Page 22 - Drumul_socialismului_1982_03

DRUMUL SOCIALISMULUI
pag 1

IW

DUMINICA,
8 ,00 A din. teren
mintul sui
şi agricol
r 1 Se <ziaa ta 8,10 Omul şi î
Consemnări Eternul feminin THama 10.00 Viaţa sati
3,00 De strajă
3,30 Bucuriile
Dacă aş fi floare, te-aş face floarea flo­
rilor. Docâ aş fi pasăre, te-aş face regina 1J,45 Lumea cu
Ca şi poezia sau ca şi moasă, dar cucereşte lu­ atare, e stinjenit de iot ce 13.00 Telex
talentul, e un... etern su­ mea de secole pentru că stinjeneşte evoluţia armo­ Cum să găsesc cuvinte să te slăvesc pe line? păsărilor. Dar mamă, tu eşti mai presus de- 13,05 Album du
biect de discuţii. Nu de Leonardo a ştiut să-i imor­ nioasă a acestora. El se Greoi mi-e astăzi verbul şi parcă prea cit o floare sau decit o pasăre. Dintre mi­ 18,10 Călătorii :
puţine ori controversat talizeze „eternul feminin cere ocrotit prin legile bu­ . sărac... lioanele de femei tu eşti pentru mine totul. concurs p
sau contestat, in ceea ce Nu sini frumoase nici Lu- nului simţ, aşa cum ocro­ Ji-aş scrie simplu, mamă dar simt că mi-e Tu imi mingii fruntea umbrită de ginduri, 10.00 Telejurnal
X.atidă vor
mă priveşte, cred şi măr­ creţia lui Cranach, poate tim monumentele naturale vrei să-mi domoleşti focul viu ce arde in 13.25 acestui p£
turisesc că „eternul femi­ nici Itfagdalenele lui Geor- sau de cultură, căci ne În­ ruşine, mine. Cu privirile duioase imi ştergi lacrimi­ rit. Spcct;
nin“ este (din fericire I) o ges de la Tour, nici femei­ frumuseţează şi ne umani­ Mă tem că pin-la urmă orice cuvint devine le şi imi înfloreşti surisul pe buze. Sint copi­ muzical-cc
realitate obiectivă. A afir­ le lui Pallady, nici chiar zează viaţa in fiecare ceas Literatură. Şi-atunci mai bine tac... la ta, mamă. Alergăm prin timp, strinse, 20,35 Film artis
ma insă un lucru de do­ Doamna Elena Rareş zu­ prin nobleţea sau delicate­ In neodilmă, maică, in lină pilpiire strinse, una de alta. Unite vom fi mai tari. dragostea
ducţie a
meniul evidenţei e simplu. grăvită de Toma la Hu­ ţea unui gest, prin lumina Şi trebuie să fim moi tari. italiene
Dilicullatea survine in mo­ mor. Toate ne tulbură insă unei priviri, prin nuanţa Ca umbra unei flăcări plutind peste pămint, Din vremuri le-au cintat poeţii. Şi ciţi 22.00 Telejurnal
mentul in care se incearcă prin „eternul lor feminin“, unui suris, prin eleganţa Aşa te văd de-o pururi -cu ochiul meu n-au simţit nevoia de a ta slăvi, mamă, — Sport
o definire. Geniul lui Emi- pe care Ion Biberi, deopo­ unei judecăţi, inteligenţa de mire, dragă mamă. La pian sau vioară, aş cinta 22.25 Melodii îr
nescu a intuit loarte exact trivă medic, filozof, psiho­ unui răspuns sau subtili­ Feştilă preacurată a primului cuvint... o melodie izvorită din curăţenia inimii. Şi
esenţa inefabilă a „eter­ log şi scriitor, l-a definit n-ar fi cintec mai frumos pe lume. Cind pă­ LUNI, 8 n
nului feminin", cind a scris ca o sinteză subtilă intre tatea unui gind. „Eternul Şi mamă spun şi mumă, şi muică, şi iar rul tău şi trupul tău se vor împovăra de ani, 15.00 Emisiune
„...că-n toat-a ei făptură/ biologic, fiziologic şi psi­ feminin" nu depinde de mamă, ochii iţi vor rămine ca şi azi, iubitori, ma­ maghiară
E-un „nu ştiu cum" şi-un hologic. „Eternul feminin - virsta nimănui — de aceea Pe timpla ta azi noapte au Înflorit ninsori, mă. Duioşi şi calzi. Atunci, voi încerca să-ţi 17.50 1001 de si
„nu ştiu ce". Acest „nu scrie el - reprezintă o va­ şi este „etern" - dar ţine Sau iint petale albe ieşind de sub maramă mingii gindurile. Te voi săruta şi te voi iubi, 18.00 închiderea
ştiu cupr", acest „nu ştiu loare umană de infinită de umanitatea tuturor. In- te voi îmbrăţişa şi iţi voi mulţumi. lui.
