Page 102 - Drumul_socialismului_1982_03

pag. $ DRUMUL SOCIALISMUL!
/. «maKuwxwiwt;

CONFERINŢE MUNICIPALE DE PARTID PENTRU DARE DE SEAMĂ Şi ALEGERI

il'Ei
S3WS2H
7n conducerea activi- Depăşirea greutăţilor o- 36,60 Teles
I lăţii economice şi so- Realizarea sarcinilor economice — in central biective, a neajunsurilor este, 16,05 Se.r-al
" ciale, organizaţia mu­ in bună măsură, o proble­ calau
nicipală de parlid Deva a mă importantă nu numai o taţi!)
obţinut în perioada dintre activităţii organizaţiilor ele partid. organizaţiilor de partid, ci 16.25 citeai Pârtii
cele două conferinţe de da­ şi a organizaţiilor de masă adine
re de seamă şi alegeri re­ tul că o unitate ca termo­ — afirma minerul şef de bri­ in perioada analizată peste pentru construcţii din muni­ şi obşteşti, a comuniştilor lorie
«a 8i)
zultate cu care se poate centrala Mintia, care a rea­ gadă Iulian Doţa, de ta mi­ 190 000 tone de ciment. Ne- cipiu a depăşit cheltuielile din unităţile care asigură ere ac
mîndri pe drept cuvînt orice lizat multă energie electrică na Deva. Dar colectivul nos­ realizarea aceasta nu poa­ planificate. Ce concluzie au oamenilor muncii condiţii so­ eiai-î
comunist. Astfel, după ce au peste plan, nu şi-a realizat tru, comuniştii care-l conduc le fi pusă doar pe seama tras comuniştii de Io I.M.C. ciale bune, spre a-şi putea oilor i
ni a
încheiat merituos anul 1980, producţia planificată pe ba­ au capacitatea de a depăşi greutăţilor obiective - care Bîrcea ? O spunea în con­ canaliza toate preocupările 16.40 Corul
colectivele din unităţile eco­ za de cărbune, Dorel Mct- această rămînere în urmă. n-au lipsit in activitatea în­ ferinţă subinginerul Petru in direcţia realizării sarcini­ mimt
nomice ale municipiului — iea, secretarul comitetului de Dealtfel sîntem pe cale de treprinderii ~ ci se datorea­ Bugnaru. „Ne aflăm în pre­ Sialiy
Cara.*
antrenate în întrecerea so­ partid spunea : „Este adevă­ a demonstra acest lucru, re- ză în buna măsură, aşa zent într-un larg proces de lor de producţie. Despre 36,55 Trag*
cialistă - au realizat planul rat că în ceea ce priveşte cuperînd minusurile de pro­ după cum o afirma Florea îi- modernizare a producţiei şi preocupările acestora au vor­ zare
producţiei industriale pe calitatea cărbunelui energe­ ducţie din prima lună a a- goicnu, secretarul comitetu­ tehnologiilor, ceea ce ne va bit arigajant Margalina Jur- )V,00 CJnivi
«nul trecut cu 7 zile mai tic de Valea Jiului am avut cestui an. Secretarul gene- lui de partid şi faptului că permite să ne încadrăm în ca, prim secretar al Corni- 17.40 Trag*
17,50 1003
devreme, fapt ce a permis mari greutăţi. Dar dacă cheltuielile pe uniteteo de tetului municipal al U.T.C., 18.00 închi
Zoe Zaharie, preşedinta Co­
obţinerea peste plan a 189 luam din timp măsuri pen­ D E V A produs, să realizăm planul mitetului, municipal al femei­ Iui.
