Page 21 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 21
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-Vfl
Iarna a trecut, dar activitatea p©
[judeţul HUNEDOARA
şantiere sin „s-a dezgheţat'" complet
ÎNTÎRZIAŢI la termenul planificat (a- Lazăr, ne spunea că aş
ŞI ÎNTÎRZIERI... vem forţă de muncă su teaptă să sosdască betonul
ficientă, utilajele şi ma pentru fundaţii. Dar fun
Ne aşteptam oa la ora 7, teriale necesare pentru fi daţia era plină cu apă. în-
cînd am ajuns la puncte nisajele interioare şi exte trebîndu-1 cum va turna
I S I A L C 0 l \ I S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N 1 le de lucru din zona stră rioare) — preciza maistrul betonul în apă, ne răs
punde că aşteaptă şi o
zilor Ion Creangă şi Geor- Ioan Nica — nu putem afir
ge Coşbuc, să găsim echi ma acelaşi lucru şi despre motopompă. A avut de aş
pele de constructori repar viitorul bloc 24. Aici sîn- teptat mult şi bine, pentru
tizate la locurile de mun tem în întîrziere cu trei că, în final, n-a primit
Anul XXXIV, nr. 7566 DUMINICĂ, 7 MARTIE 1982 4 pagini — 50 bani luni faţă de grafice. nici motopompă, nici be
că. Dar au mai trebuit să
treacă aproximativ trei Intr-adevăr, viitorul bloc ton. Şi astfel a trecut o
sferturi de oră pînă să în jumătate de zi, iar patru
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -- N oameni s-au spetit... aştep-
ceapă efectiv munca. Abia
la 7,30 maistrul Ioan Nica BRIGADA tînd. Dar, n-au fost sin
8 MARTIE - ZIUA INTERNAŢIONALA A FEMEII a încheiat efectuarea pre DE REPORTERI gurii. Tot „pe loc repaus"
zenţei şi repartizarea oa le-am găsit şi pe cele opt
PE ŞANTIERELE
menilor. DE LOCUINŢE DIN componente ale echipei de
âdewăratademnitate şef al Şantierului 1 al MUNICIPIUL DEVA Zugravi conduse de Sofia
Petrişor Kafka, inginerul
Hegheduş. Au fost aduse
T.C. Deva, prezent la pri în mare grabă la blocul
Omagiem miine, in a 8-a zi de mărţi ma oră în această zonă de 50, de la o altă lucrare,
şor, femeia. O mare şi generoasă forţă in lucru, motivează : se află la această oră în însă n-aveau ce să facă
opera de construire a României noi. Oma — Numai de astăzi (5 stadiu de... groapă, dar nici aici. Lipsea aracetul,
giem 11 milioane de mame, soţii, surori şi martie a.c.) s-a stabilit în nici aceasta bine contura lipsea cimentul, lipsea, de
fiice şi' nu sărbătorim doar o jumătate din ceperea programului la tă. De ce ? Fiindcă şi a- fapt... buna organizare a
populaţia ţării, ci un factor activ, dinamic, ora 7. Şi, ieri, cînd ni s-a cum, cînd ar trebui să se muncii.
o prezenţă remarcabilă in toate domeniile, comunicat noul program, intensifice activitatea, pen — Toată lumea ştie că
cu contribuţie insemnată la marile succese n-am avut cum să-i anun tru a se recupera restan blocurile 49 şi 50 trebuie
ce incorporează munca entuziastă, plină de ţăm pe toţi oamenii. Aşa, ţele fizice, lucrările nu să fie date în folosinţă la
devotament a femeii, aportul ei de efort unii au venit conform ve merg cum trebuie. De sfîrşitul acestei luni —
şi inteligenţă. chiului program. Tot din două zile s-a stricat exca preciza maistrul Gheorghe
această cauză a demarat vatorul şi nu se pot con Călin. Şi S.U.T.-ul, care
Rod al politicii partidului de creştere a tinua săpăturile la funda
rolului femeii in toate domeniile de acti mai greoi şi ziua de mun ţie iar betonul soseşte ne trimite betoanele, şi
vitate, astăzi femeile işi afirmă prezenţa că. cum vor cei de la S.U.T., depozitul, care ne furni
cu competenţă şi probitate profesională in Am fi acceptat motiva nu cum îl solicită condu zează materialele, şi cei
producţia industrială şi agricolă, in invăţă- ţia inginerului şef, dar cătorii punctelor de lucru, de la aprovizionare. Nu
mint, ştiinţă şi cultură, in Întreaga activi chiar şi după ora 7,30 în mai că aceşti trei factori
şantier cotinuau să soseas însă asupi-a acestui aspect ne creează numeroase
tate materială şi spirituală a patriei. In că constructori. Margareta vom reveni.
