Page 101 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 101
«fZtSSi»
CAMPAHIA âfilltlLl IE P B I M Â V Â » i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1ŢI-VĂ!
Toate forţele concentrate Sa încheierea
însămînţărilor din prima epocă !
&
S O C I A L I S M U L maxim a fiecărei ore bune ţele mecanice şi manuale mil Carafă, Tiberiu Bal şi
Folosirea
randament
cu
vară şi altor plante de nu
fiind concentrate la aceas
treţ pe aproape 100 hecta
re, iar Petru Victoruţ, E-
de lucru în cîmp pentru
şef
Inginerul
acţiune.
tă
încheierea grabnică a în
al unităţii, Mircea Onea,
sămînţărilor din prima e-
Todoran
asigură
rel Lupaş, sînt permanent
pocă reprezintă sarcina de şi preşedintele C.A.P., Au Petru de lucru necesar
frontul
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL căpetenie a tuturor lucră în cîmp alături de coope pentru semănat. Declan
torilor ogoarelor. Răspun- ratori şi mecanizatori, ur şată în săptămâna trecu
S I AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N zînd acestor imperative, la mărind ritmul şi calitatea tă, acţiunea de plantare a
C.A.P. Banpotoe s-a asigu lucrărilor. cartofilor se desfăşoară din
rat terminarea în două zile O susţinută activitate se plin în cooperativele agri
a însămînţării sfeclei de desfăşoară şi pe ogoarele cole din Toteşti, Ostrov,
Anul XXXIV, nr. 7586 MIERCURI, 31 MARTIE 1982 4 pagini — 50 bani zahăr pe toată suprafaţa C.A.P. Sălaşu de Sus, Să- Clopotiva şi în alte uni
planificată. La pregătirea laşu de Jos şi Nucşoara, tăţi din Consiliul unio
grădinăreaseă a patului unde mecanizatorii din agroindustrial Toteşti. Pe
întreprinderea minieră Dîlja Colectivul sectorului I germinativ şi la erbicida- secţia condusă de Ştefan ogoarele celor trei unităţi
Sora
rea terenului au lucrat cu
dau
pentru
bătălia
plantează
zilnic‘cîte
se
deosebită răspundere me
încheierea însămînţării cul
25—30 hectare cu cartofi.
canizatorii Octavian Sav, turilor din prima epocă pe Ritmul la plantat poate şi
este hotărî! să rămînă îo frunte! Mihai Bozeşan şi Cornel planificate. Mecanizatorii trebuie să sporească mult
mai mult de 150 hectare
a
Magda,
iar
semănatul
zile,
impunîn-
în
aceste
fost făcut de către Liviu Szombotfoldi Emil, Anton du-se ca toate maşinile de
Luca. în paralel s-a acţio Cioană şi Victoruţ Vasiu plantat şi timpul bun de
După mai mulţi ani în nuarie linie de front acti tregului colectiv — subli nat şi la pregătirea plan-- au realizat semănatul o- lucru să fie utilizate cu
care n-au reuşit să-şi în vă, în acest an am orga niază Ioan Lupu, secreta tării cartofilor, acum for- văzului, griului de primă- randament maxim.
