Page 94 - Drumul_socialismului_1982_02

DRUMUL SOCIALISMULUI N

1907 1962 1982 SATUL HUNEDOREAN T ELEVI

PE COORDONAT NNOIRILOR SOCIALISTE DVMIN

8,00 Admiteri a
mîntul sur
şi agricol
„Ţin să aduc un caid omagiu ţărănimii noastre, care de-a iungu! istoriei a fost 8,10 Omul şi s
clasa de bază a societăţii româneşti, luptătoare neînfricată pentru dezvoltarea poporu­ Cifre şi fapte grăitoare 9,00 De strajâ
9,30 Bucuriile
10,00 Viaţa saii
lui, a naţiunii noastre, pentru apărarea fiinţei naţionale, a limbii şi culturii poporului, 11,45Lumea c<
13.00 Telex
pentru păstrarea gliei strămoşeşti, pentru libertatea, nealîrnarea şi suveranitatea patriei. @ în perioada 1966—1981 în satele jude­ 13,05 Album di
Secole de-a rîndul ţărănimea a dus luate hotărîte pentru cauza dreptăţii sociale, pen­ 16,20Horea —
ţului nostru au fost construite mai mult de artistic
tru mersul înainta al ţării pe calea progresului şi civilizaţiei". 4 100 locuinţe noi. 17.00 Telesport
17,50Film seri
maritimă,
NICOLAE CEAUSESCU © Volumul mărfurilor desfăcute în 1981 Ia ti mul epi:
sate prin cele 525 unităţi comerciale a repre­ JR,40 Micul cci
cei mici :
Titan*
DINAMICA PRODUCŢIILOR MEDII LA HECTAR iN C.A.P.
zentat mai mult de 600 milioane lei, însern-
Momente semnificative pentru nînd o creştere de peste două ori faţă de anul 19,00Telejurnal
19.25Cintarea
1967. judeţul U
20.25Film arti
evoluţia agriculturii de servicii se realizează prin 627 de unităţi cu 21,45Muzică
lia mea“.
© în mediul rural activitatea prestatoare
ţară
recital
CUrmare din pag ?} agricoli, prin reaşezarea diverse profile. 22,20 Tclcjurna
pe principii economice a 22,40Vechi csi
preocupării consecvente a preţurilor de contractare şi
partidului pentru dezvolta­ achiziţii, lucrătorii ogoare­ LU
rea bazei materiale, pen­ lor sini angajaţi să valori­ 15.00 Kmisiunc
tru ridicarea gradului de fice superior rezervele de @ Contribuţia unităţilor agricole coopera­ maghiară
mecanizare şi chimizare a sporire a producţiei agri­ tiste la formarea fondului de stat /ie produse 17,50 1001 de
lucrărilor agricole. Dotarea cole la toate culturile şi agroalimentare a marcat o continuă creştere. 18.ap ^cliidcre
cu tractoare în judeţul în sectorul zootehnie. A- Datorită folosirii cu randament ridicat a bazei , .ii
nostru a sporit de peste plicarea prevederilor pro­ / 20,00 rele juriu
trei ori în ultimele două iectului de Lege privind PORUMBI LEGUME tehnico-materiale şi aplicării tehnologiilor îna­ 20,20 Actualii a
decenii, suprafaţa arabilă retribuirea muncii în uni­ intate, au sporit continuu producţiile medii. 20,35 Orizont
ce revine pe tractor fiind tăţile agricole cooperatis­ In acest an unităţile agricole cooperatiste vor ţific
mai mică de 80 de hecta­ te, care asigură o creştere preda pe bază de contract de peste şase ori 21.00 Roman l
nulul Iîi
re. Cantitatea de îngrăşă­ eu 25 la sută a veniturilor ............ i sas mai multe legume decît în anul cooperativizării dul 4)
minte chimice s-a mărit în cooperatorilor, creează un 21,40 Mărţişoa
aceeaşi perioadă de aproa­ cadru favorabil îmbunătă­ i ) agriculturii, de peste 35 de ori mai mulţi car­ şoare m
pe zece ori. De asemenea, ţirii activităţii econounco- ( p r e v e d e r tofi, de 23 de ori mai mult porumb şi de a- 22,15 Telejurn
î-au extins simţitor ame­ financiarc a C.A.P., pentru proape 16 ori mai mult grîu şi secară.
najările pentru irigaţii şi permanentizarea în secto­ CREŞTEREA EFECTIVELOR DE ANiMALE ÎN C.A.P.
celelalte lucrări de îmbu­ rul zootehnic a celor mai © Comparativ cu 1962, în 1982 se vor livra
nătăţiri funciare. Ca urma­ harnici şi pricepuţi coope­ de peste trei ori mai multă carne şi de patru
re, s-au înregistrat sporuri ratori. Dezbaterea largă, pe ori mai mult lapte.
