Page 2 - Drumul_socialismului_1982_03

pag. 2 DRUMUL SOCIALISM

1382-an tis cotitură radicală creşterea producţiei

agricole, In înfăptuirea revoluţiei agrare
11.00 Teica
11.05 Orizo
(Urmare din pog. 1) liteze cu fermitate pentru a ţial uman şi material la rea­ ştiinţ
„Avem datoria de comu­ tive de muncă în acest comunist căruia i s-a dat consolida economic şi orga­ lizarea în cele mai bune 11,30 Muze
nişti să recuperăm în acest cincinal, talonat de efecte­ o sarcină concretă de re­ Realizarea principiilor ou- nizatoric toate unităţile a- condiţii a planului şi anga­ mâne
an prin producţia supli­ le crizei mondiale. Dar nu zolvat ,. toconducerii şi autoaprovizio­ gricole cooperatiste, în spe­ jamentelor asumate în între­ 11,13 Arc i
11
tul i
mentară, cel puţin 30 la pe acestea le-au invocat Producţia sectorului mi­ nării teritoriale impune ca o cial pe cele mai slab dez­ cerea socialistă pe acest 19G2-
sută din volumul compen­ comuniştii în conferinţa lor. nier Deva a devenit mai atenţie deosebita să fie a- voltate, principala cale de on. Dispunînd de toate con­ 12,10 Film
ciuda
saţiilor acordate de stat Atît darea de seamă şi dez­ complexă in ultimii ani, cordată dezvoltării sectoru­ realizare a acestui obiectiv diţiile necesare in acest 13.00 indii
pentru majorarea retribu­ baterile, cit şi hotărîrea a- mina s-a adîncit, căile de lui zootehnic, punerii depline constiluind-o sporirea pro­ scop, lucrătorii ogoarelor lui.
ţiilor, alocaţiilor pentru co­ doptată au exprimat hotă­ transport s-au extins. O ce­ în valoare a principalei re­ ducţiei agricole şi a livră­ din judeţul nostru sint an­ 10.00 Telex
pii .şi pensiilor. N-am în­ rîrea lor unanimă de a găsi rinţă ele prim ordin în a- surse de asigurare a furaje­ rilor la fondul de stat, cit gajaţi cu toate eforturile . ca, 16.05 Aima
10.25 Clubi
cheiat cum trebuie anul şi aplica măsurile necesare, ceastă situaţie este creşte­ lor — pajiştile naturale. Da­ şi dezvoltarea diferitelor ac­ începînd din această săp- 17.05 Civic
trecut si nici pe acesta nu de a face tot ceea ce de­ rea contribuţiei cadrelor tele recensămîntului relevă tivităţi industriale. Organelor tămînă, aşa cum s-a subli­ 17.25 Viata
l-am început prea bine. pinde de ei spre a con­ tehnice la rezolvarea ingi­ că s-au înregistrat sporuri agricole judeţene, consiliilor niat la plenară, să intre 17,50 1001
18.00 Inciţi
Trebuie să chibzuim mai nerească, ştiinţifică a pro­ la toate -speciile de anima­ unice agroindustriale, con­ din plin la efectuarea lucră­ iui.
tracara aceste greutăţi. In­
mult cum să ne achităm transigenţa faţă de lipsuri blemelor producţiei sau — le. Efectivele trebuie jiă spo­ ducerilor unităţilor agricole rilor din campania agricolă 20.00 Telcj
20,20 Actul
11
de datorie (Iulian Dota, aşa cum plastic s-a expri­ rească însă pină la sfîrşitul şi cadrelor tehnice din agri­ de primăvară, să asigure 20,35 Meim
miner, şef de brigadă). mat minerul Luea Flutur anului cu aproape 6 000 bo­ cultură le revin răspunderi baze trainice producţiei a- 20,55 Teali
lui I
„Ne-a lipsit foarte puţin SECTORUL MINA — „să nu mai facem ex­ vine, 21 000 porcine, 12 000 sporite în perfecţionarea or­ gricoie a acestui an, care Km'SI
11
anul trecuţ ca să putem ra­ AL E. M. DEVA ploatare după ureche . Con­ ovine şf 290 000 păsări, ceea ganizării şi conducerii acti­ trebuie să marcheze o coti­ ţ ară
vităţii în agricultură, lărgi­
tură radicală pentru întrea­
ce necesită maximă răspun­
porta realizarea integrală tribuţia cadrelor tehnice 22,13Telcj
