Page 91 - Drumul_socialismului_1982_02

559 © SiMBATA, 27 FEBRUARIE 1982 pag. 3

autentic farmec şi inteli­ cuperarea în
genţa de a releva un perso­ 5 ADRESĂ NEOBIŞNUITĂ \
naj în datele sale profunde;
Adrian Zavlosclii (lafet) —
un talent de excepţie, viguros „Copilul meu o dispă
şi dozat în care eroul ne vor­ rut de acasă in 10 mai \
beşte ca un duşman sau ca 1981, îmbrăcat in unifor­
ftorti- SON POP: un prieten; Florin Plaur mă şcolară. Are 17 ani,
(Noc) — vine să ne confir­
„Lucian Biaga. Universul liric" terpretative; Ştefani a Don ea şaten, cu ochi căprui şi
âpt&- me marile sale resurse in­ (Urmate din oag S) tar de la bugetul de stat, de statură potrivită, este
oniea (Noah) — nu are o replică trebuie să-i recuperăm prin are dantura din lalo de­ \
litice Tot mai mult, condiţia stu­ care-i individualizează în­ abundentă, dar eu harul 20 milioane Jei. Noi ne-am munca noastră, prin de­ fectă. Se numeşte Stelea
amu- diilor dedicate operei Iui totdeauna eseurile. în capi­ sclipitor al talentului exclu­ angajat ca în acest an să păşiri de plaii. In acest
Lucian Biaga se apropie de tolele volumului: Ipostazele de orice şablon din compo­ recuperăm fi milioane lei. sens, colectivul în care I. loan" - ne comunică
condiţia pe care a impus-o cului, Figurile spaţiului şi ziţia sa; Valentin Vlădărca- Ion Stelea din Băile Go­
ţa sa- cercetarea poeziei eminescie­ Mythos şi logos, criticul nu (Protos) — compune sce­ Aceasta — în principal — lucrez s-a angajat să ri­ vora, judeţul Vilcea, stra­
.1307— ne. Criticul scrie despre conturează „viziunea deplin na gradat, cu fineţe, cu prin producerea unei can­ dice puterea medie zilni­
Biaga cu convingerea, câ, in coerentă" a operei. Această nuanţe reconstruind o au­ tităţi suplimentare de e- că pc fiecare bloc cu 2 MW da T. ‘ Vladimircscu, nr.
mftsura In care poate pro­ coerenţă, pc care cartea o tentică evoluţie; Felix Anton 144, bioc-iibrărie, aparta­
immi pune un profil convingător, propune convingător este Eizea (Ham), eu binecunos­ nergie electrică faţă de pe bază de cărbune. mentul 12, rugindu-ne să
aui 2 un model al operei, îşi do­ rezultatul unei atente inves­ cuta sa poză scenică, se planul iniţial şi de anga­ — în ce mod şi-au pro­
reşte de fapt vocaţia criti­ tigaţii în profunzimea ope­ face util viziunii regizorale. jamentul anual şi prin re­ pus să contribuie la recu­ publicăm în ziarul nostru
că. Ca şi în cazul lui Emi- rei, unde unitatea (chiar da­ ducerea mai accentuată a aceste rinduri, spre a-l a-
nescu, scriind despre Biaga că sacrifică individualitatea DUMITRU D. IONAŞCU perarea în acest an a cel juta in găsirea băiatului
criticul este fascinat dc „su­ unor poeme), este dovedită consumului de combustibil puţin 30 la sută din va­
blima probă" de trecerea că­ prin urmărirea raporturilor Iubirea are convenţional şi de energie, loarea compensaţiilor co­ care se pare că ar fi fast
reia depinde în ultimă in­ dintre atitudinile cului, figu­ de unele materiale. Astfel, lectivele de Ta Paroşeni şi văzut in compania unor
stanţă propria condiţie, sta­ rile spaţiului şi limbaj. Ion multe fete ciobani.
tutul său de critic. Pop evidenţiază organizarea prin producerea peste an­ Gurabarza ?