Din floarea dăruită in zi de mărţişor ?
ce" dau de iapt măsura delicateţe, care se cuvine chipuiţi-vâ o clipă lumea Mamă, ştii, eu aş vrea să-ţi spun ceva... 20.00 Telejurnal
greu de concretizat a „e- să fie respectată, în fra­ fără el şi veţi simţi cum se Am să-ţi aduc şi astăzi in zorii zilei tale Pină acum a fost secret. Tu l-ai ghicit ? De­ Omagiul
ternului feminin", care - gilitatea sa, de nespusă lasă treptat întunericul a- Un ghiocel de clopot cu clinchet de lumini sigur, mamă. E un secret ştiut de-o lume 20.50 lor ţării
Spectacol
oricit de ciudat ar părea gingăşie". cela rece şi terifiant din Să il aşezi, măicuţă, la pieptul dumitale, întreagă: te iubesc I cat Zilei
- nu stă intr-o relaţie di­ „Eternul feminin“ este in timpul eclipselor totale de le a tem
rectă şi obligatorie cu ceea egală măsură un produs Cind iţi sărut adincul din ochii tăi senini... ADRIANA HERBEI 21,35 Roman-forj
ce numim îndeobşte frumu­ al naturii şi ol culturii in elevă, clasa a Vl-a A, numi bcu
mul epist
L______________________ J (Subredacţia „Pionierul") 22.15 Telejurnal
seţe. Gioconda nu e fru­ sensul cel mai larg şi, ca RADU CIOBANU IOAN EVU Şcoala generală nr. 2 Haţeg
HtArsic
Adevărata demnitate BUCUREŞTI
tualitatea in <
(Urmare din pag. 1) perare a restanţelor din te; 8,00 Ra
satelor ; 9,30
iOBf şi a cel puţin 30 la mini cal. Emis
slerele activităţii economi- sută din volumul compen­ fatalităţi şi i
De toate pent
co-soc iale. Iar exemplul saţiilor acordate de stat Radiojurnal;
demn al academicianului pentru majorarea retribu­ tra de rmtzj
doctor inginer Elena ţiilor, alocaţiilor de stat Radioteleviziurt
cert de xnuzi
Ceauşescu, care Îmbină a- pentru ' copii şi pensiilor. 14.00 Unda
leseie calităţi de om po­ Sint angajate cu răspunde­ Portret pc p
ren ţiu Profeţi
litic, om de ştiinţă, soţie şi re, pentru că ele, hune- înregistrările
mamă — le este îndemn. dorencele, au chemat la ion JYIurgu; 1
muzicale; 16,(
Sărbătoarea de la 8 Mar­ întrecere, in acest an, toa­ sonor; 37,30
tie găseşte femeile hune- te femeile ţării. Au cutezat lor; 18,55 Mu
tru toţi; 20,00
dorene angajate cu răs­ 20.15 Cintcee,
s-o iacă pentru că işi cu­
pundere in îndeplinirea o- fesiuni cu 11
biectivelor economice din nosc torţele, vrednicia, ca­ 20,55 Turneul
22.00 Radiojur
cel de al doilea an al cin­ pacitatea, frumuseţea fapte­ noramie spor
vi falie la da
cinalului, hotările să con­ lor. Şi vor şti să dea mă­ O imagine devenită familiară în judeţul nostru, fie că e vorba de întreprinderile de tricotaje din Hunedoara şi Non stop mu
tribuie la efortul de recu- sura lor I Petroşani, de confecţii din Vulcan, de Încălţăminte din Hunedoara, de Ţesătoria de mătase Deva, sau de atîtea alte
unităţi cu profil de industrie uşoară de pc meleagurile noastre. Foto: VIRGIL ONOIU
iCJlNE
Condiţia nouă de care se jeşte. Ne spune, dezvăluind sm îm
bucură femeia in patria Feurindu-ne destinul dăm rădăcinile acestei pasiuni :
noastră, rod al politicii în­ 99 „De cind am răsărit pe lu­ DEVA: Sal­
ţelepte a partidului comu­ me îmi plac vitele şi mi-e ina) ; Kagern
le I-II (Arta
nist, i-a creat un statut în răşte soarta viitoarelor re­ la cea fizică) o poartă şi echipă. Sint ginduri pentru dau azi măsura competenţei drag să le-ngrijesc“. Atît de HA: Lupii n
care competenţa, prestigiul, colte este locul meu de mun­ Margareta în toată lumina o nouă calitate în legumi­ profesionale şi politice în mi­ mult incit, abia întoarsă de ra); Gheţu
simţuj de răspundere, co­ că. Şi nu numai al meu, chipului, avînd certitudinea cultura în condiţiile cerinţe­ nele ţării ! Crezul muncii la staţiune, n-a răbdat-o ini­ (Siderurgistul
rectitudinea, calităţile de bun pentru că toţi locuitorii co­ că vrednicia tuturor şi a fie­ lor sporite ale autoaprovizio- Măriei Hirian ? „Dacă am ma să nu mai treacă pe la zează străbu
elect
Clinele
gospodar sint tot mai mult munei înţeleg să răspundă căreia în parte va face să se nării, pentru a cinsti mare­ pornit pe acest drum, tre­ grajd. Să nu ştie ea ce-i structorul);
puse în valoare. încrederea cum se cuvine grijii pe care recupereze restanţele din le eveniment din viaţa ţă­ buie să mergem pină la ca­ fac vacile, cîte dintre ele Fontamara ■
(Un'-'-'a) ; Lu
cu care sint investite impli­ partidul o acordă agricultu­ anul trecut. Pentru aceasta rănimii noastre — aniversa­ păt. Cind simţim că dăm au viţei ? Şi-apoi „după cum Noiembrie); .
