Page 95 - Drumul_socialismului_1982_02

lî 7 560 © DUMINICĂ, 28 FEBRUARIE 1982 pag. 3

r m m m Pînâ .să ajungă la sediul comitetul de partid. Ingi­ s-o defectat laserul cu RE F L E C Ţ I I @
lotului „excavaţii mecani­ nerii Radu Topai şi Radu ajutorul căruia se pilotea­
m m Tulai, subinginerul Andro- ză maşina. Practic, fără
m m m ce", situat sus, aproape de Dragostea
4* coama muntelui, în zona nic Mihăilâ — toţi trei şefi laser, „cîrtiţa mecanică" se
castelului de echilibru, ca­ de schimb, maistrul Ion comportă ca o cîrtiţâ ade­
;A
mionul ia pieptiş vreo du­ Vâcaru, subinginerii Petru vărată cu simţul de orien­ pentru
zină de serpentine, care de Blăjan şi Dorin Siutu — tare dereglat. Dar, lăsînd
la învăţă­
tor tehnic care mai strînse şî mai operatorii maşinii, cei care-i gluma de-o parte, subli­ istorie
insultaţii) abrupte, ce pun la con­ conduc mersul, toţi tineri, niem că instrucţiunile de
ătatea tinuă încercare priceperea au dovedit nu doar price­ exploatare a maşinii re­
patriei Dintr-o clasa a Vl-a a
uzicii şoferului. Iar de ia gura pere profesională, capaci­ comandau ca în cazul de­ unui vestit şi tradiţional
h de acces principală pînă tate de adaptare, dar şi fectării laserului aceasta să
iior în frontul de lucru al ma­ dăruire exemplară în mun­ nu funcţioneze, neputînd fi liceu devean, aproape o
jumătate dintre elevi frec­
şinii de foraj la secţiune că, putere de sacrificiu. Lor pilotată în condiţii optime. ventează de vreo lună, cu
Ihical regularitate, cercul de is-
>eurae.ntar- plină, mai parcurgi vreo li se alătură întru pricepe­ Cum să stăm o lună, poate toric-arheologie al casei
patru kilometri, cocoţat pe re şi străduinţă mecanicii chiar două, fără să fo­ pionierilor.
locomotiva electrică de Nicolae Ceauşel, Teodor răm deloc ? Nu se poate!
: „Linia Deodată şi surprinzător,
edin'* (UX- minerit, prin galeriile tă­ S-au tot gîndit, s-au pro­ o seamă de elevi cu preo­
1) iate adînc, într-o rotun­ pus tot felul de soluţii şi cupări — mai mult dorin­
pentru iată că subinginerul loan ţe ale părinţilor decît pro­
fitanii din jime perfectă, spre inima prii — pentru matematică,
Danciu, topografu! lotului,
muntelui. UCIŞII SUIŞURI fizică ori altceva „util, con­
Aşteptam cu emoţie, cu apare cu „teleholbometru" cret, practic şi mai ales
'mâniei — nerăbdare să vedem la pe umeri. „Teleholbometru" de viitor* 1 — au devenit
*:{hîta lucru, pe viu, această uria­ (aşa i-a zis în glumă un pasionaţi pentru istoria pa­
! : „Farni- şă „cîrtiţâ mecanică", cu operator şi aşa i-a rămas triei, a poporului nostru
emieră pe şi a lumii. Cum, de ce şi
fălci de oţel şi dinţi de dia­ numele) nu este altceva de unde alîta pasiune a
mant, cu creier electronic, CI STRĂPUNG decît un sistem propriu de Unitatea de bunuri metali ce Brad. Şefa de echipă Mă­ unor „predispus! 11 mate­
ară Sn... ria Culpa lucrează Ia montajul final al umbrelelor.
comenzi automate şi orien­ pilotare a maşinii, sistem maticieni sau fizicieni, a
Sport tare prin laser — întruchi­ simplu, dar care i-a scos unor fervenţi adepţi ai
pare concretă, palpabilă, din impas. Cu ajutorul tehnicii, majoritatea mem­
dar mult mai sofisticată, acestui „laser" improvizat Consemnări bri ai cercurilor tehnico-
mai perfectă, a unei maşini s-a pilotat maşina ceva aplicative ale aceleiaşi
asemănătoare, descrisă de mai greu, dar cu tot prestigioase case a pio­
Hm ba Alupei, Mihai Tudose, loan
Jules Verne, într-unul din Moldovan, Gheorghe Lazăr, atîta precizie ca- şi cu S Amintirea cărturarului ! nierilor ? ! Nit întrebăm ?