este solicitată mai mult şi dere faţă de organizarea ju­ rea democraţiei socialiste, ga activitate desfăşurată in
a planului. Acest lucru de­
11
pindea numai de noi . (Ing. a fost dominantă. „Citi sîn- în alt sector vital al ex­ dicioasă a reproducţiei şi re­ mobilizarea întregului poten­ agricultură. afirmi
tem la muncă în mină din ploatării — cel energetic. ducerea pierderilor, conco­ IIP A
Niţă Serghie, şef de sec­ cîţi mîncăm pîine de la mitent cu sporirea preocu­
tor). mină ?“ — întreba minerul „Noi nu ne-am realizat pla­ pării pentru ameliorarea ra­ iswa
nul, dar am depăşit 'con­
Am redat două secvenţe Salado Nanu, ca şi colegul sumurile energetice. Cum selor. Aplicarea noilor teh­
din dezbaterile pe marginea acestuia Gheorghe Stama- vine asta ? înseamnă că nu nologii de furajare a anima­ i dioprogra
10.00 Iii! li 1
dării de seamă şi proiec­ te, vorbind despre necesi­ ne-am pus destul mintea lelor trebuie să determine o | Program
tului de hotărîre ce au a- tatea îmbunătăţirii rapor­ la contribuţie pentru a în­ grijă aparte faţă de ridica­ ra; 10,25
vut loc în conferinţa pen­ tului între personalul direct rea potenţialului celor 250 000 Suceava;
Buletin ci
tru dare de seamă şi a- productiv şi cel indirect. Şi lătura pierderile" — spunea hectare pajişti naturale, in- crofon ui
legeri a comuniştilor din Nanu Salade. Aceeaşi pro­ cluzîndu-le în planul agricol, Publicitar
sectorul mină Deva. Le-am tot comunistul Gheorghe blemă avea să fie reluată în programul de amenajare, de ştiri;
redat în introducere pentru Sta mate arăta : „Este mare şi detaliată în dezbateri si de cultivare ca oricare altă foleiorulu
van premii
că sînt repere distincte în numărul absenţelor nemo­ de şeful sectorului. cultură agricolă. Numai aşa 13.00 De.
tivate, dar am pus la lu­ în asemenea mod au dez­ Clubul cu
privinţa modului în care se vor putea asigura fura­ le lin de
au dezbătut comuniştii de­ cru birourile grupelor sin­ bătut comuniştii de la sec­ jele în cantităţile şi struc­ medicului
niei propriile minusuri, res­ dicale pentru a îmbunătăţi torul mină Deva în confe­ tura stabilite prin norme, cu oomponisi
ponsabilităţile lor într-o disciplina muncii, am folo­ rinţa lor problema respon­ rezerva necesară, în vede­ nate o coi
problemă stringentă şi de sit bine în acest scop pro­ sabilităţii personale şi co­ rea sporirii producţiei de lolin de
ca neasti
paganda vizuală ?“ lective. Este un mod pro­
importanţă vitală pentru carne şi lapte, în concor­ din rolele
economie cum este cea a Plinind problema condu­ fund comunist de a inter­ danţă cu cerinţele autoapro­ 17,45 Agr 1
la Z ;
lărgirii bazei de materii cerii de către organizaţia preta această răspundere. vizionării teritoriale. 20.00 Radi
prime. de partid a activităţii de El oferă garanţii că anga­ în strînsâ legătură cu o- moria ;
producţie, maistrul Gheor­ nose; 20,*
Intr-adevăr, sectorul mi­ jamentul sectorului — de biectivele amintite se află Ii ce; 2l,0i
nă Deva n-a încheiat anul ghe Marcu afirma : „Nu a da peste plan 1 000 tone preocuparea consiliilor popu­ 21,05 Cad
1981 chiar cum şi-ar fi do- am făcut ceea ce depinde minereu şi cinci tpne cu­ lare pentru realizarea în în­ O zi inlr
rit-o comuniştii de aici. de noi pentru a ne rea­ pru în concentrate precum tregime a contractărilor şi terii mi»
Nou stop
Greutăţile obiective care liza planul pe anul trecut. şi de a depăşi cu 000 mc. achiziţiilor de produse agro-
au acţionat asupra rezul­ Am greşit chiar noi, cei volumul planificat al lu­ alimentare.
