Page 89 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 89
tUtw* &**'■
Plenara Consiliului Naţional
al Agriculturii
în prezenţa tovarăşului ziasm, cu sentimente de a- bilite. Prezentînd pe larg
Nicolae Ceauşescu, secre dîncă stimă şi preţuire. preocupările oamenilor
împreună cu tovarăşul
tar general al Partidului Nicolae Ceauşescu şi tova muncii de la sate privind
apropiata campanie agri
Comunist Român, preşedin
S O C I A L I S M U L tele Republicii Socialiste răşa Elena Ceauşescu, în ţiat activitatea susţinută ce
colă, Vorbitorii au eviden
prezidiu au luat loc tova
România, vineri au conti
Iosif
răşii
Ilie
Verdeţ,
nuat
lucrările
Plenarei
se desfăşoară în unităţile
Banc, Emil Bobu, Virgil
agricole pentru pregătirea
Consiliului Naţional al A-
griculturii, Industriei Ali
relor, a celorlalte maşini şi
mentare, Silviculturii şi Cazacu, Ion Coman, Con corespunzătoare a tractoa
stantin Dăscălescu, Ludo
ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAAI HUNEDOARA Al P C R Gospodăririi Apelor, che vic Fazelias, Cornelia Fi- utilaje, pentru folosirea ju
P U I A R J U D E Ţ E A N mată să dezbată- probleme lipaş, Gheorghe Pană, Pe- dicioasă a forţei de mun
de- importanţă deosebită tru Enache, Marin Enache,
că, pentru executarea la
7
pentru activitatea ditîăjgr membri ai Consiliului Na- timp şi de bună calitate a
gricultură, domeniu de\J$a-A ţional al Agriculturii, In- tuturor lucrărilor din agri
za al economiei noastre?.-, ^dţustriei Alimentare, Silvî- cultură.
Anul XXXIV, nr. 7559 SÎMBĂTĂ, 27 FEBRUARIE 1982 4 pagini - 50 bani Plenara a prilejuit în a- culturi i şi Gospodăririi A- în cuvîntul lor, vorbito
celaşi timp, evocarea a pelois rii au evidenţiat măsurile
două evenimente marcan Pe marginea documente stabilite pentru înfăptuirea
te din viaţa ţărănimii, a lor înscrise la ordinea de neabătută a programului
Manca spornică — garanţia creşterii întregului nostru popor — zi a plenarei au participat privind auioconducerea şi
împlinirea a 75 de ani de la dezbateri, în pion şi pe autoaprovizionarea terito
la răscoala ţăranilor din secţiuni, un număr de 127 rială, pentru asigurarea
venitului naţional, a nivelului de trai 1907 şi a 20 de ani de la tovarăşi. , populaţiei cu produse a-
încheierea cooperativizării Participanţii la dezbateri groalimentare. De aseme
Un singur ţel, o unica voinţa: agriculturii româneşti. au înfăţişat rezultatele ob nea, au fost scoase în evi
denţă acţiunile vizînd îm
r ă
T
o v a
Nicolae
l
ş u
ţinute în îndeplinirea pla
Ceauşescu, tovarăşa Elena nului producţiei agricole, bunătăţirea continuă a ac
Recuperarea în scurt timp Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi vegetale şi animale, au e- tivităţii economico-finan-
din conducerea partidului ^videnţiat, în spirit critic ciare a cooperativelor a-
gricole de producţie, creş
a compensaţiilor acordate de stat şl statului au fost întîmpi- "şi autocritic, lipsurile înre terea eficienţei economice
naţi la sosirea în sala Ra-
gistrate într-o serie de sec
diotelevizlunii de numeroşi toare, cauzele care au con în fiecare unitate.
