Page 15 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 15
H NR. 7 564 © VINERI, 5 MARTIE 1982 pag. 3
LOCUITORI Al SATELOR I • „ZILELE CĂRŢII PEN pectarea regulilor de co
au^E TRU FEMEI" din săptămi- merţ la bufetul Fabricii
mfisesEa Consiliile populare organizează sîmbătă na ce precede sărbătoa de oxigen din C.S.H.,
rea de la 8 Martie prile
şi duminică acţiuni de masă la întreţinerea juiesc manilestări educati Consiliul popular muni
E şi fl'U- ve de larg ecou. La De cipal, care a cercetat ce
ce-o vor- păşunilor şi fîneţelor. Participaţi cu toţii la le reclamate, răspunde că
va, Jesătoria de mătase
“ de Ti- curăţatul vegetaţiei lemnoase, fertilizare, a găzduit, in organizarea AVEŢI CUV^TUL acestea se confirmă, fapt
s-a
dispus
care
pentru
emisiunc distrugerea muşuroaielor şi la celelalte lu Bibliotecii judeţene, o mutarea disciplinară a
icătorii reuşită acţiune cu cartea. ’ © „Deşi nu sînt de pe aceste meleaguri (m-am vînzătoarei Ioana Amzu-
crări de ameliorare a pajiştilor naturale, Sub genericul ,,Biblioteca
i limba vă oferă" a avut loc o ) născut în satul Calacea, judeţul Sălaj) ţin aşa de mult lea în cadrul bucătăriei
pentru a valorifica deplin potenţialul lor i la Hunedoara parcă m-aş fi născut a doua oară. Acum de la cantina-restaurant.
prezentare bibliografică cu i am casă, am tot ce-mi trebuie, copilul a terminat liceul
productiv ! cartea de educaţie este- > şi apoi facultatea. Toate acestea le datorez în exclusi- • Consiliul popular al
irogramu- ţ vitate ajutorului primit din partea organelor locale de comunei Topliţa a cerce
tat scrisoarea trimisă de
ţ partid şi de stat, cărora ţin să le aduc, prin intermediul
Manifestări Aron Oprişoni care adu
ziarului, sincerele mefe mulţumiri". (Elisabeta Racoiţea,
ce mai multe învinuiri
iconomlcft omagiale consacrate 1 Hunedoara).
: „Cana- ţ 8 Mai mulţi cetăţeni din comuna Zam au făcut în gestionarului Dorel Bobo-
il“ j cadrul rubricii unele sesizări şi propuneri. Consiliul popu- ra de la magazinul ali
Ituralc Zilei femeii mentar din satul Hăşdău.
1 Iar al comunei răspunde : „Presa se difuzează în ziua Din răspunsul trimis re
De la intenţii să se treacă ti că, de artă plastică şi ţ apariţiei, întîrzieriie fiind nemijlocit legate de sosirea tre- dacţiei reiese că cele două
1 nurilor ; înfiinţarea unui chioşc de vînzare a ziarelor nu
culinară, de medicină, / se justifică, acest lucru se practică în prezent la raionul familii sînt de mai mulţi
ani în duşmănie şi că din
neîntârziat la fapte! croitorie şi turism. Expu ^ închisă din cauză că fostul lucrător s-a retras din acti- această cauză se tot re
t de librărie din cadrul supermagazinului ; frizeria a fost
nerea
„8 Martie - ziua
G,00 Ra- internaţională a femeii" j vitate. Odată cu încadrarea unui alt lucrător calificat - clamă. în ceea ce pri
limincţii ; a fost intregită de reci veşte mărfurile din ma
ei; 8,10 In legătură cu realizarea tru a echilibra balanţa fu talul de poezie „Omagiu I 1 februarie a.c. — frizeria s-a redeschis". Un răspuns ase- gazin, afirmaţia că unele
ir ; 9,00 lucrărilor de întreţinere a rajeră cu fibroase, în con ’ mănător la sesizarea privind difuzarea ziarelor ia Zam sînt alterate nu s-a con
9.05 Răs- pajiştilor, şeful fermei din cordanţă cu normele de fu femeii", susţinut de colec 1 t am primit şi de la D.J.P.Tc. firmat.