romanele copilăriei noastre. minerit şefi de echipă Cos- instalaţia laser originală. pentru că în prestigioasa |
projînmm- Şi 'am văzut-o. Un uti- ticâ Popa, Nicolae lliescu, ... Acum, aceşti oameni \ şi tradiţionala şcoală, is­
I laj complex, o adevărată Mircea Badii, electricienii care taie în inima muntelui Pentru a putea să scrii întiia catedră românească ţ toriei nu i s-ar acorda
uzină subterană capabilă Avram losa, Andrei Dânea- principala magistrală prin obiectiv despre un eveni­ de istorie sud-est europea- i importanţa cuvenită. Dim­
economica scfaizloce şi să macine să, mecanicii de locomo­ care apele Rîului Mare, ment sau moment istoric e nă. A scotocit cu canştiin- ) potrivă î Dar copiii, la 12
mico-ştiin- sute de tone de rocă, să tivă Nicolae Fuioagă, scăpate din chinga bara­ neapărat nevoie de o anu­ ciazitate şi sistemă arbi- \ ani tot. copii se cheamă
înainteze în inima munte­ Gheorghe Vreme, Gheor­ jului, se vor vîrteji spre mită distanţare in timp. vele din Carlovitz, Viena şi 1 şi elevii, infr-o anume îm­
eton : „Ţi- Aceeaşi perspectivă e ne­ Moscova - ca să nu mai ? prejurare l-au ascultat pe
iii". Episo- lui zeci de metri pe zi, sute ghe Canură şi alţii. turbină, aceşti meşteri mari,
de metri pe lună. Dar cu De la intrarea în front mineri, constructori, - elec­ cesară şi in cazul evaluării vorbim de cele din ţară ) dascălul de. istorie de la
marţi­ două condiţii. Prima, cea a maşinii de forat au fost tricieni şi fierari, dau asal­ locului şi valorii unui savant - şi a publicat inestimabile ( casa pionierilor. I,-au as­
ale mai importantă, ţine de destule momente în care tul final al primei bătălii sau artist. La douăzeci de colecţii de documente, pre- / cultat cu o cuminţenie
oamenii care o mînuiesc, colectivul de la „excavaţii dusă pentru construirea ani de la moartea lui Sil­ cum şi cărţi de referinţă 1 cum toţi dascălii îşi do­
care o exploatează. A mecanice" a fost pus în aducţiunii, asalt ce înseam­ viu Dragomir dispunem de prin care se detaşează ca ţ resc la clasă. Şi pasiunea
tissa m m doua, de starea straturilor situaţii inedite, deseori di­ nă parcurgerea in forţă a această perspectivă justi- specialist notoriu in istoria ( cu care acest om le-a
geologice pe care le stră­ ficile - cînd fiecare lu­ ultimilor 1 000 de metri şi tiară şi purificatoare, care sud-est europeană şi vorbit, şi felul său de a
bate maşina la un moment crător a trebuit să facă străpungerea tronsonului la ne îngăduie să-l aşezăm cea medie şi modernă a vedea şi crede în istorie,
dat. dovada calităţilor sale mo­ Valea Jurii-aval. Ingine­ in Panteonul marilor cărtu­ Transilvaniei. Dintre toate cu pioşenie şi convingere
«,0(> Bu- Cine sint oamenii care rale, a pregătirii sale pro­ rul Alexandru Duducă, şe­ rari ai neamului. aceste cărţi n-aş aminti aici că clipa trecută este istorie
iOO.^Actua- Mama sa era originară decit una, pe care o soco­ pentru clipa ce va veni, gin-
; minute ; exploatează, şi întreţin ma­ fesionale, a spiritului de ful lotului, ne spune : din Roşia Montană, iar el tesc opera vieţii sale, pre­
imul sale- şina de forat la secţiune iniţiativă — din care, de „Sîntem pregătiţi s-o fa­ \ dind la măreţia trecutului
tzin dumi- plină ? Sint lucrătorii cei cele mal multe ori, colec­ cem, sîntem hotărîţi să s-a născut in piesajul stră­ gătită prin lente acumu­ şi la mai măreţia noastră
toate pen­ \ vechi şi dulce al Gurasadei. lări de-a lungul deceniilor: şi a copiilor noştri, acest
alii o jurnal; mai. buni, cei mai bine tivul a reuşit să iasă cu ieşim învingători in bătă­ l Cum se vede, istoria i se Avram lancu, monogralia } om a cucerit pentru o