că răspunderi mari în reali­ rii. Fără îndoială, atenţie a- şi-a asumat conducerea în rea a 20 de ani de la în­ ceva din noi în formarea le îngrijeşti iarna, le mulgi pionii (Culţi
zarea obiectivelor complexe cordăm şi problemelor edi- mod voluntar, in timpul li­ cheierea cooperativizării agri­ noilor specialişti atunci pu­ vera I". Iar vara trecută va­ man — seri
ale actualului cincinal, îh litar-gospodăreşti - con­ ber, a unei secţii externe culturii. tem spune că ne facem da­ cile n-au dezamăgit-o. 19 000 citore.se); V'
mer
contra
valorificarea conştiinciozităţii struirea a 17 apartamente în (pentru a cărei înfiinţare s-a O Conf. univ. dr. ing. Ma- toria". I de lapte au „dat" ele a- ceafărul) ; 1
în muncă, a puterii de crea­ acest an —, amenajării şi în­ zbătut), de valorificare a re­ ria Hirian, de la Institutul 0 Ana-Mariana Samonid, nul trecut la fondul statului, munţilor (
ţie, a priceperii şi chibzuin- treţinerii de drumuri, poduri surselor de materiale refolo- de mine Petroşani, priveşte operator, şef de echipă, la iar îngrijitoarei frumoase re­ THILA : Ra
— seriile
ţei, în spiritul gospodăresc. şi podeţe, canalizări pe sibile - produsele de maro- cu ineîntare stolurile de ti­ secţia a ll-a mase plastice- compense în bani şi produ­ rese) ; URH
In pragul sărbătorii care le 1000 ml, finalizarea parcului chinărie realizate aici în lu­ neri ce ies din amfiteatre ambalaje, întreprinderea chi­ se. Despre veniturile obţinu­ nul răzbună
omagiază ziua am organizat din centrul civic ş.a. Comu­ nile ianuarie şi februarie ri- şi laboratoare, iar zîmbetul mică Orăştie, secretar ad­ te din zootehnie vorbesc inso BRAD : Sin
mă tratez (
o anchetă în rîndul cîtorva na Dobra are vechi tradiţii dieîndu-se la o valoare de matern, ce-i însoţeşte fieca­ junct în birou! organizaţiei convingător şi propria-i gos­ GURABARZ.
categorii de femei din judeţ. culturale pe care dorim să. peste 265 000 lei. O aseme­ re răspuns la salut, nu i-l de bază, schimbul A 2. O podărie cu viţei, porci şi de fată (Mi
Le-am găsit cu răspunderile Ie continuăm, să ne onorăm nea răspundere, cind tot în poate umbri nici o frămîn- fişă personală succintă: Am păsări, casă frumoasă şi T1E : Pun
(Patria); Sp
şi preocupările lor, cu fră- locul fruntaş pe ţară ocupat timpul liber eşti şi mamă, şi tare. Studenţii aşa o cunosc, apelat la ea pentru că „Dacia" din curte. dă nouă (FI
mîntările şi bucuriile lor, cu de căminul nostru cultural soţie şi deputat, şi vicepre­ blîndeţea nu-i diminuează e- Anei-Mariana Samonid nu-i 0 Marina Vuzdugan, în­ GIU-B.-Vi :
gindurile, simţămintele şi spe­ pentru activitate bună în e- şedinte cu probleme sociale xigenţa. Ei cunosc omul, spe­ place să vorbească despre văţătoarea din Ociu, îşi îm­ vocea astă-:
ranţele lor. diţia trecută a „Cîntării în comitetul sindicatului, şi cialistul de la catedră, fră- sine. In schimb ne-a rela­ parte clipele între lumina cultură); H.
