Page 10 - Drumul_socialismului_1982_03

pag. '£ DRUMUL SOC1ALISMULU

Pe drumul calcarului — din carieră în combinatele siderurgice (Vi) Există condiţii pentru a obţine
ITELEVIZ
Schimburi de „pase" pe terenul răspunderii peste 7000 unităţi nutritive 13.00 Telex
11.05 Şoimii patrie
la tartar jj ,15 Desene anim
,— Nu au dreptate cei tot ceferiştii sînt cei care Uzinei nr. 5 (care ulterior ţe calcarul între şi de-a 11.25 Teatru'' tv. :
de la C.'.F.R., cinci ne acu­ dispun oprirea încărcării a fost preluat de Uzina nr. lungul căii ferate, iar noi de fiecare zi
ză că noi întârziem trimi­ lor, pentru că nu au asi­ 7. — n.n.). Ei au întrerupt să trimitem oameni pen­ Convinşi de faptul că ruri de producţie. în lu­ 12.00 du Teodora.
Pentru curte
terea navetelor pentru cal­ gurate frinele active. Or, lucrarea... tru a efectua reparaţiile obţinerea unor rezultate mina prevederilor proiec­ dina tiv.
car In combinat şi, mai a- repararea Rinelor este o- — Că s-a întrerupt ştim. curente. Cei de acolo n-au superioare în sectorul zoo­ tului Legii producerii şi 12.05 Muzică uşoai
Jes, oînd afirmă că dăm bligaţia lor. Deci, subli­ Ne interesează cînd va fi făcut nimic, nici noi nu tehnic este- nemijlocit con­ folosirii nutreţurilor, un 12,20 Universul' fei
15.00
închiderea \
drumul la vagoane defecte niez, nu sîntem vinovaţi reluată şi finalizată ? ne-am mai interesat de a- diţionată de preocuparea accent deosebit vom pune iui.
— a susţinut cu vehemen­ de întîrzierile pe flux. Noi — Deşi nu este prinsă cest aspect şi aşa am a- pentru producerea unor pe extinderea suprafeţei 16.00 Telex
ţă inginerul Sevastian Po- dăm vagoane în stare teh­ în planul nostru de repa­ juns la greutăţile de acum. cantităţi sporite de furaje ocupate eu leguminoase, în 16.05 Viaţa colturi
Studioul tine
17.00
pescu, directorul Uzinei nr. nică bună şi la timp. Este raţii capitale pe acest an, — Să revenim însă la şi de gospodărirea lor ju­ special cu trifoi şi lucer­ 18.00 închiderea *
7 din C.S. Hunedoara. Noi însă adevărat că neajunsu­ totuşi am făcut interven­ vagoanele noastre, că, to­ dicioasă, lucrătorii de la lui.
compunem navetele goale rile amintite provin şi din ţiile necesare ia conduce­ tuşi, despre ele vorbeam. na pentru a realiza echi­ 20.00 Telejurnal
numai din vagoane bune Care este opinia conduce­ complexul pentru creşte­ librul raţiilor în proteine, 20.25 Actualitatea »
20,40 Fenomene &
si le expediem la timp, rii Uzinei nr. 7 în legătu­ rea vacilor cu lapte Chi- care dau tonul în produc­ ee în martie
conform graficului stabilit Brigada de reporteri în ancheta ră cu permanentizarea a mindia acţionează stărui­ ţia de lapte .şi substituie 21.00 Memoria doc
La frontierei
între noi si R.C.M. Dar ei patru navete pentru cal­ tor pentru a realiza din în bună măsură folosirea 21.25 terii — seria
silit aceia care nu-1 res­ car, acceptată, fără' rezer­ producţie proprie nutreţu­ concentratelor. în acest 21,50 Meridianele
pectă din diferite motive. carieră. Acolo durează rea combinatului pentru a ve, şi de C.F.R. ? rile necesare bunei'hrăniri scop, în primăvară vom 22,15 Telejurnal.