Ion Pop abordează poezia spaţiului imaginar, dominat 9 gajamentul anual a unei Alexandru Aruncuteanu, Am îndeplinit dorinţa
Ra- lui Lucian Biaga prin pris­ de cerc şi sferă, Sn func­ După o statistică recentă, cantităţi do energie electri­ unui părinte, rugind per­
;• (1,30 ma criticii pe care o ilus­ ţie de ipostazele esenţiale studiourile indiene produc directorul U.E. Paroşeni ;
Ulti- trase acum cîţiva ani în vo­ aic cului operei. peste şapte sute de filme că de 50 milioane kWh Sarcinile noastre sînt mari soanele care pot da re­
ontru lumul „Transcrieri". In e- Amintind că demersul cri­ pe an, cifră fără îndoială vom obţine o depăşire va­ şi în acest an, dar avem laţii s-o facă neîntirziat.
iftva- senţă, procedeul său ră mi­ impunătoare. Aceeaşi statis­ lorică de plan de 14,4 mi­
«»00 ne cel al criticii de identifi­ tic se construieşte la Ion tică menţionează, însă, că toate condiţiile să le depă­
Pop sub semnul primatului
:«ric- care, critică ce îşi propune, din acest număr uriaş de lioane lei, iar economisi­ şim, poate mai substanţial DIALOG
iletin în mare, o identificare a ou­ operei, a specificului său, pelicule, doar o infimă par­ rea a 1 000 tone de com­ LA O COFETĂRIE
socotim cartea despre poe­
4 ra- lui operei cu cui criticului. zia lui Lucian Biaga un act te este demnii de luat în bustibil convenţional ne decit în 1981. Beneficiul
ştiri; Ion Poo intenţionează să critic de o indiscutabilă au­ scamă sub raport valoric. activităţii noastre va tre­ De ce clătiţi ceşti/e
adio; propună modelul interior al tenticitate. Majoritatea o constituie me­ va mai aduce un milion bui să se regăsească in
tJ operei, siructurînd cu subti­ lodramele. Acest gen are o iei. de cafea cu apă rece şi
IÎU" litate „reţeaua tematică" pe reţetă sigură care, de regu­ creşterea producţiei de e- fără adaos de detergent ?
Con­ care o transcrie cu fineţea Prof. MIRCEA MOlf lă, prinde Snţr-o clipă domi­ — Prin ce măsuri veţi nergie electrică pe bază
sule- nată dc sentimentalism. Un asigura aceste depăşiri de de cărbune şi în economi­ - Nu avem apă caldă.
cul­ film ca „Iubirea arc multe plan şi beneficii suplimen­ - Şefa se altă in uni­
inara ,„Ârca bunel speranţe" feţe" nu lasă urme persis­ tare ? sirea unor cantităţi mai
=5 A- tente în conştiinţa spectato­ mari de combustibil con­ tate ?
13,00 Opţiunea Teatrului de stat rului, deoarece, în lipsa Horea Bereş, director venţional — indicatori rea­ Nu. Este ■ plecată la
ileri- „Valea Jiului" Petroşani pen­ El obligă la concentrarea semnificaţiilor, factologia este adjunct tehnic al între­
semnificaţiilor Intr-o poveste
n de tru* piesa „Arca bunei spe­ şi tragedia „bunului" lafet perisabilă. lizabili prin îmbunătăţi­ birou, cu banii.
pro- ranţe" a Iui I. D. Sîrbu, — omul care trăieşte drama Orice încercare de a re­ prinderii : Măsurile sînt rea activităţii de revizii şi Acest dialog l-am pur­
rnal: constituie un fapt salutar. eliminării în condiţiile so­ povesti acţiunea stufoasă multe, complexe. Voi men­
ans ; elite fără soartă de izbindă. ţiona doar cîteva mai im­ reparaţii, asigurarea con­ tat la cofetăria „Liliacul",
zical Tematic, piesa propune spre cietăţii de consum — răml- Lipseşte un fir logic de ca­ tinuităţii şi siguranţei în nr. 78 din Brad (şefă de
dezbatere existenţa lumii, cu nc doar un pretext pentru re ne-am putea agăţa. In portante ; reducerea indis­
experienţa şi datele ci fun­ o demonstraţie cu profunde scenariul lui Dhruva Chat- ponibilităţilor de la insta­ exploatare a instalaţiilor şi
damentale, cumpănite între cristalizări filosofice. Spec­ terji există germenii a cel agregatelor de bază.