iior; 10,00 Călan, Aurel Radu — care rajare stabilite pentru fie tivul de recitatori al Bi
0,05 Atlas bliotecii judeţene. La li I € La sesizarea Aureliei Ţîrlea din Hunedoara răspun- • O scrisoare anonimă
itiinţa şi are in raza de activitate care specie şi categorie de i de şi I.G.C.L. Hunedoara şi G.I.G.C.L. Deva. Din răspun-
ul, inima peste 9 000 ha păşuni, din animale. brăria „Ion Creangă“ din j suri reiese că cele semnalate la rubrica „Aveţi cuvîntul" din Dudeşti, comuna
de ştiri; acestea mai mult de 4 700 Petroşani s-a organizat Luncoiu de Jos, care sem
tiu; 11,35 în afară de fertilizare, expoziţia de carte „Femei 1 corespund adevărului. Lipsa apei calde s-a datorat unei nala mai multe nereguli
i Buletin ha fiind în zona de şes'—, alte lucrări pe păşunile şi ] defecţiuni la conducta din subsolul tehnic, defecţiune care
Cîntarca ne-a spus că pînă acum fînelele naturale din raza le lumii vor pace", des 1 a fost deja remediată. Celelalte deficienţe vor fi reme- la magazinul din sat, a
Ava" T '”n- s-a făcut fertilizarea cu a- chiderea ei prilejuind şi fost cercetată de către
13,00 ,.e consiliului unic nu au mai un recital de versuri cu v diate odată cu lucrările de întreţinere şi reparaţii la fa- Inspectoratul comercial de
i Studcht zotat pe mai bine de 600 fost organizate, decît cu j ţade care sînt planificate a se executa în acest an.
de ştiri; hectare. Acţiunea continuă mici excepţii. Inginerul şef tema „Prin vers - un imn stat. în răspuns se arată
îlui; 10,30 zilnic, tractoriştii Cornel al C.A.P. Strei, Petru A- de slavă mamei", realizat că cele reclamate se con
Stic; 16,10 Surdu, Maria Mihai şi al cu concursul unui grup SESIZĂRI — S0LUJII firmă. Chiar în ziua cer
licc; 17,00 chim, ne-a relatat că la de pionieri. Un recital de cetării, gestionara Floa
17.05 Tri- ţii ocupîndu-se de aplica unitatea respectivă s-au
Momcnt rea îngrăşămintelor chimi versuri a avut loc şi la ® I inspectoratul comer lipsa ordinii .şi a curăţe rea Suciu a lipsit de la
gricultura ce pe suprafeţele stabilite. făcut curăţări de vegetaţie Fabrica de confecţii Vul cial de stat a cercetat ce niei, neeliberarca de bo program, fapt pentru ca
1,00 Orele pe circa 4 hectare, ceea ce can, in interpretarea mem le sesizate -printr-o ano nuri la unele mărfuri, re a fost amendată con
i^”trnal ; Suprafeţe mai mari s-au este departe de a reflecta
ală; 20,15 fertilizat la C.A.P. Batiz, brilor cenaclului literar nimă din Hondol şi răs rxeîntocmirea unor co travenţional. Pe parcursul
nţii; 21,00 Sîncrai, Strei, Vîlcele şi o preocupare corespunză „Panait Istrati“ al Văii punde că distribuirea menzi de aprovizionare din investigaţiilor s-a stabi
21.05 Ca- toare în vederea sporirii Jiului. „Zilele cărţii pentru pîinii şi a făinii de mă care cauză au'apărut go lit şi faptul că a vîndut
!,00 O zi Boşorod. producţiei de furaje. Nici
Bijuterii Pentru ridicarea poten femei" sint marcate la lai se desfăşoară corect, luri. Pentru toate aceste unele produse cu supra-
•3,00 Non ţialului productiv al păşu la C.A.P. Nădăştia, unde Librăria nr. 14 din Brad în timpul controlului au abateri, lucrătorul gestio preţ, abatere gravă, pen
lurn. există o păşune îmbunătă prin expoziţia de carte rezultat însă alte aba nar a fost sancţionat. tru care i s-a întocmit
nilor, în toamna trecută
,00 Infor- s-au însămînţat 188 hecta ţită în suprafaţă de peste „Creşterea, rolului femeii teri, ca : nerespectarea o- « Boroş Ianoş din Hu dosar penal de trimitere
Actuali- 300 hectare, nu s-au dema in viaţa sociai-poiitică a rarului de funcţionare, nedoara a sesizat neres în judecată.