BUCIJREŞT
apreciabile ale recoltelor principii democratice în a- lctin de ştir
medii la hectar, cit şi a li­ dunările generale ale oa­ Htalea in G(
vrărilor de produse la menilor muncii din agri­ ------- 8.00 Kadropi
fondul de stat. cultură a obiectivelor ce lor ; 9,30 V
ni cal ; 12,00
Punînd accentul pe va­ trebuie înfăptuite în acest ® Potrivit prevederilor programului jude­ Iru toţi ; 13,0
lorificarea superioară a u- an, a dat posibilitatea sta­ ţean de autoconducere şi autoaprovizionare 13,30 Divert
neia din principalele bo­ bilirii unor măsuri poiiti- ric; 14,00 Uns
Almanah soi
găţii naturale ale judeţu­ oo-organizatorice şi tehni- teritorială, pînă în anul 1985 suprafaţa arabilă riciăţi iolcloi
lui — pajiştile naturale, co-cconomice menite să a- va fi extinsă cu 600 hectare, iar pentru ridi­ hui artelor ;
unităţile agricole coopera­ sigure realizarea la un ni­ carea potenţialului productiv al pămîntului se de ştiri; 18
tiste au dezvoltat un pu­ vel calitativ superior şi în vor efectua lucrări de combatere a eroziunii pentru toţi;
ternic sector zootehnie, perioadele optime a lucră­ nai; 20,15
care deţine o pondere În­ rilor agricole care hotărăsc solului pe 9 950 hectare, de desecare pe 5 000 lare îndrăgi
semnată în producţia glo­ soarta producţiei. hectare şi de afînare a solului pe 16 000 hec­ neul melodi
di o jurnal; 2
bală a C.A.P. Efectivele Jaloane preţioase în a- tare. sportiv; 22,3
de bovine şi ovine au cres­ i castă privinţă sînt des­ muzică de.
cut de aproape două ori, prinse eu claritate şi din © în actualul cincinal efectivele de ani­ 23.00 Buletin
Muzică de
în ultimii ani punîndu-se euvîntareir secretarului ge­ male ale unităţilor agricole şi gospodăriilor 5.00 Non sto
in funcţiune complexele neral al partidului, tova­ populaţiei vor spori cu peste 40 000 bovine, turn.
zootehnice intercooperatis- răşul Nicolae Ceausescu, 28 000 porcine şi 63 000 ovine.
te din Beriu, Grind, Iii a, la recenta plenară a Con­
Pui, Bobîlna şi Chimindia,' siliului Naţional al Agri­
unde se aplică tehnologii culturii, care constituie un
amplu şi concret program
moderne de creştere a ani­ de acţiune pentru toţi lu­
malelor. Acţionînd în lu­ crătorii ogoarelor judeţu­ La 0J.P. Sllvaş DEVA; Iu
mina sarcinilor şi orientă­ lui nostru. Ţăranii coope­ ioni loc de muncă: zootehnia feţe — serii
Escad romii
rilor date de secretarul ratori şi cu gospodărie in­ o Producţia medie de r A lori — se r
general al partidului, tova­ grîu la hectar a crescut Sibi.şelul, sat de- deal, bună şi suficientă. Şi noi HUNEDOAR
dividuală, mecanizatorii şi şi de răspundere pentru seriile 1-11
răşul Nicolae Ceausescu, cadrele tehnice din agri­ în două decenii de peste se află la mai puţin de avem posibilitatea de a a realiza şi depăşi pro­ toarcere la
privind trecerea la apli­ cultura hunedoreană sînt 2,5 ori, iar cea de po­ 10 km de Orăştie, oraş obţine, prin executarea ducţiile planificate, pen­ tîi (Sideru
carea noilor norme do fu­ ferm hotăriţi ca in acest rumb a sporit de 3,3 ori. in ale cărui întreprinderi de lucrări ameliorative tru a ridica productivi­ munţilor (/
rajare a animalelor, unită­ an să-şi înzecească efor­ <* Producţia de lapte lucrează mulţi cetăţeni şi fertilizări, producţii tatea muncii, pentru a şi Ci'» *0 cli
y JOS 1
ţile agricole cooperatiste turile pentru a materiali­ marfă a înregistrat, în din localităţile din jur. mari de iarbă şi fînuri reduce cheltuielile ma­ TTi r -NI:
si de stat acordă maximă aceeaşi perioadă o creş­ La întreprinderea meca­ de pe păşunile şi fîneţele teriale şi a spori veni­ (Unirea);
za exemplar sarcinile sta­ Krarner (7 î
atenţie aşezării pe baze bilite în domeniul agricul­ tere de peste zece ori, nică a lucrat şi Ilie Ju- naturale. turile, de a spori con­ PENI: Corn