deplinească sarcinile de nizat mai bine activitatea rul comitetului de partid
plan, în 1982 minerii de în abataje, fapt ce a con al minei — este dovedită
la Dîlja au demarat mai tribuit, în mare măsură, şi de faptul că în perioada Legumicultorii pregătesc temeinic
bine, îndeplinindu-şi, ba la întărirea ordinii şi dis trecută de la începutul a-
chiar depăşindu-şi, pe pri ciplinei, la intensificarea nului toate cele şase bri
mele două luni, prevederi activităţii în subteran. găzi de aici şi-au realizat viitoarea recoltă
le la extracţia de cărbune. Astfel, pentru a realiza o şi depăşit sarcinile de
Este, de fapt, obiectivul pe aprovizionare ritmică a plan. Un rol activ în di în aceste zile, la ferma ordine şi disciplină, legu Avram şi Cornel Zepciuo
care oamenii muncii de la locurilor de muncă cu ma namizarea activităţii oa de legume a I.A.S. Sirne- micultorii de aici au rea au realizat discuitul şi er-
întreprinderea m i n i e r ă teriale şi scule, am înfiin menilor, în întărirea ordi rla activitatea se desfă lizat în această decadă un bicidatul suprafeţelor des
nii şi disciplinei la fieca şoară pe un front larg, e- volum însemnat de lucrări tinate cultivării cepei şi
MINERI, PREPARATORI, ENERGETICIEM!! re loc de muncă din sub forturile fiind concentrate la fertilizări, pregătirea rădăcinoaselor. Lui Con
wpjviTfw?!* teran, în creşterea spiritu la realizarea cu maximă grădinăreaseă a patului stantin Tase i-a revenit
lui de responsabilitate al operativitate şi la un ni sarcina să asigure condiţii
fiecărui miner, îl are or vel agrotehnic superior a germinativ şi erbicidării,
ganizaţia de partid din întregului volum de lu precum şi la semănatul şi pentru plantarea în cele
Dîlja şi-au propus şi se ţat formaţii care se ocupă sector, care se implică pî plantatul legumelor. Plan mai bune condiţii a carto
mobilizează să-l realizeze numai de acest capitol. nă la amănunt în proble crări care hotărăsc soarta tatul arpagicului pe cele filor pe cele 10 hectare
viitoare.
recoltei
Şeful
şi în luna martie. Obiecti Am acordat o atenţie ma mele de producţie, intervi fermei, ing. Ionel Voi'ca, 20 de hectare a fost în stabilite. Datorită răspun-
vul a fost deja înfăptuit ximă efectuării la timp şi ne prompt şi eficient pen prezent zilnic de diminea credinţat mecanizatorului
de minerii din sectorul I de calitate a reviziilor şi tru eliminarea oricăror ţa şi pînă seara în cîmp, Petru Ţig'u, iar Nicolae fOnHnunre în png a 3-a)
a! minei, care şi-au înde- reparaţiilor la utilajele neajunsuri. Subliniez că are numai cuvinte de lau
pl'nit planul pe acest tri din dotare, iar pentru re aproape jumătate din e- dă la adresa mecanizato
mestru cu eîteva zile mai ducerea duratei de staţio fectivul sectorului o for rilor, care execută cu răs
devreme, avînd un plus nare a acestora, în cazul mează comuniştii, iar şefii pundere lucrările încredin
dc 5 000 tone de cărbune unor defecţiuni în orele de brigăzi, schimburi şi ţate, ceea ce dă certitudi
faţă de sarcinile perioadei de program, am întărit a- formaţii de lucru sînt re nea obţinerii unor produc
amintite. sistenţa tehnică pe schim cunoscuţi nu doar ca buni ţii sporite . la unitatea de
buri cu personal de spe
I n g i n e r u l Dumitru mineri, maiştri sau briga suprafaţă. Interlocutorul a-
cialitate. Prin suprapune
Oprea, şeful sectorului I, dieri, ci şi ca unii dintre precia că ferma dispune
ne-a vorbit despre baza rea schimburilor (cei care cei mai activi membri de de condiţii ca în acest an
rezultatelor de pînă acum, preiau schimbul vin mai partid. Şi nu întîmplător, să-şi onoreze integral pre
despre modul cum s-a pre repede cu aproximativ 30 aici în sectorul I avem
gătit colectivul pentru a de minute, şi îşi fac toate cea mai bună brigadă a vederile la fondul de stat,
menţine acelaşi ritm bun pregătirile necesare în ziua minei, cea condusă de producţia marfă reprezen-
de extracţie şi în conti respectivă) am reuşit să Constantin Crăciune, for tînd peste 3 300 tone legu
nuare, despre perspective eliminăm timpii neproduc maţie etalon, care lună de me. în acelaşi timp, mă
le privind realizarea "şi tivi, să asigurăm fluenţă lună îşi depăşeşte sarcini surile stabilite pentru sti
in munca din abataje. Toa le de plan. De la începu mularea creşterii produc
depăşirea producţiei de te aceste măsuri tehnico-
cărbune planificate în tri organizatorice au dus la tul anului brigada lui ţiei de legume, prin acor
mestrul al doilea. Crăciune a extras supli darea de prime pe tona de
depăşirea productivităţii mentar peste 1 000 tone de
— In afară de faptul că planificate în medie cu produs în raport de canti
cărbune. Ei i se alătură
ne-ara creat din vreme noi peste 500 tone pe post în celelalte brigăzi din sector tatea de legume livrată de
capacităţi de producţie acest trimestru. pe fiecare hectar, vor asi
(din trimestrul IV 1981), — Buna organizare a MIRCEA LEPÂDATU gura rentabilizarea activi Calitatea semănatului este controlată îndeaproape de că
asigurindu-ne astfel din muncii la acest sector, mo tăţii fermei. tre şeful fermei, ing. Ionel Voica, împreună cu mecani
primele zile ale lunii ia bilizarea exemplară a în (Continuare în pag. a 3-a) Acţionînd 'în spirit de zatorul Petru Ţigu.
