Page 18 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 18
r î *1 > DRUMUL SOCIALISMU1
PLENARA COMITETULUI J U D E Ţ E A N H U N E D O A R A AL P .C .R . Al
organ
(Urmare din pag. 1) pletă a materiei prime, ani — de maşini, agregate, bunătăţirea ordinii şi ceastă bază, a productivi iectare şi producţie, de
prin confecţionarea de utilaje şi instalaţii moddr- disciplinei, formarea u- tăţii muncii. Carenţele care modul în care este asigu
rată calitatea actului con socialist
produse din resturile ce 'ne de mare tehnicitate, cu uei înalte conştiinţe mun s-au manifestat în anul
rilor de huilă netă. Ca ur
mare. în anul 1981 planul rezultă din procesul de care, printr-o folosire ju citoreşti, revoluţionare. 1981 şi care au condus la ducerii la toate nivelurile,
la cărbunele ' energetic a prelucrare. Mai mult, la dicioasă şi o exploatare Este necesar ca organele nerealizarea unui număr de preocuparea pentru ca transpi
întreprinderea „Vidra" -O- corespunzătoare se puteau de 80 de obiective şi ca lificarea, perfecţionarea ca
fost depăşit cu (îl 9 290 to şi organizaţiile de partid
răştie, acţionîndu-se pe li obţine rezultate superioare şi, sub conducerea acesto pacităţi de producţie, şi a lificării, ordinea şi disci
ne, la brichete cu 25 000 nia valorificării produselor cantitativ şi calitativ. Lip plina la locurile de muncă. ca răsj
tone, iar volumul ex secundare, s-au luat mă surile existente în folosi ra, organizaţiile sindicale, planului de construcţii-
tracţiei de cărbune prin ale U.T.C. şi de femei, montaj în antrepriză sînt în acelaşi timp s-a ară organi
suri pentru definitivarea rea dotării tehnice sînt de-, legate direct de neîncadra- tat că persistă unele defi-
mijloace mecanizate a în tehnologiei de recuperare terminate de deficienţele în să-şi- aducă întreaga con ’cienţe în stilul de muncă
registrat o creştere de 29 a lanolinei din blănurile utilizarea maşinilor, agre tribuţie la educarea oame rea în nivelurile de pro al organelor şi organizaţii
la sută faţă de anul 1975. supuse prelucrării. De a- gatelor şi instalaţiilor, în nilor muncii în spiritul e- ductivitate a muncii plani lor de sindicat, privind or
Asemenea sporuri de pro semenea, realizări impor treruperilor în funcţionare, xigenţei faţă de valorile ficate. Nerealizarea produc ganizarea şi urmărirea re
ducţie extrasă mecanizat tante în introducerea de materiale ce le produc, al tivităţii muncii se locali zultatelor întrecerii socia
au fost posibile datorită noi tehnologii s-au obţi lipsei de insistenţă pentru respectării riguroase a nor zează îndeosebi la I.C.M.M. liste, iniţierea şi generali
continuării procesului de ridicarea calificării şi per melor de calitate. Petroşani, G.S.C.F.I. Deva, Colectivele
nut şi în unităţile produ fecţionării profesionale a în scopul îmbunătăţirii zarea de iniţiative munci
doi. re â unităţilor miniere cătoare de materiale ■ de personalului muncitor. G.S. Energoconstrucţia Min toreşti în domeniile cali nic mobiliza'
care. numai în anul 1981, construcţii, de exploatare sortimentelor de huilă ne tia, G.S. Rîu Mare-Retezat, tăţii şi eficienţei, întreprin al Xll-Iea a
au însumat 1,2 miliarde şi prelucrare a lemnului şi Astfel, în unităţile mi tă, reducerii conţinutului T.G. Deva, I.C.S. Hunedoa derea de acţiuni concrete lorifice ţoale
lei şi corelării sistemelor in industria alimentară. niere din Valea Jiului, un de cenuşă la cărbunii coc- ra, Şantierul I.R.E. Deva, ne pentru tr.