20.00
milioane kWh energie elec­ tru o mai bună organizare şi să dăm şi disponibilităţi lor Romulus Rusu, Romulus 20.25 Aetna Telej
trică, 73 tone'cupru şi plumb in gospodăria de combusti­ pentru export". 20.40 Arc
A-
in concentrate, 11 784 mc bil, dacă făceam pregătirile ral al partidului ne-a adre­ s-au făcut simţite în activi­ Mihâilă, Robert Zinger, Fe- tui r
Oprean,
lexandru
loan
prefabricate pentru con­ de iarnă cu mai multă res­ sat nouă, celor din sectorul tate o serie de defecţiuni !,n aceeaşi notă de res­ neş. 23.00 ro$ii c Film
strucţii şi alte importante ponsabilitate, altfel ar fi stat extractiv de minereuri în­ organizatorice, a fost palidă ponsabilă analiză a proprii­ Casei
cantităţi de produse nece­ lucrurile acum. Ne-a dove­ demnul de a nu precupeţi preocuparea cadrelor pen­ lor lipsuri, de cîntărire ju­ Conferinţa a ales noul 22,20 Telej
sare economiei naţionale. dit-o intervenţia hotărîtă a nici un efort pentru a spori tru a rezolva o serie de pro­ dicioasă a tuturor posibilită­ comitet de partid al muni­
S-a realizat în acest timp Biroului Comitetului judeţean baza de materii prime a ţă­ bleme t e h n i c e , disciplina ţilor au intervenit în dezba­ cipiului Deva. în primo sa
un program de investiţii in­ de partid şi a celui muni­ rii. Avem capacitatea de a muncii a fost în mare su­ teri : Petru Borna de la plenară, noul organ a reales JţA
dustriale şi sociale de peste cipal. Din experienţa de astă răspunde prin fapte acestui ferinţă. Crearea în acest an Trustul de construcţii,. Floa­ in funcţia de prim-secretar
500 milioane lei. .iarnă comuniştii de la Min­ îndemn. Trebuie să fim mai a tuturor condiţiilor pentru rea Szekely de la Ţesătorio a! Comitetului municipal de
Refevînd succesele obţinu­ tia au tras învăţămintele cu­ neîngăduitori cu indiscipli­ realizarea planului, inclusiv de mătase, Elena Gros, pre­ partid pe tovarăşul Leru. BUCURI
te. darea de seamă şi dele­ venite ", na jşi dezordinea, cu înceti­ la export este o garanţie că şedintele C.A.P. Deva, loan Circo, iar ca secretari tfitoptrograx
Ilacdojurn.
gaţii la conferinţă care au Sectorul extractiv n-a rea­ neala în gîndire şi vom de­ organizaţia de partid de aici Roman de la Grupul între­ tovarăşii: Aron Pîrva, Elena- presei; H,)
luat cuvîntul la dezbateri lizat anul trecut 203 tone păşi greutăţile obi,active cu a găsit rezolvare pentru prinderilor de gospodărie Viorica Drozd, ioan Zaha şi diilor; 9,0(
n-au trecut cu vederea ne­ din planul de concentrate de care ne confruntăm". rnulte din problemele anu­ comunală şi locativă, Vctsile Ileana Mitroi. 9.05 ROspu
Jur; 10,00
ajunsurile care s-ciu mani­ zinc. „Prin aceasta ştim că întreprinderea de lianţi de lui trecut. Diăgan de la regulotorul de 10.05 Inie
festat. Astfel, subliniind fap­ am creat greutăţi economiei la Chişcădaga nu a realizat Industria de prefobricate circulaţie şi mişcare Deva. ION CIOCLEI popularii;
socialiste;
ştiri; n,<
copiilor...
C onferinţa municipală de Exigenţă sporită, angajare responsabilă pentru, nicipiului în sectorul de stol 12.00 Bule
clepsidra;
constituit
partid
s-a
şi cooperatist, ca. şi cel a!
într-o sinteză a rolu­ gospodăriilor individuale —, Din cod
lui şi răspunderilor pe care ridicarea calitativă a muncii reducerea accentuată a con­ nostru; i<
Hunedoara le are în pro­ sumurilor de materii prime, ţiiic; 12,<
radlo-tv. ;
cesul creşterii economico-so- materiale, combustibili şi e- .3; 15,00 <;
ciale 'a ţării în cincinalul te. in consecinţă, economia tru perfecţionarea tehnologii­ lacune ale stilului şi meto­ tetului în sectoarele cheie, nergie, recuperarea restanţe­ 16.00 Bule
Sfatul mc
calităţii şi eficienţei, în asi­ municipiului a încheiat cin­ lor de fabricaţie, asimilarea delor de muncă in condu­ acolo unde este nevo-ie. re­ lor acumulate de unele uni­ stantancn
gurarea economiei naţionale cinalul trecut prin depăşirea de noi produse de înaltă cerea activităţii economico- almente de ajutor, consulta­ tăţi în primul an al cinci­ Similca;
cu metal, cu o gamă largă valorii producţiei industriale tehnicitate. în acest context sociale din municipiul Hu­ rea largă a colectivelor de nalului, îmbunătăţirea cali­ economice
de bunuri materiale pe ca­ cu 1,2 miliarde lei, la pro­ conferinţa a pus in eviden­ nedoara. oameni ai muncii în stabili­ tăţii produselor, iar pe a- ştiri; 17,0!