începuturi şi contemporanei­ tacolul lui Bogdan Ulmii puţin cinci drame potenţia­ laţiile de preparare a pra­
tate, sporind dar şi influen- (semnatar şi al scenogra­ le. Dar, nici unul nu supra­ fului de cărbune, asigu- loan I.uţ, şeful Centra­
ţind fenomenele ce încon­ fiei, simple şi funcţionale) vieţuieşte fazei embrionare, rînd funcţionarea continuă lei de termoficare din Gu­
joară plutirea unei planete este construit pe un univers ceea ce este o infirmitate rabarza; Şi pentru noi este
suprasaturate şi obosite. de idei şi simboluri. artistică obiectivă în acel a unui număr de 36 de
uilte Spectacolul Iui Bogdan Uimit Distribuţia e excelentă : mori la C.T.E. Mintia şi clar ce avem de făcut
ria); (pentru prima oară regizor Mihai Oliţa (Sam), înzestrat nivel enunţiativ ce este. de­ pentru recuperarea com­
z bu­ la Petroşani) estţ» inepuiza­ cu un mare firesc, cu o pu­ finitoriu pentru întreaga tex­ de 5 mori la U.E. Paro-
rta) ; bil sub aspectul pledoariei tere de comunicare ce de­ tură a peliculei. şeni; micşorarea termene­ pensaţiilor acordate de unitate lolanda Tril), cu
i — pentru izolarea dramei în păşeşte barierele contactu­ în orice caz este bizar că stat în urma majorării pre­ vinzâtoarea Letiţia Bărăş-
In- spaţiu şi timp, demonstrînd lui direct cu replica, actor o cultură multimilenară, cum lor de staţionare în repa­ ţurilor la produsele agro- tean.
.riin- că, ‘împotriva teroarci .şi ce afirmă o incontestabilă este cea indiană, se regă­ raţiile planificate a agre­
Fiul înarmărilor, omului nu i-a personalitate şi un talent a- seşte atît dc greu în cea gatelor energetice de bază alimentare: să aşezăm în­ N-am pus la îndoială
Sa ba rămas decit luciditatea, dra­ parte; lingă el Mirela Cioa- de-a şaptea artă. Raj Tilak, cu o zi, creşterea supli­ treaga activitate sub sem­ sinceritatea răspunsurilor,
îriile gostea şi speranţa supravie­ bă (Ara), oferă portretul regizorul filmului, vizibil se­ nul unei înalte calităţi şi
PE- ţuirii. Voit, regizorul creea­ sensibil conceput al fasci­ dus de posibilităţile pelicu­ mentară a productivităţii punem insă ia indoială
i cer ză atmosfera de aşa-zisă nantei fecioare, depozitară a lei color, se lasă in voia va­ muncii cu 2 la sută; ex­ eficiente. Ne-am angajat responsabilitatea colecti­
»mra „bună înţelegere şi pace" ce dragostei, mare adversară a lurilor. Cit despre titlu... să reducem cât mai mult
LU- domueşte pe insolita arcă. morţii, avînd pe lingă un AL. COVACI tinderea acordului global consumul specific de com­ vului acestei unităţi iaţă
raJ); cu 10 la sută la forma­ de igienă, Iaţă de modul
cito- ţiile de reparaţii ; mecani­ bustibil convenţional şi cum serveşte consumato­
703 Ul consumul propriu tehnolo­ rii. E aşa de greu să se
<Lu- zarea unor lucrări de re­
den- paraţii, prin montarea u- gic de energie electrică, încălzească apa necesa­
rul); nor elecţropalane de 5 to- fără a diminua însă cali­ ră spălării ceştilor ?