;nî folclo- pregătiţi profesional - ni bine. într-o astfel de situa­ lia cu muntele I". | insinuase şi in genealogie clipă, o lună sau un an,
esclă; 15,00 se spune la conducerea ţie s-au aflat nu cu mult ştiinţifică, dar şi afectivă, ţ
10,30 Va- grupului de şantiere şi la timp în urmă, atunci cînd MIRCEA LEPĂDATU i şi in geografia copilăriei. densă şi limpede, singura şi, cine ştie, pe unii poate
17.00 CIu- i A învăţat in sat, apoi la pe care o avem, a vieţii 1 pentru o viaţă, o jumăta­
00 Bulei in | liceul din Blaj. Liceele tran- eroului tribun. Din păcate, ) te dintr-o clasă a Vl-a
Muzicoteca i silvane de pe atunci erau deşi terminată, n-a avut ( care cunoştea pe de rost
Radiojur- / severe, işi aveau legile
dii popu- h drumul calcarului - fericirea s-o vadă tipărită. / „numele 11 tuturor tranzis­
20,30 Tur- \ lor proprii numite regula- Cartea «p apărut pos- j torelor dintr-un aparat de
22.00 Ita- £ mente şi nu se prea avin- turn, in 1968, dar de atunci ^ radio portativ. A cuceri­
Panoramic / tau in experimente. In a rămas un punct de rele- ( t-o pentru istorie. Că is­
omanţe şi 5 schimb, pe băncile lor vechi
e-concert ; în combinatele siderurgice (III) ţ se Învăţa o carte straşnică, rinţă inatacabil şi imposibil toria auzită de la acel
ştiri ; 23,05 de eludat. dascăl suna parcă altfel:
4 ; 23,30 — incit cei ce se vedeau cu Toate acestea sint doar ) c o mindrie patriotică să fii
.izical noc- (Urmare din pag. 1) de viteză ş.a.m.d.). Fapt creze în medie doar 10, * „testimoniul“ de absolvire citeva repere. Ce se află ( urmaş demn al unor
adevărat, dar nu în toate Dar au fost şi zile (11, 12, ţ puteau cuteza să ia lumea insă intre ele ? Intre ele ) demni înaintaşi. Aşa cum
cea a extracţiei, pe drumul cazurile, după cum am 15, 22 februarie) cînd' au i in piept inspre orice punct se âflă curgerea unei vieţi i ne cere un marc urmaş al
calcarului se păşeşte... cu aflat de la loan Crişciu, lucrat doar cîte 5, 6 sau 7 ) cardinal; aveau acea te- de cărturar. O viaţă de ^ marilor bărbaţi ai istoriei
stinsul I şeful .echipei de întreţine­ autobasculante. Paradoxal, 1 melie fermă pe care se muncă neistovită de la ti- ( neamului, ea din trecut
re si reparaţii. dar în schimbul doi (între t putea zidi apoi oricit de să ne ridicăm mîndri şi
CA UN CAR Cert este că după şase i ambiţios. Ceea ce a făcut nereţe pină-n ultimul prag, viguroşi spre viitor. Şi
luminată de bucuriile dato­
are multe CU RO'I'I... PĂTRATE ore de lucru, cele 15 auto­ orele 17 şi 3 noaptea) me­ 1 şi Silviu Dragomir, care copiii aceştia au înţeles
ii (Patria) i basculante au reuşit să dia maşinilor în circulaţie ţ şi-a întregit studiile la riei implinite, dar şi cer­
tril or zbu- i Novisad şi apoi la univer- nită de inerentele mihniri de la dascălul jjor rostul
-il (Arta); Aşa putem spune că transporte la staţia de creşte pînă la 13, fiind istorici şi o iubesc. Şi 11
Yankeii — merge transportul auto în­ concasare 750 tone de chiar zile (2, 4, 13, 18, 19, ; sităţile din Cernăuţi şi care-i încearcă pe toţi cău­ iubesc pe dascăl. Este fap­
căra); în- tre carieră si staţia de calcar, adică exact jumă­ 1 Viena. A fost profesor la tătorii de adevăruri. Silviu
;ostea din­ 20 februarie ş.a.) cînd au i Sibiu -şi, aparţinind unei Dragomir e numele unui tul cel mai important. De
ii) ; Fiul concasare. Asta dacă ne tate din cit trebuia. A lucrat efectiv cîte 16 bas­ i strălucite generaţii de căr- Om care a fost şi al unei cîte ori, la catedră aflîn-
du-ne, ne-atn întrebat: ne
Aii Baba luăm după numeroasele urmat o pauză de două
1 — «**iile pere ce apar zilnic, atît la ore, datorită puşcării, apoi culante pe schimb. Şi, nota ) turari militanţi, a luptat Opere care este şi va ră- } Iubesc discipolii noştri ?