tatelor muncii minerilor de aleşi să conducem munca crărilor de extindere şi Organizaţiile de partid de
ia Deva n-au fost puţine, de partid. Am greşit in­ pregătire — va fi realizat. la sate sînt chemate să mi­
cum nu au fost şi nu clusiv în aprecierea posi­
DEVA :
sint nici pentru alte colec­ bilităţilor reale ale fiecărui ION CIOCLEI întilnirea
înâ lo... glasul roţilor de tren, lini (Ari;
Lupii m
Cina ini.;
Conferinţe perttru dare de seamă şi multe of-uri şi suspine rurgistul)
Ani
torul); luni v
alegeri în organizaţiile de partid (Urmare din pag. 1} UTILAJE NOI, lucrările s-au sistat. De a- da Petro
IN CUSTODIA RUGINII tunci utilaje noi, in valoa­ Lupii nu
bric) ; î.
se dublează sau chiar se re de sute de mii de lei contra K
triplează. Dar, odată cu în timp ce ne aflam in (3 ciururi de sortare, celu­ Asociatul
plecarea garniturii încărca­ incinta staţiei de concasa- le electrice, instalaţii de VULCAN
te necazurile nu se sfîr- re am întilnit o stare de desprăfuire ş.a.) zac în bă­ (Luceafăr
timid, da
şesc. Intră-n horă C.F.R.-u), fapte peste care n-am pu­ taia ploilor şi a zăpezilor, tierul); /
care, de regulă, joacă mai este dra
mult în contratimp. Vagoa­ tut trece cu vederea, chiar adunînd toamnă după resc); Uh
(Hetezatu
nele aşteaptă încărcate în dacă factorii responsabili toamnă şi straturi, straturi piada '40
Delegaţii comuniştilor din si Anica Stănescu — au tre care : Ioan Rosetti, Sîn- gară la Stoeneasa, alte din combinatul hunedorean de rugină. Odată cu pagu­ ORA ŞTIE
o fac de ani de zile. Des­
bele materiale ce pot pro­
in viaţă
comuna Teliuc, întruniţi insistat asupra cauzelor ce ziana Lucaci, Li viu VuLsan, ore în şir, pînă primesc pre ce este vorba ? Despre veni prin degradarea uti­ ghcloarea
in conferinţa de dare de au determinat producţiile Lidia Ilerban, Lenuţa Ză­ cale liberă spre combinat. rt altă investiţie în care lajelor respective, pe care C1U-BAT:
seamă şi alegeri, au anali­ slabe din sectorul vegetal voi an u, Nicolae Popescu, Chiar în ziua documentării s-a investit... nepăsarea. In deocamdată nu ştim cine să (Casa C
TEG;
zat cu exigenţă şi înaltă şi din zootehnie. Dintre a- Mircea Ionescu, Ion Nelă noastre (25 febrâarie) o na­ 1974 aici au început lucră­ şi în ce fel le va su/ -ta, (Dacia);
vetă plină a staţionat aici
responsabilitate întreaga cestea amintim : nefolosi- Zăvoian, s-au angajat în şapte ore (6,30—13,30), timp rile de construcţie şi mon­ modificările făcute i '\w ţia fante*
te de dij
activitate desfăşurată de rea la maximum a tuturor faţa conferinţei să se mo­ în care cei de la uzina taj la o nouă linie tehno­ xul tehnologic au dus la cultură);
comitetul comunal de suprafeţelor de teren, ne- bilizeze mai mult şi mai nr. 2 au răguşit la telefon, logică — cea de obţinere scoaterea din funcţiune a tarea cb:
partid, de toate organiza- fertilizarea la timp a cul­ activ pentru a obţine in strigînd după calcar. Mo­ a calcarului de var. Ter­ celui de-al treilea concasor $ul); I
lukobsfieJ
. ţiile de bază, relevind atit turilor cu îngrăşăminte na­ viitor rezultate mai bune tivele reale ale acestor în- menul de punere în func­ din treapta a Il-a a sta­
realizările obţinute în în­ turale şi chimice, slaba în sporirea eficienţei eco­ tîrzieri le vom dezvălui în ţiune era prevăzut pentru ţiei, cu implicaţiile respec­
deplinirea planului econo- participare a locuitorilor nomice şi a productivităţii episodul următor. Pînă a- anul .1976. A fost numai tive asupra siguranţei şi
mico-soeial in profil terito­ satelor la muncă în coope­ muncii, întărirea ordinii şi tunci inserăm afirmaţia in­ prevăzut, căci iată, sîntem continuităţii procesului de
rial, cit şi neajunsurile ce rativă. Faţă de acestea, or- disciplinei, ca răspuns fap­ ginerului Mircea Bordea- în 1982 şi lucrarea nu este sfărîmare a calcarului. De­ Extr. 1
se mai manifestă. Darea nu, şeful exploatării Cră­ finalizată. S-a terminat fectarea unuia din cele 5. 23. 85,
tic faţă de grija partidului ci uneşti : partea de construcţie, s-au două concasoare cu impact Extn a
de seamă a evidenţiat e- şi statului nostru pentru adus şi utilajele care s-au aflate în funcţiune — ne 63. 90, 26
— Noi sîntem in măsu­
forturile comuniştilor, ale COMl NA TELIUC creşterea nivelului de trai ră să asigurăm încărcarea Extr. a
tuturor locuitorilor comu­ şi a bunăstării oamenilor a trei navete de cîte 30 de împrăştiat prin toată spune inginerul Bordeanu 14. 73, 38.