Şi exemple vă pot oferi foarte mult încărcarea, fi inclusă. Credem că ce­ a întregului efectiv de bo­ înfiinţa o nouă cultură de
cu duiumul : în 5 februa­ pentru că nu este organi­ rerea noastră va fi apro­ — Noi acceptăm această vine. Abordînd această lucarnă, unde dispunem ş*
rie o navetă goală plecată zată temeinic această ac­ bată. propunere — precizează Iie ADIO;
din statia Deva ia 2,15, a- tivitate şi condiţiile de ga- în ce priveşte desele de­ directorul Sevastian Popes-
junge la Stoeneasa după rare şi manevrare a tre­ raieri şi deranjamente din cu — am mai procedat a- în dezbatere publică : PROIECTUL LEGII BUCUREŞTI li
şapte ore, în 6 şi ]9 fe­ nurilor sînt precare... zona staţiei de concasare, .şa, dar am renunţat tot PRODUCERII ŞI FOLOSIRII di «programul
bruarie navetele goale au — într-adevăr, am ară­ vina o poartă, în exclusi­ din cauza C.F.R.-ului. Ne NUTREŢURILOR 8.00 Revista preş
luau vagoanele şi le îm­
Curierul
melodii!
parcurs acelaşi drum în tat şi noi aceste aspecte, vitate, cei do la cariera Buletin de ştiri;
opt ore, în 24 februarie, dar cine trebuie să fina­ Crăciune.şti. Linia se află prăştiau prin toată ţara. de posibilităţi de irigare. puudem ascultăto
în 10 ore şi mai, am şi al­ lizeze reparaţia capitală a în inventarul lor, deci le Cu ajutorul lor, începem problemă în dialogul pur­ Buletin de ştiri;
te exemple. Mai mult, nu liniei ferate, să asigure revine sarcina întreţinerii acţiunea de şablonizare a tat cu directorul comple­ In vederea asigurării ne­ buna radio; 10,20
de muzică uşoar
rare sînt cazurile cînd gar­ întreţinerea ei în condiţii acesteia în bune condiţii, navetelor şl sperăm ca pî­ xului, Gelu Popeseu, am cesarului de suculente vom Formaţii artistici
nituri organizate de noi bune ? încă din toamnă noi am nă la 5 martie să compu­ reţinut faptul că un obiec­ cultiva 50 de hectare cu 11.00 Buletin de
pentru calcar au fost diri­ — Reparaţia capitală la stabilit, împreună cu ingi­ nem prima navetă, dacă... tiv de căpetenie ce a fost rădăcinoase, respectiv cu Sîntem copiii soai
ia,<
jate de R.C.M. în alte di­ linia respectivă — intervi­ nerul Mircea Bordeanu, reuşim să găsim vagoane stabilit pentru anul 1982 sfeclă. Pentru a avea ga­ de ştiri; 12,05 Di
recţii (exemplu în 7, 9, 10, ne inginerul Gheorghe un program de întreţinere apte din punct de vedere este obţinerea a cel puţin ranţia unor producţii de ra folclorului no
21, 24, 25 februarie). fii Vioară, şeful secţiei vagoa­ şi reparare a liniei, prin tehnic. 7 000 unităţi nutritive, de cel puţin 60—70 tone la Magazin tehnico
12,45 Avan premie
legătură cu vagoanele care ne de la Uzina nr. 7 — care personalului de la pe fiecare hectar destinat hectar, pe terenul respec­ Tv. ; 13,00 De li
circulă goale pe ruta com­ nu am început-o noi, d exploatarea Crăcluneşti îi DORIN CORPADE producerii furajelor. Ce tiv s-a făcut fertilizarea cu 15.00 Club univer
binat — carieră şi retur, lotul „reparaţii capitale* al revenea obligaţia să eure- MIRCEA LEPĂDATU măsuri s-au întreprins şi Buletin de ştiri;
tul
medieu
vor fi luate în continuare câte 50 tone gunoi ele grajd cSntecele satului
la hectar. De asemenea, cu
pentru materializarea a- cantităţi sporite de îngră­ contemporan; 16
că şi organizare .:
Se impun acţiuni ample, energice în toate cestui obiectiv ? şăminte organice s-au fer­ tiu-ă; 17,00 Buleti
— Deoarece nu mai pu­ 17,05 Odă limbii
tem extinde suprafaţa afec­ tilizat şi celelalte suprafe­ 17,25 Te apăr ţ
patria
comunele şi unităţile agricole tată furajelor — spunea ţe care vor fi cultivate în serii; mea; î
20,00 Ri
interlocutorul — ne-am o- primăvară cu alte plante 20,10 Secvenţe dl
r (Urmare din pag. 1) Convinşi de rolul decisiv terenuriie cultivate în şedinţele consiliului unit rientat spre folosirea in­ furajere, cum sînt porum­ 20,30 Kadiocenac
zi intr-o oră; 2*
al fertilizării, asupra pro­ toamnă cu plante furajere, agroindustrial — întreţine­ tensivă, cu maximum de bul siloz şi mazărea. Dis- rii muzicale; 23,3
colae Maniga, Petru Cris- ducţiei de masă verde, pî­ respectiv cu lolium. rea pajiştilor naturale va randament a celor 508 hec­ punînd încă de peste 3 000 stop muzical n
toi, Remus Ivonici şi alţii, nă acum la C.A.P. Rapol- în afară de fertilizarea constitui una din princi­ tare repartizate pentru tone îngrăşăminte natura­