»rul) ii’ şini cit şi în conduita defecţiunea la cablul elec­ ^ umăr la umăr cu ei pen- mine una dintre coloanele ţ Şi dacă nu nc-am între­
ne fără cer bene, sînt aceleaşi maşini. i tru Marea Unire. Cind ea de susţinere o culturii t bat, nici răspuns afirmativ 8
ier contra şoferilor. De exemplu, în tric şi uite-aşa nici în Nu ne-am fi putut imagina
ibric); LU- dimineaţa zilei de 25 fe­ această zi nu s-a făcut / t-a înfăptuit, a fost numit româneşti. ' nu avem de aşteptat... &
(Culfcural); bruarie, au ieşit din garaj planul, ca dealtfel în nici că lumina zilei are efect j profesor la Universitatea din
seriile l-II una din zilele lunii fe­ negativ asupra basculan­ i Cluj, unde a întemeiat RADU CIOBANU \ NICOLAE STANCIU f
VULCAN : 15 autobasculante de cîte bruarie.
• — seriile 16 tone, ce trebuiau să telor.
; LONEA: efectueze fiecare minimum De la loan Resiga, impie­
plinele (Mi- gatul de mişcare al coloa­
A : Croa- 1) curse pentru a trans­
*sc.); ANI- porta la staţie cele 2 200 nei auto Crăci uneşti, aflăm SPORTURI DE IARNĂ cui pe gheaţă — Reluat din sporturilor de iarnă — A ci eşuat şi Ia hochei — Pâmint
şi hoţul tone de calcar planificate că din cele 26 de bascu­ start :; 7) Interjecţie — Dat cura pe gheaţă...; 3) ...ca ful; şi apă; 11) Vremea sporturi­
URICANI : lante RABA, de cîte 16 ORIZONTAL; )) Patinoarul... Ia probele pe schiuri, patine in zbor — Deosebit de rt lor albe — Pregătit pentru
Retezatul); pentru schimbul respectiv. tone, zece staţionează de­ străzii — Intră şi In concur­ şi săniuţe ; 8) Pete ! — Ar­ 4) La ştafetă ! — Riu in Iug hochei.
a teri tea- Cum au circulat ele ? în­ fecte, celelalte 16 fiind în suri dar cu „patine 11 proprii; bust sălbatic — Mersul la ,.. lavia — Măsoară unele... p DICŢIONAR : N1A, R1R, NIS,
(Steaua tre orele 7—13 (deci jumă­ 2) Face un slalom de-a drep­ coborîre pe schiuri; 9) Arun­ be alpine; 5) Notaţie rom; IIS, TAV.