îoţul îi®: ;Ş ne/forţă în sala cazanelor tatea energiei termice li­
îNl : i§B vrată consumatorilor.
tul) ; şi a două poduri rulante de SE VOR FI LECUIT ?
zea- 8 tone/forţă la morile cu Energeticienii — oameni
;aua ciocane; colectarea şi pre­ ai faptelor — înţeleg pe intr-un recent control
oată efectuat de Inspectoratul
darea peste planul anual deplin contextul economic
Pata a 25 tone • fier vechi. actual intern şi internaţio­ comercial de stat prin u-
lOA- Constantin Neag, mais­ nal — şi s-au racordat cu nităţi de alimentaţie pu­
0 — toate liniile de forţă la e- blică din municipiul Hu­
cui- tru şef de tură la C.T.E. nedoara,. au fost depista­
lu- Mintia : Eu mi-am făcut fortul întregii naţiuni, în
•riile un calcul : voi primi în spiritul orientărilor secre­ te mai multe nereguli la
Ion- restaurantele Bucegi, Du­
Dra- plus la retribuţie 190 lei tarului general ai partidu­ nărea, Tic-tac, Gambri-
(Ca- pe lună, soţia 175 lei, iar lui, tovarăşul Nicolae
tlA: alocaţia pentru cei doi Ceauşescu, pentru creşte­ nus, Intim, la bufetele
u rc- Expres, Feroviarul şi la
Mi ss copii va fi .mai mare cu rea venitului naţional, a crama Drăgăşani. Dacă
110 lei. Deci o sumă im­ nivelului de trai al po­
portantă care va acoperi la cofetăria „Ileana" nu
cheltuielile suplimentare porului, pentru dezvoltarea s-au semnalat deficienţe,
instantaneu magazinul ur eu articole de mcrccric-galantcrie din Petroşani. ale familiei. Sigur, aceşti multilaterală a patriei în schimb la „Tosco" şi
Foto : ŞTEFAN NE1VXECSEK la barul de zi al aceleiaşi
bani, primiţi suplimen- noastre.
i de - ~ — © ~ e — a — a — cofetării ele nu slnt pu­
3
ac. ol ţine. Astfel, nu s-au res­
icu- pectat reţetele de fabri­
cu...
reta caţie la calea solubilă
mti- cu frişcă şi ciocolată, la
sin- însoţiţi do Lucian Morar şi înscrisă în registrul unic în interes de serviciu, de multă vreme praful. Afară, cuţie problema aprovizio­ răcoritoare, nu au fost
stat si Emanoil Gale, membri do control în urmă cu ce n-a lăsat bucătăresei cîteva sobe de gătit sînt nării cu dulciuri. „Azi înregistraţi banii personali
ini : ai lucrătoarelor la intra­
de ai unei comisii de control cinci luni). Alături, o fir­ materie primă pentru expuse intemperiilor, deşi m-am ocupat de aprovizio­
al oamenilor muncii, am mă ne invită la... reztau- pregătirea meniului ? Ce­ dacă spaţiul ar fi fost ju­ narea restaurantului. Ori­ rea in schimb. Conform
fo­ efectuat un raid prin uni­ rant, greşeală de-a dreptul tăţenii intrau să serveas­ dicios folosit puteau fi cum, nu pot face faţă u- legilor in vigoare au fost
ii K amendate ospătam Maz-
mo- tăţile comerciale ale Coo­ supărătoare. Oare condu­ că ceva, dar ieşeau ne­ puse sub acoperiş. „Ne nui număr de 19 unităţi" —
or­ perativei de producţie, a- cerea cooperativei, cu se­ mulţumiţi; ar 1’i fost bine­ vom muta curînd intr-un ne spune. La care, noi am cela lovu (care a încasat
na": chiziţii şi desfacerea măr­ diul ia -etajul aceluiaşi venită o gustare caldă, în magazin nou“ — ne spune adăuga că lipsa de la da­ bani iără a emite note
151- furilor din Certej, în care torie a şefei de restaurant de plată), barmana Mo­
am urmărit modul cum se a fost tot astfel motivată. no Luic şi şefa unităţii,
desfăşoară servirea, cum Controlul oamenilor muncii — exigent şi eficient Oare nu-i prea mult doi Viorica Timar.
este întreţinută ordinea şi oameni pentru o singură
curăţenia în spaţiile de complex, n-a avut vreme timp ce afară era ger de Emil Igna, responsabilul unitate, în timp ce alţi lu­ „NU MAI FURAŢI
vînzarc şi în magazii, dacă crători trebuie să se des­ ZIARELE !
din să se ocupe de aceste a- crâpau pietrele. unităţii. Aceasta nu scuză
sesizărilor anterioare din mănunte care înseamnă to­ însă lipsa de preocupare curce mereu singuri ? DUPĂ CE LE CITIŢI,
registrele unice de control
'k
30, şi jurnalele cumpărători­ tuşi mult pentru prestigiul CASA (NE)M ATU RATA... pentru gospodărirea actua­ Dacă în ceea ce priveş­ PUNEŢI.LE ÎNAPOI !"