dovedind interes şi răspun­ tu Mare s-a aplicat azotat unei suprafeţe de 140 hec­ palele preocupări ale con­ producerea nutreţurilor. A- le, vom continua insistent
dere pentru efectuarea lu­ pe mai mult de 80 de hec­ tare păşuni, la C.A.P. Tîm- siliilor populare şi condu­ vem în vedere ca de pe acţiunea de fertilizare pe IC «NEM,
crărilor de curăţare. Dis- tare păşune. în vederea pa pînă ieri nu au fost cerilor unităţilor agricole, fiecare hectar să obţinem
punînd de o rezervă de întreţinerii pajiştilor — organizate alte acţiuni de astfel încât — în lumina cîte două culturi de fura­ toate terenurile repartiza­ DEVA: sa Ulm
azotat, în aceste zile se ne-a precizat inginerul şef întreţinere. Inginerul şef prevederilor proiectului Le­ je, cu excepţia celor ocu­ te producerii furajelor. Me­ tria); Ka gemuşi
5
face şi fertilizarea a 30 de al unităţii Cornel Tără- al unităţii, Maria Baciu, gii producerii şi folosirii’ pate cu plante perene, de canizatorii din formaţia le !-li (Arta);
HA: Lupii mar
hectare fineţe seontîndu-se poancă, s-a trecut la re­ ne-a spus că „intenţionăm raţionale a nutreţurilor — pe care vom realiza cel condusă de Pamfil Cepă- ra) ; Gheţuri
astfel un spor de cel pu­ partizarea celor 236 hec­ ca de vineri să începem fiecare unitate să-şi asigu­ puţin cite două-trei recol­ lău, dintre care îi amin­ (Siderurgistul);
ţin 15 tone nutreţuri fi­ tare pe cetăţeni, urmînrl reparatul gardurilor şi re din producţie proprie te. Din anul trecut avem tim pe Loghin Aftanasie, zează străbuni
Clinele electroi
broase. Cele peste 300 hec­ ea în aceste zile să se în­ împrăştierea muşuroaielor, cantităţile şi sortimentele Ion Pescar, Ion Cîzu, Ion stractorul); PI
tare pajişti sini repartiza­ ceapă efectiv curăţatul pe deoarece pînă acum tere­ de furaje necesare. Avind cultivate aproape 300 hec­ Kerekeş şi alţii, depun e- Fontamara —
(Unirea);
te pentru întreţinere pe suprafeţele de la şes. nul a fost moaie*. Fireşte, programe concrete de îm­ tare cu leguminoase, loli­ Noiembrie); Lupii
LU
cooperatori, urmărind u-se aceste intenţii trebuie să bunătăţire în fiecare co­ um si orz. în scopul obţi­ forturi stăruitoare pentru pionii (Cultural
ca fiecare să realizeze vo­ Acţiunile de îmbunătăţi­ fio cît mai repede materia­ mună, s-a trecut la repar­ nerii unor recolte sporite, a realiza producţii cît mai K ramer eoni
lumul de lucrări stabilit, re au demarat şi la lizate deoarece tărăgănări­ tizarea pajiştilor pe cres­ în cursul iernii s-au făcut mari de furaje, care se (Luceafărull
acordînd, totodată, atenţia C.A.P. Sin tandrei, unitate le sînt păgubitoare, aşa cătorii de animale şi pe ce­ fertilizări suplimentare pe vor regăsi în sporuri co­ munţilor (Mine:
Vizita
Fa :
cuvenită calităţii acestora unde în această săptămî- cum s-a întîmplat în anii tăţeni, hotărîtoare fiind a- toate suprafeţele ocupate respunzătoare ale produc­ (Muncitoresc):
Eficienţa lucrărilor de îm­ nă s-au fertilizat zilnic cu anteriori, cînd nu s-a în­ cum mobilizarea largă a cu culturi furajere. Pe ţiei de lapte şi- intr-o con­ Cosmonautul (r
Tir
URICANf:
bunătăţiri nu poate fi cî- urină trei hectare. Lucra­ treţinut întreaga suprafaţă acestora la efectuarea lu­ lingă ’îngrăşăinintele azo- tribuţie tot mai însemna­ lui meu (Retez;
tuşi de puţin pusă la în­ rea de fertilizare cu de­ de pajişti şi unitatea a crărilor stabilite. Vom ur­ tă la înfăptuirea obiective­ în spatele uş
doială, pe suprafeţele unde jecţii lichide se realizează fost nevoită să cumpere mări ca această lună să toasc au fost aplicate în­ (Steaua roşie):
s-a intervenit cu lucrări de eu bune rezultate şi la furaje de sute de mii de fie cu adevărat o lună de semnate cantităţi de uri­ lor din programul de auto- ZA: întoarcer
duhni (Minerul
ameliorare producţia ridi- Complexul de vaci Bobîl- lei. participare jn masă la lu­ nă la culturile de lolium aprovizionare teritorială. Punga eu libe
eîndu-se la 15—20 tone na unde aplicarea acestui — De acum — afirma crările de întreţinere a pa­ şi leguminoase, ceea ce nc Spaniolii de
masă verde la hectar. îngrăşămint se face" şi pe tovarăşul Sabin iga, pre- jiştilor naturale. va asigura importante spo­ N. TiRCOB (Flacăra); G!