Răspun- re cu ierburi, ceea ce nu rat acţiunile de curăţare României socialiste
:ă pentru reprezintă însă nici jumă şi întreţinere. Zilele trecu
i la pro- tate din prevederile pro
t export; te, la Consiliul popular o-
la refo- gramului. Iată un motiv ce ruşenesc Călan s-a făcut
iuni, efi- trebuie să determine lua
icrări de rea de măsuri energice în repartizarea pajiştilor pe
18,15 Fo- unităţi agricole şi gospo
îccupcra- scopul cultivării cu ierburi dăriile populaţiei, stabilin-
;a amba- în acest an a întregii su (Urmare din pag. 1) SCUZELE NU SCUZĂ
— anchc- prafeţe stabilite. Un ase du-se totodată ca dumini
1
i pentru că să fie organizate acţi (Urmare din pag. 1) xistă „viţele* în.tr-0 stare CALITATEA
19,30—20,00 menea imperativ se cere uni de masă la curăţarea fiziologică precară, nefrind viu Roman nu erau coordo
să fie înfăptuit exemplar, păşunilor şi fineţelor. De lin de jumătate din efec montate pînă la vîrsta de nate de nici un maistru. Abia Am trecut pe cinci scări
cunoscând serioasele defi la intenţii trebuie să se tivul existent. Această 3 ani (!). lată de ce rezol la ora 15,30 l-am intilnit pe ale blocului. La F, G şi H,
cienţe cu care se confrun treacă însă mai hotărît la stare de lucruri necores varea problemelor .repro şantier pe maistrul llie Nă- aflate in stadii finale, calita
1
tă unităţile agricole din fapte, înţelegînd ca zilnic punzătoare se datoreşte ducţiei şi selecţiei trebuie lăţean. în costum de oraş, pri tea lucrărilor este sub orice
Consiliul unic agroindus să se organizeze, pe bază să preocupe mai insistent vea blocul pe dinafară. Oa critică. Pereţi strîmbi, de pe
trial Călan privind asigu slabei organizări a repro menii din subordinea sa, după care gletul deja cade — fiind
ncii (Pa- de programe concrete, e- ducţiei în anul trecut, in cadrele tehnice de specia cum am constatat, nu făcu dat pe strat de fum —, par
— serii- rarea bazei furajere. Pe xecutarea lucrărilor de dicele de natalitate fiind litate. chetul cu denivelări, calori
JNEDOA- terenurile unde s-au efec . curăţare şi întreţinere, cu- seră mare lucru in ziua res
r (Flacă- sub 60 la sută. Semne de ★ pectivă. După cum nu făcu fere care curg, aparatajul e-
înălţimi tuat lucrări de întreţinere, prinzînd pentru ameliorare întrebare în legătură cu seră nici instalatorii din echi lectric fixat necorespunzător,
io, ateri- inclusiv de reînsămînţare, toate suprafeţele. reproducţia, deci şi cu Deşi am mai semnalat pa lui Adam Crăciunescu, timpiăria montată „la normă"
(Arta) ; producţia de masă verde a — toate dînd calificativul real
(Con- Este de aşteptat ca mă producţia de lapte, se ridi faptul că ziua de muncă a coordonaţi de Fiorin Doboş.
