Page 1 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 1
i. ..t-i. Jiul. iluuou »*v
£,AA C£ Li ITUKA
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-Vft! Partidul nostru comunist face totul ca-—}
I pe măsura dezvoltării economico-sociale a|
patriei, asîgurmd un echilibru între toatei
sectoarele de activitate, între preturile d î - j
S O C I A L I S M U L feritelor sectoare — sâ înfăptuim bunăstării j
neabătuţi
ridicare
a
programul
partidului
de
naţiuni.)
întregii
a
şi
spirituale
materiale
Comuniştii nu au şi nu vor avea niciodată |
S I A l C O . I V ' S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
nimic mai presus decît bunăstarea poporului,^
a omului, fericirea şi independenţa ţării.
Anul XXXIV, nr. 7561 MARJI, 2 MARTIE 1982 4 pagini - 50 bani
NICOLAE CEÂUSESCU
I__
ÎN LUMINA CUVlNTÂRII SECRETARULUI GENERAL
AL PARTIDULUI, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU,
LA PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL AL AGRICULTURII, DUPĂ DOUA LUNI
INDUSTRIEI ALIMENTARE, SILVICULTURII
Minerii Văii Jiului au extras suplimentar
ŞI GOSPODĂRIRII APELOR
10510 tone de cărbune
1982 - an de cotitură radicali în creşterea în întreprinderile miniere din Valea Jiului se
munceşte cu abnegaţie şi dăruire, extrăgîndu-se zi de
zi însemnate cantităţi de cărbune cocsificabil şi ener
ifiei agricole, în înfăptuirea revoluţiei agrare getic. Dacă în luna ianuarie sporul de producţie înre
gistrat de Combinatul minier Valea Jiului nu a fost
prea consistent (doar 105 tone de cărbune), în februa
Evocînd istoricele eveni ţiei şi Unităţii Socialiste, în in contextul cerinţelor formu rie minerii şi-au amplificat eforturile şi hărnicia în
mente de la 1907, cînd s-a făptuiesc neabătut politica late privind creşterea pro abataje, reuşind să realizeze peste sarcinile de plan
afirmat pentru prima dată partidului, Programul de fău ducţiei se înscriu organic şi ale lunii 10 405 tone de cărbune. De remarcat că
într-o formă organizată, a- rire a societăţii socialiste eforturile lucrătorilor ogoare toate unităţile miniere din bazin, cu excepţia minei
lianţa între clasa muncitoa multilateral dezvoltate şi îna lor judeţului nostru, care se Livezeni, unde restanţele se majorează, şi-au depăşit
re şi ţărănime, cit şi însem intare a României spre co preocupă, în această perioa prevederile de plan pe luna februarie.
nătatea deosebită a organi munism. Relevînd faptul că dă, de desfăşurarea în bune Cele mai mari depăşiri de plan pe luna februarie
zării agriculturii româneşti toate măsurile luate în ul condiţii a lucrărilor agricole le-au obţinut minerii din Vulcan — 11 369 tone, Uri-
pe baze socialiste de stat timul timp în domeniul agri din campania de primăva cani — 4 789 tone, Lupeni —4 319 tone, Bărbăteni —
şi cooperatiste, în cuvîntarea culturii — referitor la stimu ră. Este meritoriu faptul că 1 184 tone, — Aninoasa — 1167 tone. De remarcat
rostită la recenta plenară a larea producătorilor agricoli, pînă în prezent s-a făcut şi faptul că minerii de la Lonea s-au mobilizat exem
Consiliului Naţional al Agri îmbunătăţirea activităţii de fertilizarea suplimentară a plar, reuşind să recupereze aproape 1 000 de tone din
culturii, Industriei Alimentare, mecanizare, retribuirea mun culturilor de toamnă pe mai Unitatea de hanuri meta restanţa de pe luna ianuarie, că şi minerii de la
Silviculturii şi Gospodăririi A- cii în unităţile agricole coo mult de 90 la sută din su lice Brad. Comunista Zoe Petrila au obţinut o uşoară depăşire de plan, dovadă
IMOtan execută piese pen
pelor, secretarul general al peratiste şi altele — creează prafeţele stabilite, iar canti tru umbrele destinate ex a hărniciei şi dăruirii lor deosebite în muncă.
partidului, tovarăşul Nicolae un cadru organizatoric, ma tatea de îngrăşăminte orga portului.