;rza: Ma- funcţiune. Dar cum func­ tul special — Lăsată de schi­ cat cu schiuri de pe trambu­ pentru doi sesterţi — înri
(Minerul) ; tate de schimb), doar doi ţionează am văzut. înţe­ uri ; 3) La tragere 1 — E Ia lină — Curs de apă in Alge­ la săntuş (dim.); 6) Stă VASILE MOIODEŢ
ată lumea conducători auto — loan legem că cei de la coloa­ Înălţime pe schiuri; 4) Stă la ria ; 10) Folosit Ia schiuri — picioare — Prezent la lua
Casa... schiorilor (pi.) ;
11)
seriile Î-1X Stoica (31-TID-6730) şi Ro- na auto se confruntă- cu acelaşi nivel cu schiorii — Drum pregătit pentru cursele startului printre coneuren Rezolvarea careului apărut
\ morgana Rouă (pop.) — La Snagov !; dc bob — Conduce bobul. 7) Rama schiului dus — Li în ziarul nr. 7554
VGIU-BAI : mulus Buda (31 HD-1975) greutăţi generate de sta­ 5) Pirtie care-şi aşteaptă schi­ VERTICAL : 1) Rătăcit prin­ rft ebraică ; 8) A sufla u
seriile I-TI — şi-au efectuat toate cele rea tehnică a unor auto­ orii — Strigăt de abatere a tre troiene — Ajuns ia capătul — Scoase din tripletă ! — 1) Papae — Sabot; 2) Aparat
15 HAŢEG; 7 curse programate pen­ vitelor (reg.); fi) A juca pu- pîrtiei ; 2) Sinc-qua-non-ul bob ! ; 9) Bătut în cap — Ţări ; :i) Ros — Uazavan;
i a mea — basculante, de lipsa piese­ Patinoar ad-hoc ; 10) A 4) Ilca — lic — Da ; 5) S —
i): BRAZI; tru perioada amintită. La lor de schimb, dar nu înţe­ Ataşa — Aer ; 6) Onor — Rută;
7) Sri — Greve — R; 8) OS
CALAN ; ceilalţi numărul curselor 1 2 3 4 5 7 8 9 !0 11 n — Meo — Alba; 9) Comişel —
călătoare oscila între patru şi... una . legem de ce de peste o
ă); Micuţa singură. Astfel, Petru Gro- săptămînă patru asemenea vyzv/, m 1 Ied; 10) Ovin — Sirenă ; 11)
-It (11 Iu- ? Ralea — Ţăran.
; Domni- za şi loan Precup făcuse­ utilaje noi-nouţe hibernea­ JL
(Mureşul) ; ră patru curse, loan Tri­ ză în curtea garajului, în 3 H li I MAT IN DOUA MUTĂRI
Miss Bra- Controlul poziţiei :
GHELART: poli, loan Bota ' şi loan timp ce cariera are nevoie 4 V 1
Minerul). m li ALB : Rel, Db7, Nel şi f7.
Dud, cîte trei curse, loan acută de ele. 5 Hi NEGRU : R d 3, Pd 5.
Pipoş, două curse, iar , Raportîndu-ne la situa­ i m m |
ssaBBSjass — sil j m ii Soluţia problemei din
A | — — 1 Adarn Domiţian şi Voicu ţia capacităţii de transport m i NH y///, £77777 numărul 7 554
Vlad reuşiseră şi ei să din perioada 1—25 febru­ 7 H .> HB m iii 1. T a 1 — a 5! R !) G — a 5
efectueze cîte o cursă. arie se observă că tocmai im____ 2. D c 2 — c (; a 7 — aS
îmbunătăţi 8 m \ 3. d c <; — c 5 mat
ti variabil, Cînd i-arn întrebat ce s-a în schimbul de zi (7—17) M m i! n 1. R b (1 — b î
ile prccipi- cînd condiţiile de circula­ : j///. 2. T a 5 — b 5 Ii oriunde
il va sufla intim plat răspunsurile tu­ 9 m sau C 8 mat
3. D c 2 — C 6
-iie minime turor au fost aceleaşi: ţie sint mult mai bune, t&Ăiw m H wA a 7 — a G
1.
minus 3 şi 10 L 2. D c 2 — c 8 li 1> 6 : a 5
11
11
ptea, şi în- „Am avut pană (de cau­ „trag pe dreapta cele mai f ... n 3. Dc:8 — c 5 mat
ziua. Frec- ciuc, de motor, la insta­ multe maşini. Din cele 16 n m & n J sau
ice ceaţă. aasctGC uxrmsa SNTflSXES 2. Rb(i — a 1
laţia de basculare, la cutia planificate ajung să lu- 3. T a 5 — a 6 mat