon tribui substanţial la fondul munei Riu de Mori sînt pri un porc şi 400 ! Icpf' "
5
de stat. în comparaţie cu
principiilor autoconducerii, cole socialiste — şi adop dul de stat. Avînd în ve cepuţi şi renumiţi crescă
autogestiunii economieo- tat de sesiunea consiliului dere că dispunem de mari 1981, efectivele de anima tori de animale. în aceas
le sînt in prezent mai
financiare şi autoaprovizio- popular are in vedere va suprafeţe de pajişti natu tă privinţă, înşişi cei cu
nării teritoriale creşterea lorificarea integrală, ma rale — 12 569 ha păşuni mari cu 78 bovine, 329 por funcţii de răspundere în
cine, 778 ovine, iar pînă
DEVA:
tot mai accentuată a pro ximă a tuturor posibilită şi 1 910 ha fineţe — ac la finele acestui an vor comună sînt exemplu şi în feţe — s
ducţiei agricole vegetale şi ţilor locale pentru realiza ţionăm pentru executarea spori cu încă 46 bovine, demn. Primarul comunei, Escadron
animale, sporirea contribu rea producţiilor agricole, de lucrări ameliorative ca 280 ovine şi 140 porcine. Petru Mihăitoni, are în gos rât ori —
ţiei fiecărei unităţi agrico pentru satisfacerea pro re să asigure o producţie Ţin să subliniez că cetă podărie două vaci, doi vi HUNEDC
seriile I
le socialiste, a fiecărei lo priilor necesităţi, cit şi sporită de iarbă şi fînuri, ţenii din Rîu de Mori au ţei, 11 oi, 6 capre, porci toarcere
calităţi şi gospodării la pentru o contribuţie spo fiind principala sursă de fu înţeles şi înfăptuiesc che şi 30 păsări şi va livra lîi (Sici
constituirea fondului cen rită la autoaprovizionarea rajare, atît vara cit şi iar marea şi îndemnul secre prin contract, în 1932, dci munţilor
şi cei 4C
tralizat al statului. teritorială. A nu aştepta na. Asemenea lucrări s-au tarului general al partidu viţei/ 100 ! lapte, un porc i-rr (c
— Comuna noastră — de la alţii, ci a hotărî sin executat pe î 240 ha, iar a- lui, t o v a r ă ş u l Nicolae şi 11 kg lină. Ion Lepădă- TROŞAÎS
(Unirea)
spunea primarul Petru Mi- guri. cit si ce să se pro nul acesta se vor amena Ceausescu, de a nu pre toni, vicepreşedintele bi IC ram or
hăiloni, — valorificând mai ducă, a acţiona efectiv — ja în complex încă 1 100 cupeţi nici un efort pen roului executiv al consi PEâJi: c
bine si mai eficient poten iată expresii concrete ale ha pajişti naturale. Aceste tru realizarea programului liului popular, creşte, îm SAMOiLA BILERTEA Procuroi
ţialul de producţie al pă- autoconducerii, participării măsuri şi altele se vor stabilit de conducerea preună cu părinţii, trei bo rcsc); \
stelelor
mîntuiui, al animalelor, va directe la conducerea in reflecta in creşterea pro- partidului şi statului. vine, 36 ovine, patru porci, ceafărui;
41 păsări şi a contractat Samoiiă Dilertea, Ostrov: tul nu i
un porc, o oaie, 500 I lap „Sintem încurajaţi şi spri PETRI L.
jiniţi sâ creştem cit mai
Pentru te şi 40 kg lină. St lista multe animale in gospodă mă tra
ANINO/
poate ’C-vit In-’-
riile noastre. Preţurile şi vocea î
toresc);
■ sporirea primele sînt foarte stimu Luchian
BRAD :
lative. Anul trecut am pre
rodniciei dat doi tăuraşi — unul de ză sti
roşie) ;
460 kg şi altul de 380 kg
lumea
- primind aproape 14 000 seriile
pămintului lei. Acum, în ianuarie, ' m organ,
GIU-BA
predat o junincă gestanta, seriile
în greutate de 390 kg, tură):
Puternic stimulaţi de ho-
ţărîrlle partidului, de noile pentru care am primit a- mea os
reglementări privind co proape 8 000 lei. Mai pre I—TI (D;
interesarea producătorilor do um
agricoli, aplicarea proiec dau în acest an o vacă, gostea
tului Legii retribuirii mun un viţel, un porc, un ied sa de
cii în unităţile agricole şi 400 M lapte". . a din
cooperatiste, ţăranii coope MERI A
ratori participă zi de zi la Petru Filan, cooperator, (Mureş
executarea lucrărilor de IN li ŢA BERNA 1 Riu de Mori : „fn gospodă Miss E
sezon. ria mea cresc un mare nu GH12L/*
I'iîau Petru — unul dintre renumiţii crescători de animale din satul Riu de Mori. şi apo ;
a Se controlează perio lată ciieva opinii ale u- măr de animale şi păsări
dic starea do vegetaţie a şi prin produsele anima
culturilor. nor contractanţi din co liere pe care le predau la m
Achiziţiile — obiectiv cupată cu culturi de toam mună. fondul de stat contribui, a-
o întreaga suprafaţă o-
Viorei Cornenci, Valea
nă a fost fertilizată supli Dîljii : „Măsurile de stimu lături de concetăţenii mei, * d:
la autoaprovizionarea teri
în conformitate cu sar tru a atrage la fondul de nem in funcţiune cele două mentar eu îngrăşăminte lare a producătorilor agri torială, iar valorificarea a- ră, ore
cert-sp
chimice.