Energeticienii de la Min- şi la acest indicator. De du-li-se direct, altele o- oameni aL muncii, cu deo dus la neîndeplinirea în
- 'tia, Paroşeni şi Gurabarza remarcat că rezultate bune biective —, participanţii la sebită căldură şi entu- întregime a sarcinilor sta (Continuare in pag. a 4-a)
şi-au analizat activitatea a înregistrat atlt termo dezbateri s-au angajat
pe anul trecut, au făcut centrala Mintia, cît şi nzl- să-şi îmbunătăţească acti
bilanţul realizărilor obţi na electrică Paroşeni — vitatea, să obţină rezulta
nute. Rezultatele au fost, unde s-a reuşit, în luna oc- te superioare, să asigure La C.A.P. Boşorod Fiecare zi de iarnă
în general, bune. Colecti- cantităţi sporite de ener
. vul de la I.E. Deva a pro gie electrică de care ţara
dus în 1981 cea mai mare dezbatere la are mare trebuinţă. înseamnă zi de muncă
cantitate de energie elec întreprinderea In discuţia cu factori de
trică din întrega sa exis ELECTROCENTRALE răspundere de aici am no La cooperativa agricolă această perioadă activita Alexandru Rozoti adminis
tenţă, livrînd sistemului DEVA tat adeziunea unanimă la de producţie din Boşorod, tea mecanizatorilor afară, trau ultimele cantităţi. Au
energetic naţional cu 189 recentele măsuri de core Ioan Fulea, preşedinte al în cîmp, nu a stagnat. fost fertilizate 60 ha cu
milioane lcWh mai mult tombrie 1981, punerea în lare a preţurilor la produ unităţii, ne spunea: Gheorghe Făiniş, Victor orz, 40 ha cu lolium, 5 ha
decît prevederile de plan, funcţiune a primei capa sele agroalimentare şi ma —■ Avem foarte multă Munteanu şi Alexandru cu rapiţă şi 200 ha cu grîu.
depăşind cu circa 40 mi cităţi de termoficare a Văii jorarea retribuţiilor perso treabă de făcut în această Rozoti au lucrat la admi Pînă în prezent au mai
lioane kWh angajamentul Jiului, prin transformarea nalului muncitor, a aloca perioadă, şi o facem cu se fost fertilizate cu gunoi 30
anual. Acest succes a fost turbinei nr. 2, de 50 MW, ţiilor de stat pentru copii nistrarea de îngrăşăminte ha — adică întreaga su
posibil prin asigurarea în grup de termoficare. şi a pensiilor, hotărîrea în riozitate şi răspundere. în prafaţă ce va fi cultivată
peste plan a unui grafic tregului colectiv de a con principal, acţionăm în pa în pregătirea cu cartofi —, 5 ha unde
de putere efectiv utiliza Dezbătînd însă în spirit tribui la recuperarea în tru direcţii şi anume : ad se vor planta gulii şi 10
bilă pusă la dispoziţia sis autocritic, principial, lip timp cît mal scurt a com ministrarea de îngrăşămin campaniei agricole ha din suprafaţa ce va fi
temului energetic naţional surile şi neajunsurile pe pensaţiilor de 25 miliarde te chimice, transportul gu de primăvară însămânţată cu porumb.
de 25 MW, depăşind sen care le-au mai avut în lei alocate de stat, din noiului de grajd în cîmp, Acţiunea continuă pe mă
sibil angajamentul anual muncă — unele datorîn- care cel puţin 30 la sută punerea la punct a trac sură ce se mai adună gu
în acest an. toarelor şi maşinilor agri chimice, lucrare care a fost noi, pînă la acoperirea a
— Cît reprezintă cuan cole şi efectuarea lucrări coordonată îndeaproape de încă 25 ha din suprafaţa
tumul compensaţiilor pen lor de sezon în livezi. Adam Mihăilă, inginerul planificată pentru porumb.