industrie ele reprezintă 38 la sută din to greutăţi în activitate, con
Adam, Victor Rusu, Petri-
talul personalului muncitor, in agricultură tribuind din plin la acu
că Cosma, Augustin Co- ZIUA BUNĂ
forţa de muncă feminină ocupă un loc ma mularea timpilor nepro
roianu şi Aurel Pricop se SE CUNOAŞTE DUPĂ...
joritar. ductivi. De trei zile ni se
numără printre întârziaţii APROVIZIONARE promite macaraua rapidă
Noul statut al femeii in viaţa social-eco- zilei.
nomică şi politică a ţării este insofit de o Blocurile 49, 50, 51 şi necesară turnării betonu
tot mai bună pregătire profesională, de După ce am văzut cum 52, din zona Gării, sint lui la elevaţia blocului 51.
specialitate, ta nivelul exigenţelor revolu a început, am urmărit alte puncte unde există o Nici astăzi, a patra zi,
ţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. In ju cum se desfăşoară ziua de concentrare masivă de deşi promisă ferm, n-am
deţul nostru ponderea femeilor in numărui lucru. Cele mai multe e- forţe. Dar efectul acestei primit-o. La fel păţim şi
personalului muncitor se ridică la 34,6 Io fective ei'au concentrate cu betonul. Cerem o anu
la blocul 25. Firesc, de concentrări se simte mai mită cantitate, nu ni se a-
sută, iar in industria uşoară, dezvoltată co oarece termenul de dare puţin.
urmare a orientărilor date de secretarul în folosinţă este foarte a- Ora 9. Pe fundaţia blo sigură nici jumătate. A-
general al partidului in vizitele de lucru propiat: 30 martie a.c. cului 52. patru oameni
pe meleaguri hunedorene — 82 la sută ! — Dacă la acest bloc stăteau roată şi discutau MIRCEA LEPÂDATU
Pe ramuri şi domenii, situaţia încadrării le nu vom avea probleme în liniştiţi în jurul focului. DORIN CORPADE
meilor este următoarea : industria chimico ceea ce priveşte predarea Şeful echipei, Constantin (Continuare in pag. a 4-a)
Primăvara.
(50,17 la sută), minerit (17 la sută), meta Desen de DOItINA ITUL CRÂNG
lurgie (19 la sută), agricul
tură (65 la sută), circulaţio sau exercitind funcţii şi me dul Comunist Român. Lui
g
mărfurilor (73 la sută), in- serii pină nu demult inac ii aduce azi, femeia hune- fieare. MAME AJUTOARE PEN populaţie a unor cantităţi s
TRU
Un
tot mai mari de produse a-
SOŢII.
ŞI
văţămint şi cultură (65 la cesibile lor. Să fii strungar, doreană, recunoştinţă şi număr de 4 38G de femei — groalimentare. Pînă în mo *
miner, primar, director de intre care mame cu mai mentul de faţă au fost în
sută), cercetare-proiectare mulţumire. Lui şi secreta 1
Întreprindere, deputat tre mulţi copii şi soţii de mili cheiate convenţii pentru a- ■»
(peste 50 la sută !), asis rului general al partidului, tari în termen — au bene cliiziţionarea a 6,8 tone car
buia să te fi născut băr preşedintelui României so j g NOUA UNITATE PRES ficiat, de la începutul anu ne de pasăre, 51 kg miere \
tenţa socială (69 la sută). bat ! Iar azi... TATOARE. Numărul unilă- lui 1981 pină acum, de aju de sabine, 210 000 ouă, 1,8 *
ţilor prestatoare de servicii
Cifrele nu sint simple creş Azi, dreptul la demnitate cialiste, tovarăşul Nicolae . | către populaţie din oraşul toare insumind 8 G70 000 Iei. tone fasole ş.a. Au fost în I
stator
pentru
Ceauşescu,
fiinţate
două
dc
crescătorii
încă o dovadă, materializa
teri cantitative, ci repre ciştigat prin competenţă, Brad sporeşte continuu. La tă, a grijii şi atenţiei de iepuri de casă în satele Bu- N
nicia cu care se preocupă > parterul blocului 17 de pe ceş şi După Piatră.
zintă transformări adinei, conştiinciozitate, inteligen de afirmarea egală şi e- j strada Moţilor va funcţiona, care se bucură femeia-mamă s
in ţara noastră, ţa ACHIZI
înccpind de luni, 8 martie
de sjructură, femeile pu- ţă, vrednicie i-a fost des- chitabilă a femeii in toate J a.c., o nduă secţie de croi- ŢII. Coonerativa de produc •«
desfacerea
tind minui utilaje comple chis de purtătorul celor < torie-comandă pentru femei ţie, achiziţii şi comuna Bu- 1
mărfurilor
din
xe, de inaltă tehnicitate mai umane idealuri — Parti- (Continuare in pag. o 2-a) ' şi bărbaţi. Aici vor lucra 20 ccş se preocupă îndeaproa
_____________ J i de muncitori cu înaltă cali- pe de achiziţionarea de Ia 1
© — c# o 0 nov / mm mv r mama* 0 tcnca* * aram» r aranm 1
_ © O _
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
Marti© «-luna. întrsţmerii Toate terenurile disponibile din
pâşaniîor: şi fîaeţaîor localităţi — cultivate eu legume!