de deşi au. fost cheltuite sificabili este necesar să pe linia întăririi ordinii şi rilor adoptat
de deschidere si pregătire Astfel, în unităţile de con sume importante pentru a- şantierele T.C.M.M. şi al disciplinei la locurile de
al P.C.R. şi ;
a minelor cu 'cerinţele in strucţii s-au extins tehno chiziţionarea de complexe se ia măsuri ferme pentru tele. La aceste unităţi s-au muncă. S-a acţionat ncco- voltării Ecoi
aplicarea
tehnologii
unor
troducerii mijloacelor me logiile de mare productivi manifestat şi deficienţe în respunzător şi în direcţia noiembrie
li
canizate. Concomitent au tate prin utilizarea prefa mecanizate de susţinere şi de exploatare corespunzăr folosirea utilajelor din calificării şi stabilizării for lui general al
toare, să se creeze peste
tăiere, combine de abataj
crescut preocupările pentru bricatelor atît la obiecti şi înaintare, gradul lor de tot puncte de alegerea ste dotare, îndeosebi a exca ţei de muncă, • a creării Ceauşescu, f(
sporirea producţiei de căr vele industriale cît şi la folosire este încă redus. rilului pe fluxul de trans vatoarelor, buldozerelor, condiţiilor de muncă şi via comună a C.C
bune cocsificabil, sorti cele social-culturale, pu Indici de utilizare scăzuţi macaralelor şi mijloacelor ţă potrivit cerinţelor eta prem al Dez\
ment la care, în anul 1981 nerea în operă a betonu faţă de prevederile de plan port, să se adopte măsuri de transport, fapt ce a pei. actuale. la şedinţele G
organizatorice
stimulative
s-a realizat cu 108 850 to lui cu pompele de beton s-au înregistrat şi la uni şi să se instituie un con condus la rămîneri în ur Neajunsurile cu privire nilor Muncii
ne mai mult decît în 1980. şi utilizarea pe scară mai tăţile C.M. Deva, la maşi mă faţă de graficele de e- la ridicarea calitativă a Agriculturii i
s
Aceeaşi preocupare au largă a preasamblării in nile de încărcat şi la rao trol de calitate eficient. xecuţie şi cantităţile fizice • activităţii productive, intro^ U. ,;e să di
Este necesar să se treacă
avut-o organele şi organi stalaţiilor şi elementelor rile de măcinare. ce trebuiau realizate. Nu ducerea unor tehnologii a îiiSepIini
zaţiile de partid, consiliile de structură. în transpor în anul trecut, la Com cu hotărire la materializa se acordă încă suficientă perfecţionate de fabricaţie, pe 1982, să
oamenilor muncii din uni turi au fost luate măsuri binatul siderurgic „Victo rea măsurilor stabilite de atenţie mecanizării lucră ridicarea nivelului calita în urmă din
tăţile de extracţie a mine de utilizare intensivă a re ria" Călan nu a existat o comitetele judeţean, muni rilor, o serie de operaţii tiv al produselor şi lucră vederile plan
reurilor de fier şi neferoa morcilor, extinderea con- preocupare suficientă pen cipal şi orăşeneşti de ca de exemplu tencuielile, rilor se datoresc şi spriji în mod coref
se pentru introducerea u- tainerizării şi paletizării tru obţinerea unor indici partid, de consiliile oame zugrăvelile, vopsitoriile, ca nului insuficient acordat In numele
nor metode de exploatare pentru materialele de ma corespunzători de utilizare nilor muncii din unităţile re se pretează la industria de către organele munici meni lor mun
de mare productivitate, ex să, scurtîndu-se astfel du la furnale, nivelul planifi carbonifere, astfel incit pale şi orăşeneşti de partid, partid Huneel
rata de încărcare, descăr cărbunele livrat să fie de lizare, atît la obiectivele
tinderea acestora, precum care si transport. cat nefiind realizat. în mod industriale cît şi" -la cele organizaţiilor de partid şi rile la întrec
şi pentru mecanizarea lu deosebit la furnalul nr. 3 calitate. De asemenea, se social-culturale, sînt în consiliilor oamenilor mun municipală li
crărilor care necesită un în scopul menţinerii în au avut loc în 1931 nume impune cu necesitate în cii din unităţi, în soluţio ţeană Consta