Ceauşescu, a adresat însu- terial şi politic mai bun nice transportată în cîmp
fleţitoare chemări ţărănimii, pentru valorificarea rezerve pentru culturile de legume, Pe drumul calcarului — din carieră îo
tuturor oamenilor muncii de lor de creştere a producţiei cartofi, sfeclă şi porumb, de
la sate pentru a-şi valorifica agricole la toate culturile şi păşeşte 200 000 tone. în le
din plin energiile şi hărnicia în toate unităţile agricole, gumicultura se lucrează in combinatele siderurgice (IV)
în înfăptuirea imperativelor secretarul general al parti tens la răsadniţe, iar în li
noii revoluţii agrare şi spo dului a jalonat cu claritate vezi se desfăşoară tăierile,
ririi aportului agriculturii la direcţiile de acţiune pentru tratamentele fitosanitare şi Pînă la... glasul roţilor de tren,
dezvoltarea economico-socia- materializarea acestui dezi fertilizările.
lă a patriei, la ridicarea derat. „înfăptuirea marilor Posibilităţile de a intensi
bunăstării poporului. In am obiective privind dezvoltarea fica ritmul la lucrările care multe oî-uri şi suspine
plul tablou înfăţişînd reali agriculturii în acest cincinal hotărăsc soarta recoltei a-
zările înregistrate în dezvol — se subliniază în cuvîntare cestui an nu au fost însă In săptămîna trecută, in pentru a reda linia în cir ţiei de încărcare în două
tarea industriei şi agricultu - impune măsuri hotărîte nici pe departe epuizate. în stalaţiile staţiei de conca- culaţie, după 11 ore de în serii, deoarece spaţiul de
rii româneşti, se regăsesc cu pentru buna folosire a fon fermele zootehnice există sare au funcţionat normal. trerupere. garare este mult prea mic.
rezultate meritorii şi oame dului funciar, pentru a asi încă mari cantităţi de îngră Nu s-au defectat utilajele, — Linia ferată din zona Deci alt timp pierdut cu
nii muncii din judeţul nos gura ca întreaga suprafaţă şăminte organice, care tre nu s-au blocat concasoa- F’izeş — ne spunea mais manevre suplimentare, fă
tru, care, în strînsă unitate agricolă şi arabilă a ţării să buie transportate în cîmp şi rele. în cele patru silozuri trul principal Elentseky Ca- ră a mai socoti şi combus
în cadrul Frontului Democra fie folosite la maximum". aplicate în timpul cel mai exista calcar din abunden rol — a intrat în reparaţie tibilul consumat în plus.
scurt. O mai bună mobili ţă. Şi totuşi navetele n-an capitală în 1980. După e- Şi cea de-a treia cauză
zare a tuturor forţelor de la plecat în ritmul solicitat (dar nu ultima) — starea
sate este de aşteptat la e- de combinat. Cauzele sînt, tehnică necorespunzătoare
ÎN ZIARUL DE AZI : fectuarea lucrărilor de îmbu aşa cum am arătat şi în BRIGADA a vagoanelor destinate a
nătăţiri funciare, în special numerele anterioare, mai DE REPORTERI fi încărcate cu calcar.
© Conferinţe pentru dare de seamă şi ale la desecări. Este necesar, multe. Prima — starea de ÎN ANCHETA — Vagoanele sînt sparte,
totodată, să fie urgentate neeţanse, cu arcuri slabe
geri în organizaţiile de partid acţiunile in legumicultură şi plorabilă a liniilor ferate, ce nu permit încărcarea îa
pomicultură, îndeosebi în u- care provoacă dese deraieri fectuarea a circa 30 la sută capacitate, cu uşi care statil
© încheierea „Lunii cărţii la sate" nităţile din consiliile unice de vagoane. Cea mai re din lucrări, acestea au fost închise doar legate cu sîr-
agroindustriale Deva, Sime- centă deraiere a avut loc întrerupte fără prea multe mă — ne-a spus în conti
@ Sport ria, Toteşti, Geoagiu şi Ha în ziua de 23 februarie, explicaţii. Iar noi trebuie nuare şeful staţiei de coft-
ţeg. cînd a fost nevoie de o să explicăm zilnic de ce casare. Pierdem de fiecare
© Hunedoara — actualităţi puternică concentrare de pierdem atîta timp la în dată ore întregi pînă le
(Continuare în pag. o 2-a) forţe tehnice şi umane cărcarea şi expedierea na pregătim de încărcare.
