Page 14 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 14
pag 2 DRUMUL SOCIALISM
PROGRES TEHNIC, TEHNOLOGII MODERNE = PRODUSE DE ÎNALT NIVEL CALITATIV
15.00 Telex
COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA — în ultimii 3-4 ani am toate tipurile de susţineri 15,05 Mult «
moaşă
Dezvoltarea economico-sociată a României socialiste asimilat şi introdus în fa mecanizate. Ilala de hi bim
draulică sc află în plin
Roadele investiţiilor solicită - in actuala conjunctură internaţională de dimi bricaţie complexele meca proces de echipare. Ter 15.20 barili •
Baletul
nizate de susţinere şi tă
nuare a resurselor de materii prime şi energetice, de creş
La vc
tere puternică a preţurilor acestora - perfecţionarea în iere a cărbunelui SMA 1 menul de intrare în pro 15.35 pentru
de inteligenţă tregii activităţi productive, realizarea unor produse de şi SMA 2, care lucrează ducţie, planificat în anul 15.50 auto Emisiu
1983, a fost devansat pen
calitate superioară şi înaltă eficienţă. Avînd în vedere
deja cu bune rezultate în
ponderea pronunţată a industriei judeţului nostru în an germai
multe abataje din între tru luna august a.c. Au so
samblul economiei naţionale, faptul că Hunedoara asi sit deja o serie de maşini 17,40 Trager
© O adevărată uzină de noutăţi gură ţării zi de zi importante cantităţi de materii prime prinderile miniere ale Văii semiautomate şi automa 17.50 1001 de
© Lucrări de cercetare ce vizează eliminarea şi resurse energetice, se impun eforturi stăruitoare în Jiului — releva Ionel Bo- te, care se montează în- 18.00 lui. închitb
toroagă, inginerul şef al
importurilor toate colectivele muncitoreşti pentru o activitate ordonată, I.U.M. Petroşani. De ase tr-un flux de perfectă 20.00 Telcjui
© Noi tehnologii de lucru eficiente finalizată în producţii sporite, în importante economii ma menea, am asimilat şi rea funcţionalitate, cadrele de 20.20 Actual
teriale, financiare, valutare. 20.35 Film :
lizăm combinele de abataj specialişti au urmat cursuri
în aceste direcţii sînt orientate cu preponderenţă efor speciale de perfecţionare rul şi
Pentru Combinatul side O altă importantă temă turile oamenilor muncii hunedoreni, înregistrîndu-se în ul CA 1 şi CA 2, utilizate 21,45 Dezbat
rurgic Hunedoara, Centrul de cercetare, cu efecte tima perioadă o serie de realizări. Sigur însă, mai sînt atît în bazinul Văii Jiului, în unităţile care au pro 22,15 Telejui
de cercetare şi proiectare dintre cele mai bune pen posibilităţi nevalorificate, disponibilităţi tehnice, umane şi cit si în minele din jude dus maşinile şi utilajele
a fost, este şi va rămîne o tru creşterea eficienţei e- materiale care trebuie racordate integral la circuitul eco ţul Gorj. Ţinînd seama de cu care va fi echipată hala
adevărată uzină de nou conomice, este îmbunătăţi nomic al ţării. structura stratelor de căr de hidraulică, astfel îneît
tăţi. între multiplele sale rea tehnologiei de fabrica bune din Valea Jiului, în încă din acest an la I.U.M.
preocupări, un loc central re a cilindrilor de laminor, acest an vom realiza două Petroşani să se realizeze BUCURE.*:
îl ocupă asimilarea unor produşi la Combinatul si utilizează tehnologii de fizic, de sporire a produc noi tipuri de complexe elemente de hidraulică dioprogram
mărci de oţeluri pentru derurgic „Victoria Călan. creştere a randamentelor tivităţii muncii, a produc SMA, aşa-denumite „Pitic pentru complexele mecani 8,00 Revist;
11
11
rulmenţi grei, pentru in Prin „modificarea fonte de extracţie, incit să se ţiei materiale. Dacă am — 1 şi 2 —, pentru ex zate de susţinere şi tăiere Curierul m
11
Buletin de
dustriile de vîrf ale eco valorifice integral substan vorbi chiar şi numai de pundem ase
lor şi îmbunătăţirea tur ţele minerale utile, iar în instalaţia de preconcentra- ploatarea stratelor subţiri. a cărbunelui.