Viu sau mor
0 0 cultură) ; HAT
riculoasă de 1;
Călanul — puternic cen­ sînt oamenii si cu ce se cia); BRAZI:
rii: 'CAc/'N:
tru muncitoresc al judeţu­ Ou ce se ocupi unii, in timp ee majoritatea lucrează conştiincios ocupă ei. în orice caz, doi nMnoatu d’asa
lui nostru — este simbol erau în biroul lui „la o împuşcături 1
cretă (ti luni
al hărniciei, al dăruirii pe şuetă cu sefu". ceilalţi se Bariera (Mm
frontul muncii depuse pen­ Unii ies din unitate chiar au întărit ceilalţi — după s-a înfăţişat la cafe-barul Tăietori de îrunze aflau răspîndiţi prin in­ Campionul
(Lumina); G
tru înflorirea patriei, creş­ pe porţile păzite parcă cu ţigări". Treaba era cusută „Diana“, unde şi-a coman­ cinta spre care T.C. a ară­ ienure penlr»
terea bunăstării naţiunii ochii închişi de paza civi­ cu aţă aibă şi oricum este dat un coniac. N-am putut afla cu pre­ tat cu mîna si a zis : „Pe
noastre. în acest cadru lă militarizată. Vamos La- de-a dreptul absurd ea pa­ Tot din motive medica­ cizie ce vroia să ne spună acolo trebuie să fie pe un­
nu-şi găsesc nici un loc dislau a ieşit marţi la o- tru oameni — adică toată le — a fost cu o mină la .Tean Avramescu pe care deva". Vizita noastră la
cei ce - încâlcind flagrant rele 10,30 pe poarta nr. 2, echipa — să-şi părăsească pansat — s-a învoit de la l-am intîlnit ziua în amia­ mica unitate fusese deter­
înaltele exigenţe ale ordi­ unde se afla de serviciu treaba ce-o aii de făcut locul de muncă — sectorul za mare la restaurantul minată de faptul că — aşa
nii şi disciplinei — pără­ Ion Ionascu, a intrat în a- şi să pornească după tu­ apă, aer, gaz — şi Ioan „Şurianu". Lucrul era di­ cum ni s-a spus — aici se
sesc locul de muncă şi se limcntara clin apropiere, tun. Barbu. După ce a fost la ficil întrucât omul vorbea trage tare... pisica de coa­ Iîe/ultat^le
martie 1082 :
aciuează prin te miri ce s-a uitat pe la rafturi o Tot după ţigări a intrat medic, I.B. nu s-a mai cu limba încâlcită — dar dă, se consumă băuturi F\tr ir :?8.
locuri şi localuri. Un raid bună bucată de ■ vreme şi cîteva lucruri am stabilit alcoolice, oamenii vin şi
efectuat cu sprijinul mili­ a cumpărat o jumătate de totuşi : ultimul contract pleacă cum vor ş.a. Lucru­ - F.xtr. a II-i
6. 11.