tru colectivul I.E. Deva ? Să consemnăm eîteva şef al cooperativei agrico
dintre acţiunile ce-au avut le. Un alt mecanizator — Sub conducerea brigadie
Dorel Malea, secretarul loc, pe parcursul unei zile Lionel Timişor, un tînăr rului Ilie Dăncscu, omul
comitetului de partid pe din săptămîna trecută. harnic, conştiincios — a a- care — cum scrie la gaze
C.T.E. Mintia, preşedintele Secţia de mecanizare a sigurat deservirea sectoru ta de stradă din centrul
consiliului oamenilor mun agriculturii, ce-şi are se lui zootehnic efectuînd tot comunei — munceşte în
cii pe întreprindere: Din diul în satul Chitid, a în ceea ce i s-a cerut — aceeaşi funcţie de 20 de ani
fondurile suplimentare de cheiat reparaţiile la maşi transport de furaje la to —, pomicultorii lucrau la
25 miliarde lei alocate de nile agricole ce vor fi fo cătoare si în grajduri etc. tăieri în livada cu pomi
la bugetul de stat drept losite în campania agricolă — în cele mai bune condi- tineri din apropierea fer
compensaţii pentru majo de primăvară. Colectivul ţiuni. mei zootehnice. Brigadie
rarea preţurilor la produ de mecanizatori condus de Fertilizarea cu îngrăşă rul ne-a spus că, imediat
sele agroalimentare, între Ioan Ştef, un om harnic şi minte chimice a culturilor ce timpul se va mai îm-
prinderii noastre îi revin inimos, a făcut o recepţie semănate în toamnă se a- blînzi, se va duce gunoi
DUMITRU GHEONEA severă asupra fiecărei lu propie de punctul ei final, de grajd în livadă cu ca
Şantierul Rîu Mare-Retezat. Echipa de reparaţii condusă crări, cu care ocazie s-a în ziua documentării noas re se va fertiliza fiecare
de Victor Bociet verifică o pompă cu debit variabil. constatat o calitate bună a tre tractoriştii Gheorghe pom. Pînă în prezent au
(Continuare în pag. a 3-a) reviziilor şi reparaţiilor. în Făiniş, Victor Munteanu şi fost transportate 60 tone
de îngrăşăminte naturale,
ceea ce impune grăbirea
ritmului Ia această lucrare.
Mutaţii profunde in Un alt grup de oameni —
sub conducerea cooperato
rului Nicolae Popovici lui
a SECŢII DE PRODUC Acum, in preajma aniver apelat la citeva date com tone legume, 35-40 tone Damian remarca aportul Tom a — s-au dus să cu
ŢIE ŞI DESFACERE. Coo- j sării a 75 de ani de la parative. Inginerul şef al sfeclă de zahăr. Coopera hotăritor al unor coopera reţe saivanul oilor, căci au
perativa tic producţie, a- I răscoala ţăranilor din 1907 unităţii, Cornel Tărăpoancă, torii sau mecanizatorii Ion tori ca Ilie Coltar, Zaharie început fătările şi sint ne
chiziţii şi desfacerea pro- ^
duselor Orăştie a înfiinţat . şi a 20 de ani de la coo ne-a mărturisit că diferen Danciu, Ionel Meştereagâ, Prodan, Gheorghe Tamislav, cesare condiţii bune în
noi secţii de producţie şi I perativizarea agriculturii — ţele intre ceea ce a fost Fira Roman, Beniamin Dan Dumitru Vălean, Nicolae saivan pentru , a se evita
desfacere între care : o " evenimente cu profunde şi ceea ce realizează acum ciu, Maria Marcu, Una Ştefan şi mulţi alţii la În surprizele neplăcute.
secţie de pufuleţi, una de g
băuturi răcoritoare şi ape j rezonanţe şi semnificaţii in unitatea sint atit de expre Ardean, Acs Francisc, Ro- scrierea fermă a unităţii pe TRAIAN BONDOR
gazoase si o covrigărie. % istoria ţării — comuna Ra- sive incit nu mai necesită mulus Toader, Iosif lurj - drumul noii revoluţii agra
• PRIN COLECTAREA | poltu Mare se prezintă cu comentarii. Intr-adevăr, ce să amintim doar citeva nu re.