17,30 Div
re le produce, în scoaterea ducţia fizică realizîndu-se ţă că studiile proprii aplica­ Unul dintre meritele esen­ rea măsurilor şi a căilor de ceastă bază creşterea pon­ ric; 17.40
d'ntr-un anonimat nejustifi- suplimentar 66 000 tone de te în perioada analizată au ţiale ale conferinţei consta înlăturare a neajunsurilor, derii Hunedoarei în produc­ ne; 38,00
cot a producţiei agricole cocs, 62 000 tone oţel, contribuit la creşterea volu­ In faptul că, anolizind acti­ îmbunătăţirea calitativă a ţia pentru export. Radiojun)
de ştiri;
vegetale şi animale. Ce con­ 358 000 tone laminate, 840 mului de beneficii cu 224 vitatea multilaterală a Co­ controlului, mobilizarea mai Hotărîrea adoptată de dumneave
cluzii au relevat lucrările tone dolomită, 9 400 tone milioane lei, precum şi !a mitetului municipal de partid, puternică a factorilor impli­ conferinţă vizează bine a- într-o or
conferinţei ? talc şi alte produse. reducerea consumului de a realizat o reuşită jalona- caţi, urmărirea zilnică a mo­ ceastă bogată şi exigentă muzicale;
Vom sublinia, aici doar pe In cincinalul inaugurat a- dului în care se îndeplinesc problematică. Totul depinde stop muz
cele care au valoarea prac­ nul trecut, obiectivele şi sar­ sarcinile de plan in toate acum de modul in care sint
tică pentru activitatea viitoa­ cinile căpătînd un pronun­ H U N E D O A R A sectoarele. In unităţile eco­ concepute metodele de con­
re, pentru ridicarea şi per­ ţat caracter complex, acti­ nomice ale municipiului exis­ ducere, cum se acţionează IC 81
fecţionarea a tot ceea ce vitatea organizaţiilor de tă in prezent probleme în pentru înfăptuirea obiective­
întruneşte atributele bunului partid, a celor de masă, metal şi feroaliaje cu peste re a modului în care tre­ soluţionarea cărora interven­ lor. Conferinţa a reafirmat DEVA :
ciştigat pină acum. Organi­ consiliilor oamenilor muncii, 10 000 tone, de combustibili buie să se lucreze în între­ ţia organizaţiei municipale (Patria);
HUNEDO
zaţia municipală de partid a tuturor colectivelor a fost — cu 18 000 tone, de ener­ gul cincinal pentru ca Hu­ este solicitată acut : respec­ convingător hotărîrea orga­ nocturnă
şi-a aşezat cu toată hotă- orientată cu mai multă ho- gie electrică - cu 12,7 mi­ nedoara să se înscrie mereu tarea disciplinei tehnologice, nizaţiei municipale de partid ciatul (S
rirea în centrul activităţii po- tărîre în direcţig realizării lioane kWh, a importurilor - în rîndurile fruntaşe ale lup­ aprovizionarea tehnico-ma- pentru transpunerea in via­ nlşoara
litico-organizatorice şi edu­ laturilor calitative şi de ma­ cu 46 milioane lei.. tei pentru înfăptuirea politi­ terialâ, întreţinerea şi repa­ ţă a tuturor sarcinilor ce-i Milă per
stru cloni
cative problematica îndepli­ ximă eficienţă economică. Mai mulţi vorbitori, 'între cii partidului. rarea agregatelor şi insta­ stau în faţă. Dumas i
nirii sarcinilor de plan, între- Dar, şi in aceste condiţii care Ionel Dobrin, Doru îo- Din această perspectivă se laţiilor, realizarea sarcinilor fn prima sa plenară, noul rea); z i »
prinzînd în legătură cu a- nivelul producţiei marfă a ma, Gheorghe Dîrle, Vidrei detaşează cîteva idei ma­ de investiţii, întărirea disci­ comitet municipal a reales unui t
Noicmbr
ceasta o gamă largă de o- fost cu 9,2 la sută mai ma­ Doda, Gheorghe Viţă, Tro­ jore. Pe primul plan se si­ plinei şi ordinii la locurile in _ funcţia de prim-secretar mii ic
nalize tehnico-economice, ac­ re decît în 1980, iar cel al ian Ticula, Nicolae Mărcu- tuează necesitatea folosirii de muncă, înfăptuirea cerin­ pe tovarăşul Brîncoveanu Zăpada
ţiuni de masă, cuprinzînd producţiei nete cu 13,1 la lescu, Cornelia Vizitiu, Gheor- cu eficienţă sporită a forţei ţelor şi exigenţelor privind Pogea. Ca secretari au fc'st 'Muncite