stare de funcţionare a ma făptuirea măsurilor tehni- mică măsură mecanizate, să depăşeasci
volum marc de muncă, în şinilor şi utilajelor din do roase opriri accidentale. La chiar şi la unităţi ca I.C.S. narea cu operativitate a din planul n
tre care procedeul de sub- C.S. Hunedoara nu au fost co-organizatorice şi politi- Hunedoara şi T.C.H. Deva problemelor apărute în pro mcază :
etaje, înmagazinare şi sur tarea unităţilor, consiliile încă găsite soluţii pentru co-educative care vizează care au avut experienţă ducţie, lipsei de exigenţă
pare a subtavanului artifi oamenilor muncii au ac reducerea consumului de activitatea din preparaţii, bogată în acest domeniu. faţă de abaterile şi mani A. ÎN AC'
cial, încărcarea mecaniza ţionat pentru respectarea utilaj de turnare, îndeo precum şi pentru îmbună festările de automulţumire 0 Depăşire;
tă a minereurilor. Pen-tru programelor de întreţine sebi a lingotierelor. Nu a tăţirea simţitoare a utila Pe toate şantierele se ale unor cadre de condu | cu 50 milioai
punerea în valoare a zăcă re si reparaţii, fabricarea fost soluţionată definitiv jelor miniere produse clc constată lipsă de preocu cere. j fabricată cu
mintelor cu un conţinui prin mijloace proprii a u- tehnologia de ştampare a I.U.M. si I.R.I.U.M. Petro pare pentru extinderea mi prin depăşire
nui .volum de 967 milioane oalelor de oţel de 200 to cii mecanizări şi găsirea în cadrul plenarei s-a
mai redus de substanţe lei piese de schimb şi re- şani. soluţiilor de reducere a e- subliniat necesitatea ca, în te cu 100 mi
minerale utile, cadrele de condiţionarea altor piese ne, consumind a-se in con în plenară s-a subliniat, fortului fizic al muncito lumina sarcinilor stabilite pe bază de (
specialişti din activitatea în valoare de 270 milioane tinuare cărămizi refractare de asemenea, necesitatea rilor constructori. de conducerea partidului, şi brichete di
de cercetare şi producţie lei. deficitare pe economie, în utilizării la capacitate a a orientărilor tovarăşului de fier mărfi
de la Centrala minereuri A crescut, de asemenea, timp ce maşina de ş.ampa- instalaţiilor de control ne- Răspunderi privind ca Nicolae Ceauşescu formula şi brichete p
lor Deva au elaborat teh re adusă din import stă destructiv, a instalaţiilor litatea lucrărilor de con- te în cuvîntările rostite la oţel, 250 ton.
nologii care oferă posibi preocuparea organizaţiilor nefolo'si iă. de frezat, cojit şi polizat ’str.ucţii revin si consiliilor şedinţa de lucru comună metalurgie, I.'
litatea extragerii fracţiunii de partid, a consiliilor oa Conţinua să-se iad ei pro semifabricate de la lami populare municipale, oră a C.C. al P.C.R. si Consi fraclare.
utile în condiţii de efici menilor muncii pentru -in bleme şi ia Intre,, r ncleiva noare şi pregătirii temei şeneşti şi comunale, care liului Suprem al Dezvoltă ® Livrarea
enţă economică. în acest troducerea în fabricaţie a de' lianţi Deva, unde dato nice a utilajului de turna depun mai multă insisten rii Economice şi Sociale, la ţei a unor tu
unor noi produse, fapt i- oane tei.
context pot fi amintite rită frecventei >r doie buni, re la C.S. Huned >ara, îm ţă pentru finalizarea şi re şedinţele Consiliului Naţio
lustrat de asimilarea în a- ® Realizare
tehnologiile promovate pen nesol Ltţioriării temeinice a bunătăţirii funcţionării fur partizarea locuinţelor de nal al Oamenilor Muncii a unui velur
tru valorificarea zăcămin nul 1931, a 1938 produse probleme.oi- de întreţineri cât pentru respectarea cu şi Consiliului Naţional al
noi, dintre caro 9 maşini, şi reparaţii şi exploatării nalului nr. 3 şi respectării valoare de 1
telor de la Coranda-Hon- utilaje şi instalaţii, 93 ma disciplinei tehnologice la stricteţe a calităţii şi pa Agriculturii din februarie ® Depăşire!