nomiei, cum ar fi cea ae nării s-au eliminat aşa-zi- atelierul mecanic se reali re a substanţelor în pro Va fi un complex, sperăm Buletin de
folcloric;
ronautică, nucleară etc. — Vom depune eforturi viaţa; 10,50
sele pete negre din masa zează prin eforturi proprii cesul preparării, sau de noi, foarte reuşit, care să stăruitoare pentru produce
O atenţie cu totul deose de fontă şi odată cu aceas instalaţii, dispozitive, uti tehnologia de desecare a crească considerabil pro rea hidraulicii miniere la ţării; 11,00
11,05 Vreau
bită se acordă şi asimilării ta a crescut durata de uti laje destinate creşterii concentratelor, de dispozi ductivitatea muncii în a- înalt nivel calitativ — con Publicitate
unor noi tehnologii mo lizare a cilindrilor. Dato productivităţii muncii, atît tivul electropneumatic pen de ştiri;
derne de lucru, îmbunătă în subteran cit şi la su bataje. Tot pentru stratele sidera maistrul Ioan Pşe- wo^âniei;
rită reducerii consumului tru dizlocarea minereului subţiri se află în fază de doi, secretarul comitetului \\ Rad
ţirii celor existente. Re de metal şi combustibil, se prafaţă. prins în silozuri sau de la 1 la 3;
centă mărturie în acest Simţul pativ al oameni instalaţia de recondiţiona- proiectare o nouă varian de partid al întreprinderii. club; 16,00
obţine un beneficiu anual tă a combinei de abataj 16,25 Sfatul
sens : tehnologia de ela lor muncii de la I.M. Bar re a pistoanelor perfora Dorim să ne simţim păr
suplimentar de două mi CA 1. Memento c
borare a oţelurilor inoxi lioane lei. za acţionează cu puternică toarelor P 58 — exemple taşi direcţi, alături de mi Coordonate
dabile prin procedeul de Cunoscîndu-se importan forţă în toate cele trei di se pot da mult mai multe Precum bine se ştie, in neri, la creşterea produc Buletin de
buna
rădic
dccarburare în vid, care ţa utilizării unor cantităţi recţii amintite, atît în sub — rezultă preocuparea co dustria noastră construc ţiei de cărbune, să con folcloric; 1
s-a realizat pe o instala cit mai mari de cărbuni teran cit şi la suprafaţă, lectivelor de mineri, pre toare de utilaj minier, care tribuim, prin priceperea şi de la A 1:
ţie concepută de către spe indigeni, tot pentru Călan, în subteran el este orien paratori, electromecanici s-a dezvoltat puternic în dăruirea noastră în mun serii - 20,
cialiştii centrului, în cola tat spre identificarea şi de la I.M. Barza în direc ultima vreme, este handi că, la accelerarea proce 20,15 Scară
Actualitate]
după mai multe încercări punerea în valoare a noi ţia promovării de noi me
borare cu tehnologii din de laborator şi în staţiile capată de lipsa elemente sului de mecanizare a lu Buletin de
oţelării. Instalaţia a fost zăcăminte, chiar şi a celor tode şi tehnologii de lucru lor de hidraulică, procura crărilor miniere, la redu denţe sonc
pilot, s-a reuşit stabilirea cu conţinuturi scăzute în care să asigure calitate şi intr-o oră
executată în întregime de te încă din import. Colec cerea importului de ase muzicale;
către colectivul uzinei nr. unei noi reţete de cocsifi substanţe minerale utile; eficienţă sporită produc tivul de la I.U.M. Petro menea utilaje, la diminua stop muzic
ţiei, realizarea unor canti
5 a combinatului, fiind care, care conduce la uti la suprafaţă — spre înno tăţi de materii prime tot şani şi-a asumat însă res TIMIŞOA
bilarea la înalte cote cali
Considerată premieră în lizarea în proporţie de 50 tative a minereului extras, mai mari pentru ţară. ponsabilitatea asimilării e- rea efortului valutar al maţiile zile
statului.