MATERIALELOR REFOLO- I
SIBILE. In cadrul angaja- „ împliniri demne de prezen s-ar mai putea spune des me — se num,ără printre Să mai amintim că aici
meniului de muncă patrio- » tul socialist. Urmind politi pre dinamica veniturilor fruntaşii recoltelor bogate, şi-a Început de curind ac w
tică pe anul 1982, pionie- | ca Înţeleaptă a partidului, băneşti ale unităţii care in contribuind la Jnfăptuirea
rii municipiului Deva au „ in viaţa şi munca locuito tivitatea şi un complex in-
realizat prin colectarea tercooperatist pentru creş
materialelor refolosibile — Q rilor comunei au avut loc terea vacilor cu lapte care
sticle, borcane, hîrlie, tex- •> mutaţii profunde, generate 1907 - 1962 - 1982
tile — 110 000 lei. S-au e- | de instaurarea unor noi amplifică simţitor aportul
videnţiat in acţiunile de | comunei la autoaproviziona
colectare pionierii şcolilor % relaţii şi structuri sociale la rea teritorială.
generale nr. 1, 2, 3 şi 4 I sate, care au fost determi 1962 erau de 310 000 lei, revoluţiei agrare ce a avut
din Deva şi din Şoimuş. 1 nate de soluţionarea revo iar acum s-au ridicat la loc in viaţa acestei loca - La toate acestea se
® CONTRACTĂRI. Ca ur- t luţionară şi democratică a şase milioane lei, despre lităţi. adaugă şi contribuţia gos
mare a activităţii desfăşu- | problemei agrare. Acest faptul că pe atunci se li Pe un drum ascendent podăriilor populaţiei cu
rate de consiliul popular, * proces Înnoitor, organizat şi vrau la fondul de stat mai peste 100 tone carne şi
pînă în prezent în comu- I condus cu clarviziune de puţin de 300 tone produse se inscrie şi mersul celei 3 500 hl lapte - ne spunea
na Vâlişoara au fost în- 3 Partidul Comunist Român, lalte cooperative agricole Florin Silvăşan, vicepreşe
cheiate contracte pentru J agricole din sectorul vege din comună — C.A.P. Bo- dintele biroului executiv al
livrarea la fondul de stat 1 a cărui trăsătură esenţia tal, in prezent Uvrările a- bilna. Datorită valorificării
a G(J vitei, 80 porci, 33 oi, * lă o reprezintă sporirea jungind la peste 3 000 de tot mai depline a poten consiliului popular. Benefi
1210 1 lapte. ® SE EXTIN- | continuă a producţiei şi a tone. In aceeaşi perioadă ciind de preţuri stimulati
DE INDUSTRIA MICA. Ex- l aportului agriculturii - ca efectivele de bovine au ţialului productiv al unită ve, producătorii agricoli
ploatarea de gospodărie * ramură de bază a econo sporit de peste trei ori, iar ţii, in perioada 1962-1982 sint beneficiari ai unui
comunală şi locativă O- | au sporit substanţial pro Înalt standard de viaţă. E-
răştie a înfiinţat noi uni- • miei naţionale — la dez cele de ovine de patru ori. ducţiile şi livrările la fon dificiile social-culturale ri
taţi de industrie mică : o J voltarea economică-socială Datorită sprijinului acordat dul de stat, ceea ce a a-
secţie de ţesut covoare şi I a patriei şi la ridicarea ni prin mecanizare, chimizare, dicate in ultimele două
una pentru prelucrat obi- * velului de trai al întregului amenajarea de irigaţii şi sigurat şi o creştere de decenii şi faptul că peste
ecte de uz casnic artiza popor este cit se poate de alte lucrări de îmbunătă peste zece ori a venituri 70 la sută din locuinţe sint
nale.
expresiv şi pentru comuna ţiri lunciare, nivelul recol lor băneşti. Intr-un ritm a- noi sau renovate atestă as Unitatea de bunuri meta
Rapoltu Mare. telor a crescut an de an, lert s-a dezvoltat şi avuţia piraţia locuitorilor comunei lice Brad. Comunista Rodi-
Incercind să reconstituim unitatea inregistrind pro obştească — temelia ridi noastre spre bunăstare şi ca Avram este şefă de
evoluţia cooperativei agri ducţii medii de 4-6 tone cării bunăstării cooperato progres. echipă confecţii huse um
cole din Rapoltu Mare, am cereale la hectar, 15-20 rilor. Şeful de fermă Teodor NICOLAE TÎRCOB brele şi membră a C.O.M.
Foto: VIRGIL ONOIU