ROŞAN1 : ajuns la 18—20 tone la suri energice la ameliora că şi în acest an deoarece cadrelor tehnice de la cir Le semnalasem dimineaţa că al muncii constructorilor din
iriile I-II hectar. Acest obiectiv tre rea pajiştilor să fie între stocul de gestaţii la ulti cumscripţiile veterinare şi la scara E — intr-un viitor Haţeg. Scuzele maistrului Ni-
ţărilor (7 buie însă realizat pe toate din reţeaua de reproducţie spaţiu comercial, unde apa colae Traşcă, ale şefilor de
Ni: Cam- prinse' şi de către Consiliul mul control a fost de nu
; Palru- suprafeţele ocupate cu pă popular comunal Bretea mai 147. Pînă acum s-au trebuie să înceapă în fer curge şuvoi din două conduc echipă Alexandru Ronea şi
acţiune şuni în zona de şes. Im Română şi de cooperative înregistrat doar 10 fătări mele zootehnice, aducem te de pe vremea primului in- Luca Paul, cum că nu ei, ci
tJLCAN : portant este ca de pe su le agricole din această co din planul anual de 216. din nou îri atenţie această gheţ al acestei ierni, şi unde alte forţe au lucrat la res
Kramer pectivele apartamente, nu scu
EA: Fiul prafeţele însămînţate fu mună, unde deficitul de Ferma are 48 de animale cerinţă, care nu a fost o- mai multe materiale de con
; PETRJ rajele să fie strînse la fînuri a fost în iarnă, de infecunde, aflate în trata norată nici în ziua raidu strucţie se degradează în abur ză calitatea cu totul necores
dornici’ timp şi fără pierderi pen ordinul sutelor de tone. ment. Mai amintim că e- lui nostru. şi apă fierbinte — ar trebui punzătoare a lucrărilor la a-
INOÂsa: înlocuiţi doi robineţi. Dar Do cest bloc. în fond, activitatea
citoresc); a fost condusă aici de maiştri,
nul răz- — «a — o — o — © — — /ss — o — *i — © — © — a -*■■ o “ ta — e “ ta “ ©■— e *** ® boş nu s-a sinchisit de acest
; BRAD: lucru. Ni s-a spus că este de ingineri, de alte cadre ale
iă tratez ataşamentist. Probabil că este trustului, care au controlat şi
iRAŞTTE : îndrumat munca constructori
(Patria): î n acest an — 1300 tone legume de seră ataşat pe lingă biroul lui Ro
idă nouii man, pentru că acolo i-am în- lor, dar au făcut-o fără răs
îIU-BAl: tîlnit pe amîndoi, şi la ora pundere, fără exigenţă, cu o
cea astă Asociaţia de stat şi coo suri de corelare a preţuri — Puternic stimulaţi de tomate. De asemenea, sînt inadmisibilă superficialitate,
cultură) ; peratistă de sere Sîntandrei lor de producţie, contrac măsurile luate de condu cultivate pentru gospodă 9 şi la ora 15.
extrate- este o unitate de • produc tare şi achiziţii, introduce cerea partidului şi statului riile populaţiei peste două în acest caz, oamenii din cum se vede.
BRAZI : subordinea lor, neştiind dacă
tN: Sînt ţie cu o pondere însemna rea sistemului de prime pentru cointeresarea produ milioane fire de răsaduri vine meşterul, nu vine, se SE VOR LUA MASURI,
itez (Ca- tă în aprovizionarea popu pentru realizarea şl depă cătorilor agricoli vom ac — roşii, ardei gras şi go- PLANUL ANUAL
tmr'nscă- şirea producţiei ia hectar, ţiona cu toată fermitatea şi goşari, varză şi vinete. Al plimbă in voie prin bloc şi
cretă (11 laţiei judeţului nostru cu au menirea să acopere pe la unităţile comerciale din VA FI ÎNDEPLINIT
Circuit legume de seră, în asigu răspunderea — arăta Oc- te 1,5 milioane fire răsa preajmă.
