Page 17 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 17
Conferinţa pe ţara
a mişcării sportive
La Ateneul Român s-a Emil Drăgănescu, ministrul practicarea educaţiei fizice*
deschis, vineri. Conferinţa turismului şi sportului. şi şi sportului,
»Cu
S O C I A L I S M U L chemată să dezbată, în lu profundă satisfacţie a fost general locotenent Marin
interes
deosebit
în continuare, tovarăşul
pe ţară a mişcării sportive,
primit de cei prezenţi Me
Dragnea,
mina „Programului privind
prim-vicoprcse-
adresat
sajul
conferinţei
dezvoltarea
activităţii
de
dinte al C.N.E.F.S., a pre
ş
l
u
o
t
de
v
ă
r
a
Nicolae
educaţie fizică şi sport pe
zentat Raportul privind ac
perioada 1976—1980“, ela
borat din iniţiativa tovară Ceauşescu. Textul Mesaju tivitatea de educaţie fizică
lui, prezentat de la tribuna
şi sport desfăşurată pe pe
şului Nicolae Ceauşescu, se acestui larg forum al mişcă rioada 1976—198.1.
cretar general al Partidu rii sportive din ţara noas Raportul şi discuţiile,
lui Comunist Român, pre tră de tovarăşul Ion Co- desfăşurate sub înrîurirea
şedintele Republicii Socia man, membru al Comite Mesajului, au evidenţiat
liste România, activitatea tului Politic Executiv, se importanţa actualei confe
desfăşurată de la preceden cretar al C.C. al P.C.R., a rinţe, rolul ei în ridicarea
S1M8ÂÎÂ, 6 MARTIE 1982 ta conferinţă, precum şi fost subliniat, în repetate pe o treaptă superioară a
sarcinile actuale în dome rînduri, cu puternice şi în întregii activităţi de educa
niul perfecţionării educa delungi aplauze. S-a scan ţie fizică si sport, în vede
ţiei fizice, sportului de ma dat, cu însufleţire,'minute rea creşterii contribuţiei
PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN să şi de performanţă. în şir, „Ceauşescu—P.C.R.!“ acesteia la formarea şi pre
în numele milioanelor de
gătirea multilaterală a o-
Iau parte delegaţii aleşi
sportivi din ţara noastră,
de conferinţele locale ale participanţii au exprimat mului nou, constructor ac
tiv al socialismului şi co
HUNEDOARA AL P.C.R. mişcării sportive, membri aprobarea deplină faţă de munismului in patria noas
ai federaţiilor de speciali
tate, ai consiliilor judeţe ideile cuprinse în Mesaj, tră. Participanţii la discu
menite
deschidă
noi
să
ne pentru educaţie fizică şi perspective dezvoltării edu ţii au analizat problemele
Teri a avut loc, la Deva, Viorel Răceanu, Gheorghe aspectele calitative ale sport, ai cluburilor şi aso- fundamentale ale educaţiei
plenara Comitetului jude Davidescu, Vasile Malin- producţiei, s-a acţionat ciaţfiior sportive, antrenori caţiei fizice şi sportului în fizice şi sportului, subli
ţară noastră.
ţean Hunedoara al P.C.R., cerico, Brîncoveanu Pogea, pentru mobilizarea rezer şi sportivi fruntaşi, cadre Ei au dat astfel glas sen niind necesitatea cuprinde
la care au luat parte mem Ştefan Trlpşa. velor existente în cadrul didactice, activişti sportivi, timentelor de dragoste şi rii întregului tineret în
brii şi membrii supleanţi Raportul prezentat la pri creat de aplicarea noului precum şi reprezentanţi ai stimă faţă de partid şi se practicarea sistematică a
ai Comitetului judeţean de mul punct al ordinii de zi mecanism economico-fi- conducerilor unor ministe exerciţiului fizic şi sportu
„'trei, membrii Comisiei şi participanţii la dezba nanciar şi a principiilor re, instituţii centrale, orga cretarul său general, recu lui, îmbunătăţirii calitative
de revizie şi al Colegiului teri au dat o înaltă apre autogestiunii şl autocondu- nizaţii de masă şi obşteşti. noştinţei profunde pentru a activităţii de educaţie fi
judeţean de partid, repre ciere orientărilor şi sarci cerii muncitoreşti. oprijinul permanent acordat zică în învăţământul de
conferinţei
Lucrările
zentanţi al organizaţiilor nilor reieşite din cuvîntă- Potrivit specificului ac fost deschise de tovarăşul au mişcării sportive, pentru
de masă şi obşteşti, direc rile secretarului general al tivităţii productive din ju condiţiile create, pentru (Continuare în pag. a 4-a)
tori şi secretari ai organi partidului, t o v a r ă ş u l deţul nostru şi cerinţelor
zaţilor de partid din între Nicolae Ceauşescu, rostite economiei naţionale pri
prinderile industriale, de la plenara comună a C.C. vind dezvoltarea bazei pro
construcţii şi transporturi, al P.C.R. şi Consiliului prii de materii prime şi CAMPANIA ĂfiRjCOLÂ DE PRjjÂVARĂ
conducători ai instituţiilor Suprem al Dezvoltării E- energetice, activitatea or
- judeţene, cadre din apara eonomlce şi Sociale din no ganizaţiei judeţene de