ţiei oraşului ne-a permis franzelă. A intrat şi a ie­ de muncă al lui J.A. a în­ rile se confirmă prin, aceea
să facem cunoştinţă cu şit din combinat fără ca cetat în februarie 1980. De că, de pildă, cu o zi îna­ lei. I'oml de cu
cîţiva dintre ei. nimeni să-l .întrebe de să­ atunci tehnicianul veteri­ inte a lipsit nemotivat de
nătate, dacă are bilet de nar reazimă pereţii loca­ la lucru Vasile Mustaţă,
Fugarii voie sau altceva dc acest Brigada de reporteri în oraşul Călău lurilor de alimentaţie pu­ iar pînă marţi la orele 11
gen. blică, stîncl ore în şir cu nu ştia nimeni unde se
Marele combinat siderur­ paharul în mină. Dar el află Aurica Stancu. Iată Timpul pi-
nu e singurul om care ţaie
gic — aflat în vertiginoa­ In corpore la Călan-Băi şi Ioan Mar- dus la secţie, ci a cotit-o frunze la dinii Călanului. de ce afirmaţia că la punc­ rn artie 1082:
tul de lucru este o mare
să extindere — nu are după tutun cu — şofer la U.M.T.C.F. spre barul de la „Perla îi are tovarăşi de „activi­ harababură nu ni se pare neral ITuith
deocamdată o împrejmuire — dar el a venit pregătit Streiului* unde s-a cinstit tate" pe Dragos Muntean, exagerată. variabil. Cu
in a doua
ca lumea şi unii profită de Călcau lejer, cu paşi de ca lumea, cu ditamai bas­ cu o porţie dublă de rom. Adolf Muntean, Ilie Nico­ valului, vor
acest fapt, plecând de la promenadă, pe aleea ce cula de 16 tone (31-HD- Paharul cu lichidul roşia­ lae şi alţii. Pe ultimul din­ ★ taţii sub fo
lucru înainte de încheie­ ducea spre restaurantul de 6755), ca să nu-i fie grele tic 11 pusese lingă albul tre ei — un tînăr de 20 de Solicităm colectivelor dc Vintui va si
rea programului. Traian ia Călan-Băi. Nicolae Gro- cumpărăturile. imaculat al pansamentului, muncă din care fac parte derat, cu in
porarc din
Lazia de la secţia aglome- alăturare ce nu ni s-a pă­ ani - l-am întâlnit în a- cei vizaţi în articolul nos­ Temperatur,
za, Nicolae Emil Radu, restul miliţiei, urmînd să
rator, de pildă, consumase, Ioan Cărpinişan şi Maria­ De la medic... la bar rut deloc potrivită. Am no­ fie condus la locul de de­ tru să analizeze cu răspun­ să, noaptea
împreună cu un prieten, na Andrăşoni, toţi electri­ tat cazurile de mai sus tenţie deoarece comisese dere şi exigenţă abaterile şi plus 2
între 6 şi
un litru de „Coteşti*, pînă Victor Tilişca, lucrător pentru a atrage atenţia că un scandal la balul din acestora şi să ia măsurile mai ridica 1
la ora 13,45. „Ştiţi — ne-a cieni la Regionala de căi la secţia 1 furnale, s-a în­ învoirile se acordă cu Băţălar. ce se impun. Redacţia ce­ ceaţă dimin
spus T.L. cu limba îngro­ forate Timişoara, se aflau voit de la lucru întrucît prea multă îngăduinţă la re să fie informată în La munte
şată — am avut o treabă la Călan cu sarcini preci­ o măsea nu-i dădea pace combinatul siderurgic, scris asupra măsurilor în­ băioare, cv
rar noros.
de rezolvat şi d-aia am se — revizia liniei electri­ de o vreme şi din această maiştrii, şefii de secţii şi Harababură cu Ii mare treprinse. sori locale,
plecat mai repede*. „Cine ce. „Dar la restaurant cu pricină voia să facă o vi­ sectoare dovedind u-se mult fia tare, c
pînă la 12
v-a învoit să plecaţi mai ce prilej" ? i-am întrebat. zită la cabinetul de .stoma­ prea darnici cu cei ce — Tudorel Caloian, şeful V. ARDELEANU sectorul n<
devreme?". „Cine să mă Cei patru s-au privit scurt, tologie. A făcut vizita, a pe motiv că merg la doc­ punctului de lucru din Că­ TRAIAN BONDOR log de ser
învoiască ? Eu singur m-am apoi unuia i-a venit ideea: rezolvat problema ce-1 trâ­ tor - consumă băuturi al­ lan al I.M.C.M. Braşov, nu MILIAN TOT ţuriga).
învoit*. „După ţigări*. „Da, da — mbiţa, iar la orele 10 fix coolice. prea ştia cu precizie unde-i iOAN BODEA