Ga.zd.6 primitoare, în Creşterea natalităţii la oi — o sarcină
aşteptarea oaspeţilor importantă în vederea sporirii efectivelor
Noul sezon turistic se — ne spune Cornelia Cicu, între acţiunile de cea mai priveşte natalitatea la ovine, de 86 la sută la Romos, fa tehnice trebuie să manifeste
apropie. Pregătirile pentru responsabila hanului turis
mare importanţă în zooteh Pînă la începutul acestei de ţă de 61 la sută în 1981, mai multă grijă pentru loti
primirea şi tratarea oaspe tic Sîntămăria-Orlea, iar nie, la loc de frunte în a- cade, în I.A.S. s-au realizat şi de 70 la sută la Dumbra zarea oilor gestante, să asi
ţilor trebuie practic să fie condiţiile excelente de ca ceastă perioada se înscrie 5 428 miei, reprezentînd 53 va faţă de 38 la sută cît gure asistenţă la tătare pen
in toi sau aproape înche zare, meniurile bine ore- urmărirea permanentă, zi şi miei la 100 oi, la gospodă s-a realizat în anul trecut, tru evitarea pierderilor, pre
iate. Am urmărit, zilele gătite, amabilitatea şi soli noapte, a fătărilor la ovine, riile populaţiei - 51 530 miei, Faţă de aceeaşi perioadă a cum şi o furajare mai bună
trecute, cum se desfăşoară citudinea personalului sînt astfel îneît să nu se înregis natalitatea fiind de 56 la anului trecut, rezultate mai a oilor care fată, în vederea
aceste pregătiri în eîteva argumente certe în spriji treze nici o pierdere. încă sută, iar la C.A.P. — 33 334 bune s-au obţinut şi la C.A.P. stimulării producţiei de lap
unităţi de pe două impor nul acestei afirmaţii. Ho miei, mai mult cu 1 520 ca Dine, Boşorod, Gurasada, O- te. Pe măsura dezvoltării
tante trasee turistice ale telul, prevăzut 'cu încălzi din vara anului trecut au pete faţă de aceeaşi perioa răştie, Nădăştie, Sîrbi, Sar- mieilor, aceştia vor fi cres
judeţului : Călan — Ha re centrală, a funcţionat fost întreprinse măsuri care dă a anului trecut, natalita mizegetusa, Ostrov, Toteşti, cuţi separat, fiind hrăniţi cu
să asigure mai buna orga
ţeg şi Orăştie — Geoagiu. şi iarna aproape tot timpul nizare a reproducţiei la a- tea fiind de 60 la sută. Brad, Ţebea, Birtin, Şoimuş fin de calitate şi concentra
Iată constatările. la capacitate. Acum se face ceastă specie şi, în final,
o Hanul „Bucura" — u- curăţenie generală în ca creşterea indicelui de nata
nitate turistică reprezen mere şi în parcul din jur. litate. Urmărind înfăptuirea C R E Ş T E R E A O I L O R
tativă în .Ţara Haţegului Zona verde a fost deja sarcinilor stabilite de Comi
— nu mai are nevoie de curăţată. tetul judeţean de partid, tv'ZEdsîiîo&sa'Eâ, rentabilă
nici o prezentare. Din nu Conducerea Oficiului ju Direcţia agricolă judeţeană
me şi-a făcut renume ! deţean de turism ne asi pentru agricultură şi indus Sînt cooperative agricole şi altele, unde procentul de te. Numai aşa va fi posibil
Bine apreciată de cei ca- gura încă în cursul anului trie alimentară şi Oficiul ju în care numărul de miei ob natalitate se situează între să se realizeze un procent