tul şi activul Comitetului iembrie 1981, la şedinţa de partid, a colectivelor de Acţiuni susţinute pentru sporirea
judeţean de partid. lucru comună din februa oameni ai muncii a fost
La lucrările plenarei a rie a.c. şi cu alte prilejuri, orientată spre. creşterea
participat tovarăşul Gheor- subliniind faptul că aces volumului rezervelor de producţiei legumicole
ghe Roşu, vicepreşedinte tea au devenit programe substanţe minerale utile şi
.al Colegiului Central de concrete de acţiune în ac cărbune, asigurarea capaci între unităţile mari pro tehnologia şi normele la un milion fire de răsaduri
partid. tivitatea politică, economi tăţilor de producţie nece ducătoare de legume din fiecare cultură se vor da destinate gospodăriilor
. Plenara a aprobat urmă că şi socială desfăşurată de sare realizării sarcinilor de împrejurimile Haţegului se îngrăşăminte chimice pe populaţiei. întreg parcul
toarea ordine de zi : . Comitetul judeţean de plan,'introducerea de teh află ferma întreprinderii bază de azot sau comple de maşini şi utilaje nece
3. Raport privind preo partid, organizaţiile de nologii moderne de exploa pentru industrializarea le xe şi se va face erbicida- sar executării lucrărilor de
cuparea organelor şi orga masă şi obşteşti, consiliile tare şi valorificare, paralel gumelor şi fructelor, cu o rea pentru combaterea pe pregătire a patului germi
nizaţiilor de partid, de oamenilor muncii din toa eu diversificarea gamei suprafaţă de 105 ha, pre cale chimică a buruienilor. nativ şi însămînţării cul
masă şi obşteşti, a consi te unităţile economico-so- mărcilor de oţeluri, îndeo cum şi ferma C.A.P. Ha Toate seminţele de faso turilor legumicole şi în pri
liilor oamenilor muncii .ciale ale judeţului Hune sebi de oţeluri cu caracte ţeg, cu 60 ha. Anul acesta le, mazăre şi rădăcinoase mul rînd a mazării sînt re
din unităţile industriale, doara. Ansamblul măsuri ristici superioare, asimila fermele respective cultivă au fost asigurate, precum parate şi gata de intrat în
de construcţii şi transpor lor stabilite, sarcinile şi rea de noi produse nece fasole şi mazăre pentru şi producerea răsadurilor brazdă. Insămînţările şi
turi pentru ridicarea cali indicaţiile formulate, care sare economiei naţionale. păstăi, castraveţi, ardei, pentru culturile de varză plantările se vor face în
tativă a activităţii produc se înscriu ferm pe linia Totodată s-a acţionat pen varză de vară şi de toam de vară şi de toamnă, ar epocile optime şi în timpul
tive, perfecţionarea tehno obiectivelor fundamentale tru lărgirea nomenclato nă, dovlecei şi dovleci, gu- dei şi gulioare. De menţio cel mai scurt, la înalt ni
logiilor de fabricaţie, creş elaborate de Congresul al rului de bunuri de larg lioare, rădăcinoase. în Ve nat este şi faptul că pe vel calitativ.
terea nivelului calitativ al XlI-lea al partidului, vi consum, de produse ali derea obţinerii unor pro plan local se vor produce N. BAD1U
produselor şi lucrărilor ; zează deopotrivă creşterea mentare şl industriale şi ducţii cit mai bune la toa
2. Aprobarea angajamen substanţială a calităţii şi creşterea calitativă a aces te culturile, realizării şi
tului organizaţiei judeţene eficienţei întregii activităţi, tora. depăşirii producţiei plani
de partid îrt întrecerea so ca o condiţie esenţială a în spiritul indicaţiilor şi ficate au fost întreprinse r Maxi!©, g* tem®,..
cialistă pe anul 1982 : dezvoltării economico-so- sarcinilor trasate de con o serie de măsuri concre \
3. Activitatea desfăşura ciale ascendente a ţării şi ducerea partidului. Comite te. Astfel, toată suprafaţa \ $ paşmdlor şi; îîn®%®lo$
gume a fost fertilizată o- \
tă în 1901 pentru exami ridicarea necontenită a ni tul judeţean de partid. Co destinată culturilor de le
narea şi soluţionarea scri velului de trai material şi mitetul municipal de partid
sorilor şi audienţelor, în spiritual al întregului po Petroşani, comitetele' de dată cu arăturile făcute în \ CETĂŢENI DE EA SATE! j
lumina hotărîrii C.C. al por. partid orăşeneşti şi din în toamnă cu îngrăşăminte
P.C.R. şi a Legii nr. 1/1981. Rezultatele economice ob treprinderile miniere ale minerale pe bază de fos \
In cadrul dezbaterilor pe ţinute de către colectivele Văii Jiului şi-au concentrat for. De asemenea, a fost \ Păşunile şi fîneţeie trebuie sâ producă în
marginea problemelor în- de oameni ai muncii în a- eforturile pentru realizarea administrat gunoi de grajd \ acest an cît mai multă hrană pentru anima- >
«erlse pe ordinea de zi au nul 1981 atestă faptul că unor cantităţi sporite de pe mai bine de 30 de ha.