noi a activităţii in secto­ turii de Congresul al XII- ajungînd Ia aproape nie pînă în toamna anu­ Venind să lucrez- în tribuţia fiecărei unităţi Campionul
rul zootehnic, in spiritul iea al partidului, pentru a •1 800 bl. lui trecut cînd s-a hotă- zootehnie nu mai sînt- agricole la formarea fon­ (Muncitores
imperativelor impuse de asigura ridicarea eficienţei e Producţia globală a rît să revină definitiv în nevoit să fac zilnic na­ dului de stat, la realiza­ Războiul st
înfăptuirea noii revoluţii în fiecare unitate agricolă sporit de mai bine de agricultură şi a luat să veta între Sibisel si Orăş- rea programului privind I-ir (Lucea
Tridentul n
agrare, şi a principiilor şi a-şi aduce o contribuţie şase ori, ajungînd în îngrijească un lot de vaci autoaprovizionarea teri­ nerui); PE
autoconducerii şi autoapro- tot mai însemnată la ridi­ 1081 la peste 12,5 mili­ cu lapte de la cooperati­ torială. Eu lucrez din ziera (Mur
vizionării teritoriale. carea nivelului de trai al oane lei. va agricolă din satul în €e gîndeşte noiembrie 1981 în zoo­ NOASA :
(Muncitores
Puternic stimulaţi de întregului nostru popor, la ® Veniturile băneşti care locuieşte. L-am în­ tehnie şi mă simt bine. Ştefan Luci
trebat cum de s-a hotă-
măsurile de cointeresare progresul econom ico-soei al au marcat o creştere de rît, după ce a lucrat peste im muncitor Alături de mine lucrează BRAD :
materială a producătorilor al României socialiste. peste 20 de ori. şi unul din fii mei care ză străbi
30 de ani ca muncitor care s-a întors a terminat prima treaptă roşie); CU
calificat (lăcătuş şi sudor) de liceu şi are acum 17 şina timpii
intr-o întreprindere cons­ să lucreze ani. El are în primire un ORA ŞTIE :
tructoare de maşini, să lot de juninci. este a mc
revină în agricultură. In­ în agricultură (Patria) :
(Flacăra);
terlocutorul ne-a spus : Alegîndu-şi ca loc dc Artmolul 4
muncă zootehnia, Ilie Ju- (Casa fie ci
— Am venit să lucrez nie este hotărît — aşa Toată lume
în zootehnie, sectorul cel cum arăta în cuvîntul seriile T-II
mai important şi cel mai tie. Pot să-mi văc} mai său în adunarea generală Mondo uni
greu din cooperativa noas­ bine şi de gospodăria a organizaţiei de partid Dragostea
mea, să cresc animale şi (Casa de
tră, pentru a contribui la să contractez cu statul, pentru dare de seamă şi Mo — ser
redresarea situaţiei, că care ne asigură preţuri alegeri care a avut loc nic) ; SIM
doară noi sîntem crescă­ bune şi prime. Aplicarea zilele trecute — ca îm­ şoara Noo
tori de animale din tată preună cu toţi coopera­ TU A : Idil
în fiu şi ştim ce avem noilor măsuri de îmbu­ torii din satul său să zilia (Luni
Stole de i;
de făcut pentru creşterea nătăţire şi majorare a re­ muncească mai mult şi
natalităţii şi a produc­ tribuţiei celor ce mun­ mai bine, să obţină pro­
ţiei de'lapte. Un lucru ducţii bune şi la cultura
este clar pentru toţi cei cesc pe ogoare, îndeo­ mare şi în zootehnie, să : V » i
care se ocupă de creşte­ sebi a personalului care înfăptuiască neabătut sar­
rea vitelor : dacă ai viţei lucrează în zootehnie, cinile pe care partidul Vremea
şi miei ai şi lapte şi constituie un stimulent le-a pus în faţa agri­ uşor. Ceri
carne. Dar, totodată, ani­ puternic pentru noi. culturii, ca unitatea să-şi Izolat sînt
laţii slabe
malele trebuie hrănite şi onoreze obligaţiile asu­ slab. Temi
adăpate la vreme, îngri­ Agricultura cere oa­ mate la fondul de stat. vor oscila
plus 2 gru
jite şi ferite de boli. Tre­ meni calificaţi. Avem de tre 3 şl 8
buie să le asiguri hrană îndeplinit sarcini mari N. BADIU vent se vr
Complexul Ue vaci tic la Ilia. Sc toacă fibroase pentru hrana animalelor.