dol. Valea Morii-Brad, iar necorespun/ăioare a unor rametrilor lucrărilor. a.e. comitetele de partid
teriale şi 1 836 bunuri de utilaje. nu se realizează C.S. „Victoria- Călan, e- ductivităjii n
în faze înaintate de elabo liminării deficienţelor în Dezbaterile din plenară municipale, orăşeneşti şi pe fiecare om
rare sînt, . de asemenea, larg consum. Au fost asi indicii de folosire la cup organizarea producţiei şi au acordat o atenţie deose din întreprinderi sînt da tatea de indu
cercetările pentru zăcă- milate noi sortimente de toarele de elineher şi de bită activităţii de cerceta toare să-şi concentreze toa
rnîntul Ciungani-Căzăneşti. oţeluri şi laminate, maşini var. indici sub cei plani întreţinerea maşinilor de re şi proiectare. S-a arătat te mijloacele muncii poli- nizării şi au
şi instalaţii miniere, repe filat şi răsucit la I.K.A. niere, siderur
La C.S. Hunedoara s-au ficaţi au înregistrat in a- „Vîscoza"' Lupeni, respec că în judeţul nostru exis ticoeducative, de influen trie uşoară, in
obţinut rezultate bune în re din mase plastice, mo nul trecut şi unităţile■ din tării termenelor de livra tă institute şi centre de' ţare şi mobilizare a comu ducţiei şi a n
obţinerea unor mărci de bilier, ţesături, • tricotaje, industria chimică şi uşoa niştilor, a oamenilor mun tirii profesinn
oţeluri cu caracteristici încălţăminte, preparate de ră, in special la maşinile, re, creării şi fabricării de cercetare şi proiectare pu cii în vederea recuperării ciplinei in pi
ternice, la care se pot a-
superioare, prin procedee carne şi conserve din fruc de filat, maşini ie de cusut, produse în concordanţă cu dăuga cele două institute grabnice a rămîneril.or în o Industria
cum sînt tratarea sub vid. te şi legume.. xle tricotat, de bobinat, de preferinţele cumpărătorilor urmă, a îndeplinirii la 'un cari î, peste p
Toate aceste realizări au vopsit fire etc. De aseme la Fabrica de încălţăminte de învăţămînt superior şi
barbotarea băii metalice cu grupele de proiectare din înalt nivel calitativ şi cfc mai de 15 de
gaze inerte, topirea sub contribuit, alături de mă nea, gradul de utilizare a Hunedoara .şi la întreprin întreprinderi, care au solu eficienţă a sarcinilor de © Realizare
zgură, precum şi produce surile luate pentru îmbu maşinilor-uneite de prelu derea de confecţii Vulcan, ţionat o serie de probleme plan pe trimestrul I, pe maşinilor une
crare a metalului este ne
rea de noi sortimente de nătăţirea organizării pro corespunzător, îndeosebi da îmbunătăţirii calităţii pro Întregul an. lor de cel puţi
laminate. Merită a fi men ducţiei şi a muncii, de torită întreprinderii de u- duselor în industria alimen ale producţiei si investiţii Pentru îmbunătăţirea ac prevederile di
ţionată, de asemenea, pre perfecţionare a pregătirii tară. lor. Cu toate acestea, s-a tivităţii în acest domeniu, şi reparaţii, a
ocuparea şi rezultatele ob profesionale, la reducerea tilaj minier Petroşani, un în scopul ridicării ne apreciat ca insuficientă im plenara a adoptat un cu la utilajele şi
de s-a realizat un indice
ţinute în fabricarea oţelu cheltuielilor materiale la cu mult sub cel planificat. contenite a calităţii produ plicarea cadrelor de spe prinzător program de mă ramuri produ
cialitate
şi
cercetare
din
rilor inoxidabile pentru ţe 1 00p lei producţie marfă selor, dezbaterile din ple suri. porţie mai m
vile utilizate în industria cu 24 lei în anul 1981 fa Organele şi organizaţiile nară au insistat pe îmbu proiectare la realizarea u- A fost adoptat, de ase necesare repa
chimică, a oţelurilor pen ţă de 1980, ponderea pro de partid, conducerile în nătăţirea dotării unităţilor nor teme care să vizeze menea, angajamentul orga ducţiei în atei
tru rulmenţi şi altor mărci duselor noi şi modernizate treprinderilor, trebuie să cu aparatură de măsură şi introducerea de tehnologii nizaţiei judeţene de partid diţionare.
se preocupe cu responsa
destinate industriilor de fiind de 4,8 ia sută, cu 1,9 control şi folosirea cores noi, reducerea mai accen Hunedoara în întrecerea « S»; va iui
vîrf, precum şi faptul că la sută mai mult decît s-a bilitate de atingerea para punzătoare a acesteia, e- tuată a consumurilor ener socialistă pe anul 1982, an tare a materi
se află într-un stadiu a- prevăzut în plan. metrilor proiectaţi la noi fectuarea la un nivel ca getice, îmbunătăţirea cali gajament care se publică planul de rei
vansat de execuţie insta Analizînd în spirit critic le capacităţi de producţie litativ superior a repara tăţii produselor şi lucrări în ziarul nostru de azi. 11 000 tone oţi
laţia experimentală pentru şi autocritic rezultatele ob puse în funcţiune. Pe ju ţiilor capitale şi curente la lor. A fost subliniată ne Plenara a dezbătut în cupru, 4 tom
producerea vatei minerale ţinute de organele şi or deţ, nu au fost atinşi pa utilaje, maşini şi instalaţii, cesitatea unei preocupări spirit critic şi autocritic tone plumb, 2
din zgură lichidă de fur ganizaţiile de partid, de rametrii proiectaţi la 15 ca ridicarea calificării perso mai insistente din partea activitatea desfăşurată în tie, 11 tone il
nal, care va determina re consiliile oamenilor mun pacităţi iar nivelurile pre nalului muncitor, întărirea cercetătorilor şi proiectan anul trecut de către orga velope auto, '
ducerea în proporţie de cii în activitatea de per văzute în grafice la un nu exigenţei pe fluxul de ţilor pentru mecanizarea nele şi organizaţiile de lioane lei.