c
- mat i cuvîntul tovarăşii : în activitatea depusă de cărbune, producerea şi li La pregătirea patului ger \Ie. Participaţi cu toţii la acţiunile de întreţi- |
Sabin Faur, Viorel Faur, către organizaţiile de partid vrarea integrală a sortu- minativ în vederea însă- \ nere : fertilizări, distrugerea muşuroaielor, ;
Rodica Tatulici, Leru Circo, şi conducerile colective din minţării şi plantării legu
Ioan Rob, Maria Mocanu, unităţi s-a pus accentul pe (Continuare în pag. a 2-a) melor, aşa cum prevede \ fă tăierea vegetaţiei lemnoase, săparea cana- |
I lelor de scurgere a apelor etc. Toate pajiş- |
* _ 8 r M _ — « — m - o
\ Iile să fie temeinic pregătite pentru păşu- I
Prin măsuri ferme şi mobilizare fofală pof fi recuperate ! natul animalelor ! j
restanfeîe şi realizate stadiile fizice planificate!
Care sînt „zonele fier greutăţi, continuăm să a- torice, am preconizat alte jelor, nerespectarea strictă
binţi ale activităţii, cum cumulăm restanţe. Astfel, le, menite să ducă la de a disciplinei tehnologice
au demarat lucrările în a- In aval sîntem rămaşi în păşirea greutăţilor, la în ş.a. Mai aflăm şi faptul că
cest an, ce greutăţi înlîm- urmă faţă de grafice la deplinirea ritmică şi depă foarte recent — după adu-
pină constructorii şi cum Ostrovu Mic şi Ostrovu şirea stadiilor fizice pla navea genprală a oamenilor
se străduiesc să le depă Mare (datorită îngheţului) nificate. muncii pe amenajare şi a-
şească, prin ce măsuri con şi la Pîclişa şi Sintămăria- De la inginerul Mireea vînd la bază propunerile
crete ? —r iată întrebările Orlea, unde încă nu avem Pârvănescu, şeful biroului şi măsurile adoptate aco
la care am aflat răs asigurată intrarea în teren. programarea şi urmărirea lo, cit şi în adunările pe
puns stînd de vorbă cu şantiere — consiliul oa
câţiva dintre cei implicaţi menilor muncii a stabilit
în epopeea energetică de cîteva măsuri, importante,
la Rîu Mare-Retezat. cu termene precise de fi
— Principalele obiective nalizare (recrutarea forţei
Ia care trebuie să acţionăm de muncă pentru subte
cu .toate forţele rămin tot Dar problema problemelor producţiei, aflăm cu exac ran, asigurarea sculelor de
cele de anul trecut — ne rănii ne aducţiunea princi titate ciţi metri trebuia să foraj şi a pieselor de
spune Nicolae Pantea, in pală. Aici întîmpinăm cele se înainteze pe aducţiunea schimb pentru utilajele de
ginerul şef al grupului de mai mari greutăţi, stadii principală de la începutul forat, pregătirea temeinică
şantiere —, adică centrala le sînt mult întîrziate şi anului (840 m) şi ciţi s-au a reviziei şi reparaţiei ca
subterană, barajul aduc- dacă nu vom reuşi să im înaintat (400 m). Cauzele ? pitale a maşinii de forat
ţiunea principală şi lucră pulsionăm activitatea, să Unele de natură obiectivă în secţiune plină, extinde
rile din aval. Numai că obţinem avansările fizice — condiţii geologice grele, rea muncii în acord global
problemele se pun altfel planificate, riscăm să peri apariţia unor infiltraţii pu la toate formaţiile de lu
acum, în sensul că dacă la clităm punerea în funcţiu ternice de apă în zonele cru e.tc.) a căror „bătaie"
unele din aceste obiective ne la termen a centralei Valea Jurii, amonte şi a- vizează tocmai aducţiunea
lucrările sînt în grafic sau subterane. De aceea, con val, front-priză baraj, cas principală.
în oarecare avans (centra ducerea colectivă, comite tel —, dar şi unele de na Cum aducţiunea deţine
la subterană şi barajul), la tul de partid ne-am con tură internă, ţinînd de
celelalte, în special la a- centrat atenţia spre acest slaba organizare a muncii, MIRCEA LEPĂDATU S.M./V. llia, cenlrul de reparaţii combine. I.a postul de
ducţiunea principală, ne obiectiv, am luat o serie exploatarea şi întreţinerea reparat cutii de viteză lucrează priceputul mecanic Ion
Foto: VIKGTT. ONOIU
(Mărglncanu.
confruntăm cu o serie de de măsuri tehnico-organiza- necorespunzătoare a utila (Continuare în pag. a 3-a) _