industria siderurgică a ţă la sută a cărbunilor de probarea practică a ideilor chipamentelor de coman tatea în in
dere munc
rii. Aşa cum preciza ingi Valea Jiului. Se obţine de diminuare a efortului G. DINU dă şi distribuţie pentru DAN VRÎNCEANU realizarea
nerul Ştefan Cornea, di astfel un cocs corespunză ducţia fizit
tor calitativ pentru fonta De la reci
rectorul Centrului de cer ÎNTREPRINDEREA DE MATERIALE losire — ii
cetări şi proiectări, cu a- de turnătorie. cienţă; 18,:
ceastă tehnologie oţelurile Tot în baza cercetărilor muzică poj
făcute a crescut randamen DE CONSTRUCŢII DEVA rum cctăţt
inoxidabile obţinute nu nu rea şi val
mai că sînt incomparabil tul de obţinere a naftali lajelor de
mai bune decît cele obţi nei din gudroane. De re Produse noi prin tă; 19,00
casetofonu
nute prin tehnologia clasi marcat că şi la aglomera- întilniri n:
că, dar se realizează în- toare s-au căutat şi s-au
tr-un timp mult mai scurt găsit soluţii pentru inten eforturi proprii
(durata unei şarje s-a re sificarea procesului de a- iC"
dus în medie cu două ore), glomerare prin îmbogăţi
cu cheltuieli materiale scă rea aerului de combustie © Noi valenţe calitative produselor DEVA:
zute (cu aproximativ 4 000 cu oxigenul disponibil de © Cahle solicitate la export tria); Ka{
lei pe tona de oţel) şi con la fabrica de „oxigen. Se le I-il (A
tribuie la reducerea cu economisesc şi aici 1000 ® Panouri mari, dar nu numai atît RA: T.upi,
Ghe
ra);
2 000 de tone anual a con tone combustibil conven (Sidcrurgi
sumului de feroaliaje. Ca ţional anual. — Am avut, mai avem nor beneficiari externi la zează str
e
Ciinele
urmare a îmbunătăţirii ca Ceea ce am prezentat încă probleme cu calita cahlele de teracotă — sub structorul)
lităţii oţelului, scade con pînă acum şi-a găsit apli tea unor produse — ne linia ing. Roman Brînză — Fontamari
(Unirea);
sumul de metal în proce care imediată în procesele spunea tovarăşa Rodica ne-am străduit să diversi Noiembrie
sul ,de laminare, deci creş de producţie. Alte teme de Someşan, de la serviciul ficăm gama produselor şi pionii (
te scoaterea de metal — cercetare îşi aşteaptă fi producţie al întreprinderii. să le asigurăm un înalt la cos mi
(Muncitor
obiectiv deosebit de impor nalizarea. Specialiştii noştri au gîn- nivel competitiv. în acest Kramer
tant pentru siderurgiştii dit însă şi aplicat o serie sens, colectivul de la ate (Luceafăn
hunedoreni. D. ALMĂŞAN de măsuri tehnice şi eco lierul „teracotă a 'asimi munţilor i
11
* A:
Vi
nomice, prin care au îm lat o maşină de tăiat căhle (Muncitor
ÎNTREPRINDEREA MINIERA BARZA bunătăţit destul de mult şi unele piese hidraulice Cosmonau
performanţele calitative ale şi mecanice, cu ajutorul URICANI:
bunării (I
Cantităţi sporite produselor. Sigur, nu am cărora se realizează pro Sînt timi
(Steaua i
făcut totul şi ne străduim
exportu
ducţia
destinată
Punga cu
în continuare să ridicăm lui. Producem în prezent Spaniolii
ie materii prime ştacheta întregii activităţi. cahle în patru modele şi împrumui
(Flacăra)
Vorbind la concret, se tot atîtea culori, în glazuri seară (C
cuvin evidenţiate străda IIATEG:
mate sau semimate, mult restru (1
© Problema nr. î — punerea în valoare a niile în direcţia asimilării apreciate pe piaţa exter Convoiul:
unor instalaţii şi utilaje, a timid, da
noi resurse minerale nă. sa, de c
© Simţul nativ acţionează Ia suprafaţă şi în unor produse noi care să La rindul său, Ing. Sabin turj la i
asigure o calitate superioa Iunie);
subteran Luca, de la atelierul „pa închis (I