practic toate pîrghiile capa­ sută ; valoarea producţiei ghe Tiron au particularizat de care dispune organizaţia autoconducerea şi autoapro- aleşi tovarăşii Eugen Avram, ... . .qlor
iaruî) ;
bile să contribuie la reali­ destinate exportului crescînd la domenii în care lucrează municipală : repartizare ju­ vizionarea teritorială - şi în Maria Koka, Ion lonescu, de mie:
P3
zarea obiectivelor econo- in 1981 c.u 40 la sulă faţă modul în care au acţionat dicioasă pe sectoare şi pro­ legătură cu aceasta mobili­ Catinca Busuioc. rol); acu
rul
mico-sociale din perioada de anul 1980 - expresie a organizaţiile de partid critî- bleme, prezenţă permanentă zarea mai activă a întregu­ AN IN 0/3
ultimilor doi ani şi jumăta­ preocupărilor susţinute pen­ cînd, în acelaşi timp, unele şi activă a membrilor comi­ lui potenţial agricol al mu­ CORNEL ARMEANU pling r
resc) ;
ni ca (f
de
statul
destinate,
nostru
Fiul cel
C u conştiinţa responsa­ Creşterea producţiei de cărbune — deziderat pentru modernizarea minelor şic) ; G
bilei misiuni ce le re­
neri nu
vine în fruntea puter­ şi creşterea producţiei de acrul) ;
nicului detaşament al oame­ prioritar, angajament îerm al minerilor Văi! Jiului cărbune". (Patria)
ni ca (F
nilor muncii din Valea Jiu­ Conferinţa a cerut orga­ RAI : îi
lui. comuniştii delegaţi la nelor colective de conduce­ familie
Conferinţe Comitetului mu­ del de analiză obiectivă, de loare se ridică la peste 11 un spoţiu restrîns în confe­ mînerile în urmă mai mari re să aplice cu rigurozitate HAŢEG
(Dacia)
nicipal de partid Petroşani cunoaştere temeinică a rea­ miliarde lei) tiare în realiza­ rinţă pentru că, avînd exem­ aparţinînd minelor Lonea, principiile democraţiei mun­ mort ;
au făcut din analiza activi­ lităţii, de relevare a spiritu­ rea sarcinilor de plan. in plul dării de seamă, dezba­ Petri la, Dilja, Livezeni, Ani- citoreşti, insistînd osupra sar­ (Casa <
tăţii desfăşurate, în ultimii lui critic şi autocritic) şi prin 1981 combinatul minier a terile au stăruit asupra ne- noasa), restanţele la maşini cinii de înfăptuire a progra­ KT A : (
doi oni, de organizaţia lor, dezbaterile participanţilor - realizat în plus, faţă de ul­ împlinirilor generate de ne­ şi utilaje miniere şi altele au mului de autoconducere şi IU A «.
na).
un eveniment politic de re­ modul în care organizaţia timul on a! cincinalului, tre­ ajunsurile din activitatea de scos în evidenţă neajunsu­ autoaprovizionare teritorială.
ferinţă pentru asigurarea municipală s-a implicat-'în cut. 147 000 tone huilă bru­ conducere economică. Co­ rile din stilul de muncă al Trasînd jaloanele activităţii
sporurilor suplimentare la cuprinderea problematicii de tă. a ridicat media zilnică a muniştii Horia Toma. losif organelor şi organizaţiilor de politice, economice şi socia­
producţia de cărbune — sar­ partid, în extinderea expe­ producţiei realizate la căr­ Clamba, Cornelia lloiu, Cor­ partid privind conducerea le pentru următorii ani, con­ M
cină prioritară încredinţată mi­ rienţei pozitive, în imprima­ bunele brut extras pe Va­ nel Bololoi, loan Dumitraş, activităţii economice, ' lipso ferinţa municipală a adop­
nerilor de conducerea parti­ rea unui stil de muncă dina­ lea Jiului cu 500 tone şi a Ştefan Alba, Fi lip Lazăr, Ni­ de fermitate şi răspundere tai hotărîri menite să con­
<ft IH
dului, personal de tovarăşul mic. Acţionînd ferm pentru produs o cantitate mai mo- colae Vilcea, loan Căromă- a unor cadre cu funcţii în ducă la perfecţionarea acti­ cultură
N : colae Ceauşescu - pen­ înfăptuirea programului apro­ activitatea de partid şi cea vităţii organelor şi organiza­ din Ba
tru dezvoltarea şi moderni­ bat de conducerea partidu­ economică, pentru o mai ţiilor de partid, a căror in­ iubito '
zarea minelor şi localităţilor lui de îmbunătăţire a activi­ P E T R O S Â N I bună pregătire a producţiei, fluenţă în colectivele de © G