MUSAFIRI AŞTEAPTĂ
lei încăperi.
activităţii comerciale din
lor li s-a dat atenţia cu­ comună ? te respectarea regulilor de Deşi pare decupat din
14. venită. Unităţile de textile şi CÎND MERCEOLOGUL comportament în relaţiile revista „Urzica", acest
..CilEILE-S I.A SEEA. metalo-chiinice se aseamă­ PROTEJEAZĂ cu publicul n-am sesizat text este afişat în holul
1 215 CÎND firmele EA RĂSPUNDE" nă doar prin faptul că arn- ANUMITE UNITĂŢI aspecte ieşite din comun, blocului D din strada
NU INFORMEAZĂ .bele desfac bunuri indus­ în ziua raidului efec­ nu acelaşi lucru îl putem V. I. Lenin din Deva, dea­
SAU SÎNT GREŞIT ...numai că' şefa restau­ triale de larg consum şi că tuat, sortimentul de dul­ afirma despre grija mani­ supra cutiilor poştale.
SAU DELOC ÎNTOCMITE rantului, Marja Nelega, nu sînt situate in încăperi ciuri 1^ cofetărie şi chioş­ festată pentru ordine şi
era în unitate la ora 9,30. spaţioase. Dacă la ţesături cul elevilor era cam să­ curăţenie. Iată încă un ar­ Parcurgindu-I, e lesne
Există în preajma şcolii Vitrina frigorifică nu ofe­ (Responsabilă Ileana Câta), rac. Dealtfel, în registrul gument: lucrătoarea ges­ de înţeles ce se intimplă
şor. generale un chioşc cu dul­ rea altceva decât salată de ordinea în rafturi şi în ge­ unic dc control al unită­ tionară Ileana Hang clă­ cu ziarele abonaţilor.
Vor Ceea ce am inţeles mai
for- ciuri şi răcoritoare. N-are beuf. „Vom pregăti pen­ neral în magazin ne-a im­ ţii de cofetărie se reco­ tea cănile de cafea cu apă greu este gestul celoi
i şi însă nici firmă şi nici orar tru azi sarmale însă totul presionat plăcut, nu tot mandă conducerii coopera­ rece, fără ca în prealabil care pentru 50 de bani,
pro­ de funcţionare. Deasupra este închis în magazie, iar astfel putem spune despre tivei de a lua legătura cu să le fi spălat cu apă cal­
sti­ complexului comercial, din eheile-s la şefa; dar este gospodărire şi ordine la I.C.R.A. Deva, în vederea dă şi detergenţi sau bro- cit costă un ziar, recurg
şi la furt, riscînd să-şi pă­
irile literele ce au însemnat plecată după marfă" — ne metalo-chiinice. Aici, în sa­ unei mai bune aprovizio­ mocet. Or, respectul pen­ teze obrazul şi să-şi piar­
în­ probabil „Universal", au spune barmana Lucreţia la de servire şi în maga­ nări. Deşi merceologul coo­ tru buna servire a cumpă­
ce­ mai rămas doar două: Muntean, afirmaţie întări­ zie articolele sînt expuse perativei, I. Suciu, ne cam rătorilor presupune şi o dă demnitatea in faţa
pi 4 vecinilor. (Dan Câmpea-
■>cîii- . . al“. (Sesizarea a fost tă şi de ospătară Sofia Şto- de-a valma, în mare dez­ evită, recomandîndu-ne să grijă deosebită pentru nu).
, făcută şi dc către Inspec­ lea. Chiar dacă admitem ordine, în vitrine se vede stăm de vorbă cu conta­ igienă.
toratul comercial de stat scuza cu şefa a întîrziat că nimeni n-a mai stors de bila şefă, aducem în dis­ ESTERA SîNA