cinile de plan pe 1982, coo stat cantităţi cit mai mari obiective. în perspectivă o S-au transportat în coli, preţurile şi primele de cestor Droduse îmi aduce „Savoj
perativa de producţie, a- de produse agricole Cu a- ne preocupă înfiinţarea u- eîmp peste 5 000 tone gu contractare ne asigură obţi venituri importante. Aşa, de ge, nir
Margai
chiziţii si desfacerea măr cest prilej au fost achizi noi crescătorii de păsări şi noi de grajd, care a fost nerea de venituri mai mari exemplu, anul trecut — pre- Consta
administrat pe o suprafaţă
din creşterea vitelor. In
furilor din Riu de Mori ţionate 44 tone cartofi, 30 a unei turme de 300 oi. de 170 ha destinată cul fiecare an contractez şi dînd trei viţei, două vaci, nes cu.
« H
trebuie să participe la au- kg carne de pasăre, 50 kg Consiliul popular ne-a re turii cartofilor. predau la fondul de stat un porc şi 500 I lapte - tură, r
toaprovizionarea teritorială carne de iepure ş.a. Sar partizat deja un teren pen ® Folosindu-se căruţele douâ-trei animale şi lapte. am realizat un venit de lea Aii
prin realizarea planul ui cinile mari ce ne revin în tru pă.şunarea oilor şi pen şi săniile, cetăţenii trans Anul acesta, de exemplu, peste 30 000 lei. în acest ca biu
valoric de 300 000 lei la domeniul achiziţiilor ne-au tru asigurarea furajelor ne portă gunoiul de grajd din am contractat trei tăuraşi, an am contractat o junin Sîrbu.
gospodării,
propriile
lor
achiziţii. în anul acesta determinat să ne gîndim cesare pe timp de iarnă, atît pe terenurile C.A.P., că gestantă, un porc şi
trebuie să achiziţionăm de la unele măsuri menite a astfe! că avem condiţii să cit şi pe loturile perso 800 I lapte".
la populaţie 12 tone carne crea cadrul propice înde înfiinţăm turma intr-un nale. Voina Jianu, ţăren cu
de pasăre, 300 kg carne plinirii lor în totalitate termen scurt. în ce priveş q întreaga cantitate de gospodărie individuala, O-
de iepuri de casă, 100 kg Astfel, vom înfiinţa o cres te crescătoria de păsări, o cartofi pentru sămînţă este haba Sibişel: „înţelegem Vreri
asigurată şi permanent se
carne de porumbel, 375 000 cătorie de iepuri şi o mi- vom înfiinţa pe măsura fac controale la silozuri, că predînd la fondul de cerul
Von c
ouă, 500 kg mţere de al cromaternitate p e n t r u achiziţionării găinilor de pentru păstrarea ei în bu stat cantităţi mari de car calo f
bine, 220 tone cartofi ş.a. scroafe. Au şi fost între la populaţie. Prin mate ne condiţiuni. ne şi lapte asigurăm hra lapovi
Sînt sarcini mobilizatoare^, prinse măsuri în vederea rializarea acestor măsuri a In fermele zootehnice na noastră şi a celor ce Vintul
dar pe deplin realizabile materializării acestor o- considerăm că vom reali se acţionează pentru buna trăiesc la oraşe, întărim a- cu in
40—50
şi lucrătorii unităţii noas biective. Spaţiul necesar za în întregime sarcinile îngrijire şi furajare a ani lianţa dintre muncitori şi est şi
Ca
malelor.
în
rezultat,
tre au trecut, încă din crescătoriei de iepuri şi la achiziţii, contribuind prima lună a acestui an ţărani. Am contractat pe minim
primele zile ale acestui an, micromaterni'tăţii este asi astfel la realizarea auto- s-au livrat în plus la fon 1982 doi viţei, o bovină a- tro mi
do ia
l'a înfăptuirea lor. în lu gurat în satul Clopotiva. aprovizionării teritoriale. dul de stat 2 000 1 lapte dultă şi un porc, ceea ce plus '
de vacă. în prezent, fer
na ianuarie a fost organi în momentul de faţă ne CORNEL BOJIN mele celor trei unităţi li înseamnă peste 1 000 kg rvinoa
zată o amplă acţiune în preocupă asigurarea ani preşedintele cooperativei vrează zilnic aproape 800 1 ŞTEFAN AVRĂMUŢ carne". n-aia
Alexa
rînduî populaţiei din cele malelor matcă şi sperăm de producţie, achiziţii lapte.
11 sate ale comunei pen- ca în scurtă vreme să pu- şi desfacerea mărfurilor