Tuli -prinderoa chimică Orăştie — secţia sculăric. Comu ră produselor, un grad ri Croaziera
© La convergenţa ideilor — creşterea pro nistul Cornel Manoiu execută lucrări tle inaltă complexitate dicat de eficienţă. Aşa nouri mari", ne-a vorbit LART : 1
ducţiei pentru matriţele pieselor din hiăse plastice pentru „OIA- despre realizările obţinute avocat (1
C1T“. sînt, spre exemplu, insta in anul trecut şi de la în
laţia hidraulică cu pre ceputul lui 1902, despre
•— La întreprinderea mi dezvoltarea al I.M. Barza, ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJ MINIER siuni selective pentru grei- faptul că la linia 1 vor in-
nieră Barza, promovarea au confirmare în preocu fere, pompa pentru trans trodude în fabricaţie, în
progresului tehnic este o- pările colectivului de mi PETROŞANI portul şlamului *— care Timpul
rientată Sn cîteva direcţii neri, în faptele lor concre pînă nu de mult se aducea funcţie de cerinţele bene azi : Vre
deosebit de importante. te de muncă. înţelegînd din import — ambele de ficiarilor, pe lîngă panou dă, cu c
ros. Vor
Este vorba în primul rînd pe deplin necesitatea dez Paşi rapizi în la b.c.a., alte utilaje şi in rile mari, o serie de alte Vîntul v
despre extragerea unor voltării bazei proprii de elemente de construcţii in cu inten
cantităţi sporite de mine materii prime a ţării şi re stalaţii a căror valoare s-a dustriale, asigurînd astfel de 45—6»
vest şi t
reuri, valorificarea lor su ducerea pe această cale a mecanizarea minieră ridicat în anul trecut la continuitate şi eficienţă ac minime '
perioară şi integrală în in importurilor, a eforturilor peste un milion lei. Sau, tivităţii secţiei. tre mine
stalaţiile de preparare, valutare ale statului, mi am putea vorbi despre pa de, iar
precum şi de asimilarea şi nerii de la Barza se mobi © „Pitic" •— va fi un complex mare nourile mari pentru locuin Eforturile colectivului 7 şi 12 !
neaţa se
realizarea unor utilaje, in lizează plenar în abataje, ® Asimilăm „hidraulica" ţe, turnate după o soluţie de la I.M.C. Deva vizează Pentru
stalaţii, echipamente în a- preparatorii şi electrome @ Umăr lingă umăr cu minerii în acest an şi în continua zile: V
telierul mecanic nl între canicii le urmează pilda în nouă, denumită bistrat, ca re asimilarea de noi ma trept..t,
bil.
prinderii, care să conducă secţiile şl atelierele de la re conduce la creşterea şini şi instalaţii, diversifi La nu
la creşterea productivităţii suprafaţă, contribuind deo Constructorii de utilaj şini, utilaje şi instalaţii mi productivităţii muncii şi carea şl înnoirea gamei bilă, cu
muncii în orizonturile mi potrivă la înfăptuirea sar minier din Petroşani ur niere, adecvate condiţiilor reducerea consumului de cădea ]
rare sul
niere, la diminuarea con cinilor puse în faţa lor de mează neabătut indicaţiile de zăcămînt din Valea materiale energolntensive, produselor, ridicarea conti de lapo
sumurilor .materiale şi partid. în subteran se a- secretarului general al Jiului, în scopul creşterii nuă a nivelului lor calita Vîntul ’
creşterea eficienţei econo plică cu bune rezultate partidului, t o v a r ă ş u l permanente a producţiei de la uşurarea efortului fizio tiv şi de eficienţă econo cu intei
de 60—J
mice metoda de exploatare de cărbune cocsificabil şi e- al muncitorilor. mică. şi nord
Afirmaţiile ing. Rheil înaltă productivitate în Nicolae Ceauşescu, de a a- nevgetic, de care ţara are — întrucît avem o serie de servi
Ottmar, director tehnic cu subetaje, în preparaţie se sîmlla în fabricaţie noi ma- mare trebuinţă. de solicitări din partea o- L. CRIŞAN