curtea, avînd drept acope­
a
rlxtr.
nei, pentru traducerea în — blochează întregul drum G:>. 40. 09.
muncii, contribuind astfel vagoane în 24 de ore, eu riş cupola cerului, au fost al calcarului spre combi­
Extr. a
viaţă a sarcinilor stabili­ ganizaţiile de partid şi con­ la recuperarea în acest an condiţia ea acestea să ne efectuate modificări în flu­ natele siderurgice deoarece 80. 23, 47
te de cel de-al Xll-lea Con­ siliile de conducere ale sosească ritmic, la inter­ xul tehnologic (la treapta nu mai poate fi utilizat cel Extr. a
a cel puţin 30 la sută din
gres al partidului, precum cooperativelor agricole de val de 8 ore. a Il-a a staţiei) şi apoi... de rezervă. 73, 17, 19
Extr. a
‘şi rezervele de îmbunătăţi­ producţie vor trebui să ia valoarea compensaţiilor a- 71, 78. 9,
re a activităţii. măsuri pentru folosirea în­ cordatc de stat prin ma­ Extr. a
In perioada de referinţă tregii suprafeţe de teren a- jorarea retribuţiilor, aloca­ 82, 41, 29.
Extr.
a
— anii 1980 şi 1981 —, uni­ gricol de 1 546 hectare, ast­ ţiilor de stal pentru copii 18. 4, 43.
tăţile economice de pe raza fel incit nici o palmă de şi pensiilor. Extr. a
comunei au obţinut unele în acest spirit — de an­ 57. G0, 84,
pămînt să nu rămînă rie- Extr. a
rezultate bune. Colectivele gajare fermă si responsa­ 73. 1, 9,
de la întreprinderea mi­ lucrată. De asemenea, este bilă — a fost adoptată si Extr. a
nieră şi de la secţia Te- necesar să se urmărească hotărîrea conferinţei, in 0. 1G, 82.
Fond de
liuc a I.P.E.G. si-au reali­ mai îndeaproape desfăşura­ care se menţionează că toţi lei.
zat sarcinile de plan pe rea la timp a lucrărilor din comuniştii din organizaţia
1980, iar cel de la secţia campania agricolă de pri­ comunală de partid, oame­
de explorări geologice s-a măvară, asigurarea bazei nii muncii din Teliuc vor
situat şi în 1981 în frun­ furajere în scopul creşte­ acţiona în toate domeniile
tea întrecerii socialiste, li­ Timpul
rii efectivelor de animale de activitate pentru îmbu­ 2 martie
nele rezultate' satisfăcătoa­ si a producţiilor animaliere, nătăţirea calitativă a mun­ va mea iz i
re au obţinut în această cii organizatorice şi poli­ fi mai ir
obţinerea unor sporuri de cădea pr»
perioadă şi oamenii muncii producţie. Toate acestea, tice, pentru realizarea în sub form
de la coloana de transpor­ cele mai bune condiţii a izolat, lai
turi forestiere. pentru sporirea contribu­ prevederilor planului eco- sufla mot
ţiei comunei la realiza­ nord-vest.
Nu la fel se prezintă si­ nomico,-social în profil te- nimă va
tuaţia în agricultura comu­ rea în cit mai bune condi­ ritorîal, pentru autoapro- nus 3 şi
nei. Atît darea de seamă ţii a autoaprovizionării vi/ionarea şi a utogos pod fi­ temperaţii
2 şi 7 gr;
cit şi unii dintre vorbitori populaţiei cu produse agro- ri rea comunei. dimineaţa.
— Silvia Luca, Corneliu alimentare. Staţia C.F.R. Simeria-triaj. Impiegatul ile mişcare Iosif Borza (stingă), stabileşte, (Meteorolc
împreună cu partida, programul dc manevră. Folo: VIRGIL ONOIU L. Pronce
Păţescu, Petru Gheorghioni Numeroşi vorbitori, prin­ DOINA COJOCARI)