re-i trec pragul, îi primeş trecut că va fi terminată deţean de reproducţie şi se ţinuţi este cu mult sporit fa 75—90 la sută. de peste 90 la sută natali
te pe turişti ca o gazdă amenajarea complexului lecţie au organizat în con ţă de numărul total al mie Cu toate că în majorita tate. După încheierea fătă
bună în tot timpul anu turistic de la Sîntămăria- siliile unice agroindustriale ilor înregistraţi în întreg tea unităţilor C.A.P. s-au ob rilor din primăvara acestui
lui. în această perioadă se Orlea. Lucrările au înce anul 1981. La C.A.P. Mărti- ţinut pînă în prezent rezul an, trebuie să se treacă la
fac şi aici pregătiri de se put, dar merg foarte încet. centre de creştere a berbe neşti, spre exemplu, plusul tate buna in ceea ce pri organizarea turmelor de oi
zon, atît în interior cit şi Cu 3—4 oameni, cîţi lu cilor pentru montă, aceştia care să fie pregătite cores
fiind strînşi în 9 turme. Cei este de 152 miei, iar la veşte natalitatea ia ovine,
în împrejurimi : zugrăveli, crau în ziua raidului nos peste 1 500 berbeci au fost C.A.P. Romos de 82 miei. sînt unele unităţi în care fa punzător pentru montă pînă
curăţenie generală etc. tru sînt slabe speranţe că S-au înregistrat, de aseme ţă de aceeaşi perioadă a a- cel tîrziu la sfîrşitul lunii iu
„Pînă în 20 aprilie vom fi în acest sezon complexul apoi repartizaţi în unităţi. nea, depăşiri la C.A.P. Vîl- nului trecut se înregistrează nie. Organizînd astfel activi
gata cu totul" — ne asi va fi terminat şi pus la Odată cu această acţiune cele — de 62 miei, Zam — miei mai puţini, cum este tatea, se vor crea condiţii
gură responsabilul hanului, dispoziţia turiştilor. s-au luat măsuri de interzice 58, Dumbrava - 56, Pişchinţi cazul la C.A.P. Rîu Alb - să fie înfăptuite sarcinile
Tiberiu Stern. Dintre nou o La Călan-Bfii, pregăti re a mulsului la ovine, în- — 54, Brănişca — 31, precum cu 255 miei mai puţin, Li- privind creşterea natalităţii
tăţile cu care îşi va în rile sînt destul de întârzia cepînd cu 10 august 1981/ şi la C.A.P. Veţel, Dobra, vadea - 242 şi Burjuc - la ovine prin asigurarea a
tâmpina hanul „Bucura" te ; restaurantul e închis şi de pregătire a oilor pen Câstău, Rapolt şi altele. 110. în aceste unităţi, cum cîte 3 fătări în 2 ani de la
în acest sezon oaspeţii no pentru reparaţii. în rest, tru montă, organizînd turme Procentele de natalitate în dealtfel în toate care deţin fiecare oaie.
tăm : o parcare, o rampă le în acest sens. Ca urma registrate pînă la începutul turme de ovine este necesar
de spălat maşini şi un te DOINA COJOCARU re a acestor preocupări, u- acestei decade sînt de 91 ca acţiunea de fătări să fie Ing. PETRU RADU
ren de volei-baschet. VASILE PÂŢAN nele cooperative agricole au la sută la C.A.P. Dobra şi urmărită în continuare cu şeful Oficiului judeţean
® „Cine a fost odată la reuşit în acest an să obţină de 70 la sută la Mărtineşti, deosebită răspundere. Con pentru reproducţia
noi mai vine cu siguranţă" (Continuare in pag. a 4-a) rezultate mai bune în ce faţă de 49 la sută în 1981, ducerile unităţilor şi cadrele şi selecţia animalelor