vetelor. Acum mai vine
cîte o echipă de la uzina Că cele relatate de mais
'j 7, încearcă să mai cîrpeas- trul Hentseky sînt reale,
Autoconducere, autoaprovizionare teritorială I că pe ici, pe colo, ceea ce am avut prilejul să veri
ficăm personal. Şi uite aşa
nu s-a făcut de peste un
timpul de încărcare a unei
an de zile. Dar nu reuşesc navete de 34 de vagoane
Birnila — o comună cu importante resurse mare lucru, pămîntul fiind
îngheţat bocnă.
|. MIRCEA LEPÂDATU
pentru livrarea la fondul de stat A doua cauză — rupe DORIN CORPADE
rea" navetei în zona Stoe-
neasa şi efectuarea opera (Continuare în pag. o 2-a)
Bunila — comună si male, contribuind în mod tru anul în curs a con 4 300 1 lapte şi 1 600 kg
tuată în munţii Poiana activ la înfăptuirea auto- tractat alţi trei viţei şi lină.
Ruscăi — are condiţii aprovizionării teritoriale. un porc. Exemplul lui Gheorghe Herban, pri
minunate pentru creşte In 1981, de pildă, cetă este urmat şi de Roman marul comunei, ne spu
rea animalelor şi această ţenii comunei au predat Josan, Aron Haţegan, Flo- nea :
ocupaţie se pierde foarte pe bază de contract 154 rica Dănilă şi alţii. — Cetăţenii comunei
departe în negura istoriei bovine în valoare totală Printre gospodarii cei noastre înţeleg pe deplin
acestor locuri. Mulţi lo de 1 071 000 lei. Demn de mai vrednici ai satului necesitatea de a-şi aduce
cuitori ai comunei lucrea remarcat este că există o Bunila se numără Gheor- o contribuţie tot mai în
ză la minele din Ghelari, adevărată întrecere între ghe Popa, Petru Bobora, semnată la formarea fon
la cariera de la Alun, la cele cinci sate ale Buni- Gaşpar Georgescu, Traian dului de stat de produse
şantierele Întreprinderii lei, între cetăţeni, în Ienăşesc, Arsenie Bobora, agricole. Stimulaţi de noi
de prospecţiuni şi explo ceea ce priveşte contrac Zăcar Sofia Gruniţan, iar le reglementări cu privi
rări geologice, dar, după tarea şi livrarea de car din satele Alun, Poieniţa re la contractări şi achi
ne, lapte, lină etc. în ziţii, crescătorii de ani
ce se întorc acasă, parti Voinii şi Cernişoara Flo-
cipă la munca în coope fruntea acestei întreceri, rese — Aron Budriş, male din Bunila sînt ho-
rativa agricolă de' pro marcată de un puternic Gheorghe Stăncoane, tărîţi să livreze în 1982
ducţie, se ocupă cu pri sentiment patriotic se si cantităţi şi mai mari de
tuează, cum este şi fi Gheorghe Popa, Aurel came, lapte, lină etc.
cepere şi dragoste de
resc, comuniştii. Astfel, Herban, Ana Aron, Tra pentru a participa în mă
creşterea animalelor în Aron Baba, secretarul ian Rădoane, Nicolae
gospodăriile proprii. în organizaţiei de partid din Artan, Petru Toma, Aron sură tot mai mare la bu
na aprovizionare a'popu
acelaşi timp, oamenii Bu- Vadu Dobrii, a predat în Oprişoni şi mulţi alţii. laţiei.
nilei sînt vechi şi stator 1981 trei viţei în greuta Comuna a mai predat la ARON CĂTA
nici contractanţi de ani te de 1 415 leg, iar pen fondul de stat, în 1981, corespondent S.M.A. Deva, centrul de reparaţii motoare. Printre
fruntaşi se numără şi mecanicii Constantin Tomac şi Emil
Bretoteanu. Foto: VIRG1L ONOIU