1L1A : rarea fondului de stat. Aici cheltuielile ,de producţie, * tavian Podosu, secretarul duri sînt produse pentru — N-aş vrea să mă disculp
i); GITE- solariile din j.udeţ. Folo in nici un fel pentru activi
î pentru lucrează muncitori şi spe O DEZORDINE... tatea slabă, pentru dezordi
cialişti cu experienţă care, Serele de la Sîntandrei produc peste sind sistemul culturilor a- PERFECTĂ nea şi indisciplina din şantie
apllcînd cele mai moderne soeiate au fost produse şi rul pe c'are-l conduc de nu
tehnologii de producţie, două milioane fire răsaduri pentru livrate, pînă acum, popu Constructorii din Haţeg sint mai două luni — spunea Ion
reuşesc să folosească cu gospodăriile populaţiei laţiei judeţului 650 000 concentraţi practic la un sin Ispas. Mai avem probleme cu
randament ridicat fiecare căpăţîni de salată şi 15 000 gur bloc — 17 B, cu şapte unii oameni, în primul rînd cu
pentru metru pătrat de seră şi să să asigure rentabilizarea organizaţiei de partid — legături de gulioare. De scări, pentru că la blocul 30 maiştrii, dar sîntem hotăriţi să
erai cal- obţină cantităţi mari de activităţii noastre — ne
mult no pentru a obţine în acest an asemenea, au fost puse la B, aflat la fundaţii, activitatea îndreptăm cit mai curind, ra
ii locale, legume. în anul trecut, de spunea ing. Ioan Dărăbanţ, rezultate cît mai bune. Pen dispoziţia cetăţenilor prin este mai mult decît anemică, dical, situaţia. în orice caz,
moderat, exemplu, acest harnic şi directorul asociaţiei. Este tru a realiza producţii spo magazinele proprii din De iar pentru 19 B încă nu este planul pe acest an iii vom rea
emporare priceput colectiv, din rîii- deci normal ca aceste chel va şi Simeria, precum şi
lin sud- tuieli efectuate pentru pro rite de pe fiecare hectar eliberat amplasamentul. Deci liza integral, vom recupera
leraturlle durilc căruia se evidenţia de seră, aplicăm în mod prin unităţile comerţului n-ar fi deloc greu ca mate chiar unele restanţe din 1981.
rinse în- ză Viorica Ardean şi Aneta ducerea legumelor să fie corespunzător tehnologiile socialist 225 000 fire de ga rialele să fie păstrate in or — Nici noi nu am contro
s 3 gra Căliman, şefe de fermă, judicios corelate cu preţul dine, gospodărite cu grijă, fo lat şi îndrumat cu maii multă
me între de desfacere cu amănuntul. de pregătire a solului, fer roafe. Angajamentul acestui
al, dimi- Toader Petru, Ana Ungu- tilizare, combaterea bolilor colectiv este să livreze în losite raţional. Dar atît in exigenţă şi fermitate activi
la ceaţă, reanu, Cristina Chibu, Sil Toate măsurile luate de şi dăunătorilor, plantare, plus, la fondul de stat, 30 faţa blocului, pe scările sale, tatea şantierului — spunea
ele două via Morar, Virgil Urs, A- conducerea partidului şi în apartamente este o dezor tovarăşa Maria Medrea, se
va răci statului pentru stimularea întreţinere, recoltare şi va tone legume de seră, să dine... aproape perfectă. Pa cretarul Comitetului orăşenesc
£1 varia- drlana Gurguianu, Avram producătorilor agricoli ne lorificare a producţiei. în producă peste plan pentru
Jura, Aurica Amaralidei, nouri din b.aa., saci cu ci de partid Haţeg. Ne vom con
le insta- Marioara Sefta, Tudora solicită pe toţi să găsim acelaşi scop folosim siste gospodăriile populaţiei un ment, calorifere, conducte, centra mai mult atenţia spre
ros. Vor căi şi mijloace pentru a mul de culturi asociate şi milion fire de răsaduri şi scinduri, alte materiale stau munca constructorilor. Avem
tempo- Firuţă, Elena Hristu, Irina spori producţia şi a redu suspendate pe alei. Tot în 100 000 fire de garoafe, să
e averse Farcaş, Avram Simedrea spaţiile disponibile produ aruncate la întîmplare, ames încredere în noua conducere
ninsoare, ce cheltuielile. Anul aces livreze toate produsele la tecate cu moloz, irosindu-se a şantierului, vom căuta să o
moderat, şi mulţi alţii, — a produs ta trebuie să producem şi cem şi răsaduri. calitate superioară şi să însemnate valori materiale. Şi sprijinim in mod mal susţrnut,
unporare şi livrat la fondul de stat să livrăm la fondul de în prezent sînt plantate reducă cheltuielile materia asta în timp ce zeci de lu astfel incit constructorii din
din vest peste prevederile de plan
eteorolog aproape 400 tone legume. stat 1 300 tone de legume două hectare cu castraveţi, le cu 100 000 lei crători se plimbă zilnic prin Haţeg să nu mai pună pro
ncenco). de seră în cele două cicluri în cultură asociată cu gu- tre şi peste ele, cu ochii la bleme trustului, activităţii ie
— Aplicarea noilor mă de producţie. lioare şi trei hectare cu N. BADIU ceas şi gînduf la retribuţie. investiţii a judeţe '
1 ;