Amplă şî susţinută mobilizare ia rea acoperirii din produc
© Se vor semăna sau planta suplimentar cu Ie- ţie proprie a consumului
efectuarea lucrărilor stabilite! gume peste 2G0 de hectare de legume, la sortimente
® 9 milioane fire de răsad pentru gospodăriile le pentru care avem con
în numeroase localităţi cole unde se acordă maxi populaţiei
ale judeţului nostru este mă atenţie acestor acţiuni diţii, consiliile populai’e
o bună tradiţie a crescă se realizează producţii su au identificat noi supra
torilor de animale şi lo perioare de masă verde Transpunerea în fapte Ceauşescu —, autoproduc- feţe în perimetrele locali
cuitorilor satelor ca odată şi de fin la hectar, creîn- a principiilor autoaprovi- ţie, implicarea fiecărui ce tăţilor, care vor fi culti-
cu sosirea primăverii „ să du-se chiar excedent de zionării teritoriale înseam tăţean în sporirea produc
se ocupe cu deosebită răs furaje. Exemple bune de nă, înainte de toate — ţiei agricole, asigurînd cul- N. TIRCOB
pundere de „igiena" cim- urmat oferă, între altele, aşa cum sublinia secreta
pului, de curăţai-ea vege locuitorii din Balşa, Buceş, rul general al partidu tivai-ea fiecărui metru pă
taţiei lemnoase nefolosi Ribiţa, Silvaş, Hărău, Sîn- lui, tovarăşul Nicolae trat de pămînt. în vede (Continuare in pag. a 3-a)
toare, scurgerea apei în crai. Bretea Streiului şi
exces de pe toate terenu altele.
rile, amenajarea pajişti Aflîndu-ne în perioada Informaţii pentru agricultori
lor, de realizarea altor ac cînd trebuie materializate
ţiuni care contribuie la obiectivele stabilite pri MATERIAL SADITOR UNELTE AGRICOLE rilor sint puse în vînzare
sporirea producţiei agrico vind întreţinerea păşuni ŞI STOLONI DE CĂPŞUNI Magazinul „Util" de la par sortimente diferite de semin
le şi evidenţiază spiritul lor şi fîneţelor se pune terul blocului 23, de pe Bu ţe de legume. Cultivatorii
de legume îşi pot procura
de buni gospodari al\ţă întrebarea : cum se acţio Staţiunea de cercetare şi levardul Decebal, din Deva, prin aceste magazine semin
este aprovizionat cu o gamă
ranilor. în acest context nează în acest sens în producţie pomicolă Geoagiu variată dc unelte agricole ţele necesare.
pune la dispoziţia gospodă
se înscrie şi preocuparea Consiliul unic agroindus riilor populaţiei material să- necesare legumicultorilor şi DEMONSTRAŢII PRACTICE
POMICULTORII
CU
foarfeci,
pomicultorilor:
fie
de a asigura hrană în trial Orăştie, unde în pe ditor şi stoloni de căpşuni răstraie, sape, hîrleţe şi al Azi, membrii Asociaţiei po
c a n t i t ă ţ i îndestulătoa rioada de stabulaţie tre în cantităţile solicitate. De tele. micultorilor din Simeria
re pentru animale prin cută s-a înregistrat un de asemenea, oferă stoloni de SEMINŢE DE LEGUME participă la o interesantă întreprinderea de tricota
demonstraţie
lucrări de întreţinere şi ficit de ordinul miilor de căpşuni pentru înfiinţarea Prin magazinele I.J.L.F. din vind efectuarea practică pri la je Hunedoara, secţia con
tăierilor
ameliorare a păşunilor şi tone de furaje ? plantaţiilor pe suprafeţele ce oraşe şi prin magazinele pomi. Acţiunea are loc în fecţii. Muncitoarea Emilia
fîneţelor naturale. în lo trebuie realizate pe loturile cooperaţiei de producţie, a- livada din jurul serelor de Condac, de la croit, unde
şcolare. chiziţie şi desfacerea mărfu la Sintandrei. îşi depăşeşte sarcinile de
şcolare.
calităţile si unităţile agri (Continuare în pag. a 3-a) J plan lunare.