acestui important bazin in­ tăţii politice, economice şi pentru asigurarea condiţiilor muncă să asigure înfăptui­ muncit
necesare realizării ritmice a
dustrial al ţării. sociale în Valea Jiului, co­ neanu, Valentina Cerchez, sarcinilor de plan. rea marilor sarcini stabilite n ii a :
Rolul politic ol organiza­ mitetul municipal a îndrumat re cu 104 000 tone huilă de conducerea partidului „Stenu
Ansam
ţiei municipale de partid în eforturile pentru dezvoltarea spălată pentru cocs, A fost Teodor Boncalo, Petru Borb, Vorbitorii au criticat ne- pentru sporirea producţiei de Casei
conducerea activităţii econo­ bazei tehnico-materiale ne­ reliefată premiera tehnologi­ Dumitru Turnă, losif Cotoţ, folosirea deplină a dotaţiei cărbune — care în acest an rllor
mice şi sociale a Văii Jiului cesare desfăşurării activităţii că din Valea Jiului — acţiunea Romică Stanciu au venit cu tehnice existente, slaba pre­ trebuie să se materializeze Deva,
cal-coi
a fost pregnant reliefat in de concepţie proprie în cer­ „Huilă — Cîmpu lui Neag" exemple care au demonstrat ocupare a unor cadre teh­ în peste 10 milioane tone cîn tul
lucrările conferinţei, pentru cetarea şi proiectarea noilor - menită să valorifice rezer­ că unele măsuri întreprinse nice pentru realizarea indi­ huilă brută, din care 2 mi­
că analiza s-a făcut de pe obiective şi tehnologii, pen­ vele zăcămîntului prin ex­ de organele şi organizaţiile celui de utilizare a comple­ lioane tone huilă spălată
temeiul cunoaşterii profunde tru «.crearea şi asimilarea u- ploatarea strofelor de cărbu­ de partid, de masă şi ob­ xelor mecanizate, a combi­ pentru cocs, şi un volum de
a realităţii, di rn interiorul nor utilaje miniere complexe, ne în carieră, ca şi străda­ şteşti, de conducerile colec­ nelor de tăiere din abataje­ investiţii de peste 3 miliarde
său, problematica majoră a precum şi aplicarea unor niile de materializare a in­ tive ale întreprinderilor pen­ le armate cu stîlpi indivi­ lei. Tini]
bazinului Văii - sporirea tehnologii moderne. vestiţiilor destinate asigură­ tru realizarea integrală a duali, a celor de înaintare. ziua
producţiei de cărbune şi de Subliniind preocuparea rii unui grad ridicat de con­ sarcinilor de plan nu au „In calitatea noastră de co­ in prima sa plenară, co­ Vremt
utilaj minier, mecanizarea ex­ constantă a organului muni­ fort urbanistic în toate loca­ condus la redresarea pro­ munişti şi conducători de u- mitetul municipal a reales în cu cc
tracţiei, 'polizarea programu­ cipal de partid pentru creş­ lităţile municipiului, roadele ducţiei tuturor minelor şi a nităţi miniere nu ne putem funcţia de prim-secretar pe Vor <
re vo
lui de investiţii, aplicarea terea gradului de mecaniza­ obţinute în reducerea chel­ altor unităţi, la îndeplinirea permite să tolerăm în conti­ tovarăşul Viorel Faur. Ca se­ avers;
noului mecanism economico- re şi modernizare a lucrări­ tuielilor materiale, în asimi­ investiţiilor social-culturale, a nuare asemenea stare de cretari au fost aleşi tovară­ slab
financlar, accelerarea laturi­ lor de extracţie şi preparare larea pieselor de schimb planului pentru export, la lucruri. Aceasta ar echivala şii Florea Măciucă, Constan­ sificăi
sectoi
le calitative ale producţiei a cărbunilor, conferinţa o (1 500 de repere cu o va­ mai buna activitate de gos­ cu o atitudine pasivă, de in­ tin lovânescu, Aurel Nicola ra va
- fiind esenţa muncii 4 e accentuat rolul deosebit pe loare de 187 milioane lei). podărire comunală şi loca­ diferenţă şi lipsă de răspun­ şi Felicia Necşa. între
partid. Conferinţa a apieciat care tehnica minieră moder­ tivă. Nerealizările la produc­ dere faţă de modul în care intre
— prin darea de seamă (mo- nă a Văii Jiului (a cărei va­ Realizările au ocupat însă ţia fizică de cărbune (iâ- sint utilizate fondurile uriaşe LUCIA LICIU