80 la sută a consumului fecţionare şi înnoire a teh măr de 34 indicatori. Se producţie, a controlului lucrărilor miniere, îmbu partid, de masă şi obşteşti, « Reducere,
de combustibil în raport nologiilor, a produselor şi menţin în continuare proble tehnic de calitate. nătăţirea tehnologiilor în consiliile populare, consi nergie electr!
cu procedeele clasice. Tot a calităţii acestora, rapor me nerezolvate care influ Un domeniu important industria siderurgică şi combustibil c
la C.S. Hunedoara s-au tul şi participanţii la dez enţează negativ atingerea în care se impune ridica constructoare de maşini, liile oamenilor muncii pen convenţional,
parametrilor proiectaţi, cum
tru examinarea şi soluţio
prelungit peste normative bateri au arătat în mod sînt: neasimilarea tehno rea calitativă a activităţii modernizarea produselor în narea scrisorilor .şi audien toare de maşi
duratele de exploatare în deschis că în anul 1981 logiilor, schimbarea sorti- productive, perfecţionarea industria chimică, uşoară ţelor, luînd măsuri de îm vor reduce cu
tre două reparaţii capitale s-au manifestat în între mentaţiei faţă de cea pre şi alimentară, desfăşurarea bunătăţire a acestei acti © Reducere;
la furnalele nr. 8 şi’ 9 şi prinderile economice ale tehnologiilor şi ridicarea în condiţii optime a trans o mie lei pro<
nivelului lucrărilor — s-a
la bateriile de cocsificare, judeţului şi o serie de ne văzută in documentaţii, vităţi, în lumina hotărîrii lizîndu-se astl
neasigurarea desfacerii, arătat în plenară — este porturilor, industrializarea C.C. al P.C.R. şi a Legii mie de 23 mi
ca urmare a exploatării ra ajunsuri, care au determi
frecvenţa mare a opririlor construcţia noilor obiective lucrărilor din construcţii nr. 1/1981. © Realizare!
ţionale a agregatelor şi in nat rămîneri în urmă în accidentale şi altele. industriale şi social-cultu şi introducerea micii me
stalaţiilor, respectării nor acest domeniu, cît şi în rale. în condiţiile unui vo canizări. în cadrul plenarei a luat ţii marfă vini
melor tehnice de funcţio realizarea sarcinilor de O problemă importantă lum de investiţii în conti Toate greutăţile şi nea cuvîntul tovarăşul Gheor- de 17 milioan
planificate
nare şi a programelor de plan, în creşterea eficien pentru economia judeţului junsurile cu care se con ghe Roşu, vicepreşedinte al lor
întreţinere şi reparaţii cu ţei economice. S-a subli — s-a arătat in plenară — nuă creştere este necesa fruntă unităţile din judeţ Colegiului Central de rindu-se disci
rente. niat că economia judeţului este asigurarea unei ca ră îmbunătăţirea tehnolo partid. tuaiă şi financ
Rezultate bune s-au ob nostru dispune de mijloa lităţi superioare tuturor giilor de execuţie, creşte în ce priveşte calitatea în încheierea lucrărilor a valorilor m
ţinut şi la întreprinderile ce fixe productive în in produselor. în acest dome rea gradului de industria produselor şi a lucrărilor, plenarei a luat cuvîntul B. ÎN ACT1
de tricotaje din Petroşani dustrie, în valoare de 47,3 niu se menţin încă o sea lizare a lucrărilor, utiliza a introducerii de tehnolo tovarăşul Radu Bălan, ŞI CONSTRU
şi Hunedoara şi la între miliarde lei — din care mă de lipsuri privind rea judicioasă a forţei de gii moderne sînt nemijlo prim-secretar al Comitetu © Devansare
prinderea „Vidra" din O- peste 70 la sută sînt puse încadrarea în normele muncă, a mijloacelor din cit legate de activitatea lui judeţean Hunedoara al capacităţi ele
răştie în valorificarea com în funcţiune în ultimii 10 de calitate stabilite, îm dotare şi sporirea, pe a cadrelor din cercetare, pro P.C.R. 1982 între cai