rif extratei
O Eugenia Lazăr. Să fii României". gospodină ! mîntat continuu de perfecţio­ tat cu multă pasiune despre slovei şi artei. E mereu aco­ BRAZI :
LAN : Sint
primarul unei comune cum 0 Margareta Sîrbu - o 0 Silvia lordate. Ne obiş­ narea muncii didactice, li munca ei în producţie şi pe lo lingă floarea ce se cere tratez (Cas:
este Dobra - cu 13 sate, femeie dintr-o mie (cîte lu­ nuisem s-o găsim in grădi­ admiră tenacitatea, voinţa. plan politic, despre „fetele" ocrotită de ger, lingă puiul S.O.S. Titai
patru cooperative agricole crează azi la Fabrică de în­ nă, aplecată peste legumele Nu ştiu cum le-a cucerit. ei, cele 55 de muncitoore ce încearcă să zboare, lingă SIMERIA :
de producţie, o fermă I.A.S. călţăminte Hunedoara şi unde pe care ie cultivă cu price­ Doar inginerul, cu titlul de din schimb. Am înţeles că le zidirea ce se înalţă. Şi ştie (Mureşul);
ztera (Lumi
şi alte opt unităţi economi­ media de vîrstă a colectivu­ pere şi dragoste de 23 de doctor, ştie unde a aflat pu­ cunoaşte foarte bine pe fie­ cit de trainică trebuie să fie Vis de glor
ce —, iată o recunoaştere a lui a ajuns la... 27 ani !). ani. De astă dată am întîl- terea încă de copilă, cind care, aceasta fiind dovada zidirea. De-aceea nu-şi iro­
capacităţii politice şi organi­ Frumoasă vîrstă cîştigată în nit-o la conferinţa pentru tatăl a ars de viu în adîncu- că deţine harul de a şti să seşte clipele, nici în instrui­
zatorice, a spiritului gospo­ cei cinci ani de cind fabri­ dare de seamă şi alegeri a rile pămîntului, iar mama, fie apropiată de oameni. rea copiilor, nici în educa­ lV«
dăresc al femeii contempo­ ca a intrat in rîndul unită­ organizaţiei de partid de la sfidind moartea pentru a-şi „Da, imi iubesc meseria. Co­ rea părinţilor. Cind a cău­ vt&Zmss
rane. Dar şi o mare răspun­ ţilor industriei uşoare din C.A.P. Simeria. Venise cu creşte fiicele, s-a angajat la lectivul pe care îl conduc tat în lada cu zestre folclo­ Timpul [
dere. „Problemele fiind mul­ judeţ, unde şi-au găsit loc mulţumirea că echipa de muncă tot în subteran. Doar este pentru mine familia cea rică a găsit nestemate pe ziua de 7 r
tiple m-am orientat pe pla­ de muncă mii de femei hu- legumicultoare pe care o comunistul, specialistul mi­ mare — cum se zice. Şi fa­ care le-a scos la lumină, mea so va
nificarea muncii, pe urmă­ nedorene I Muncitor-coordo- conduce se prezintă cu re­ nier de azi ştie unde a gă­ milia cea mică este apro­ urcîndu-le pină pe treapta fi variabil,
semn:
vor
rirea lor în ordinea priori­ ■ nator al liniei de valorifica­ zultate frumoase la acest sit tăria pentru a răzbate piată de „chimie" : fetiţa cea mai de sus a Festiva­ slabe. Vînt
tăţii. Nu e uşor să conduci re a materiilor prime şi ma­ moment de bilanţ. Dar şi cu în viaţă, pentru a continua mea este elevă în clasa a lului muncii şi creaţiei „Cîn- derat din
o comună. Uneori e chiar terialelor. lată statutul Mar­ grijile care o frămîntă. Ne­ o tradiţie în meseria care a IX-a a liceului industrial de tarea României". Şi a adus Temperatul
oscila intre
greu. Dar, dacă munceşti garetei Sîrbu, argintul viu al liniştea pentru soarta cultu­ cîştigat dimensiunile noii profil din oraş. învaţă bine, la Ociu lauri. Aşa înţelege nus l gr»!
alături de oameni, dacă nu liniei tehnologice, prezentă rilor care, de primăvară pî- tehnici şi pe care a pre­ a fost mereu premiantă. Ap­ Marina rostul muncii educa- xime între
te sustragi nici uneDobliga- cu ochiul, mintea, inima şi nâ toamna tîrziu, se nasc dat-o nu numai fiului ei — titudinile pe care le dove­ torOlui. „Să creştem genera­ Local, cont
ţii,. oricit de dificilă ar fi, te hărnicia braţelor unde e mai sub ochii şi prin munca lor, loan, inginer stagiar, - ci şi deşte mă fac să cred că şi ţiile în dragostea pentru mineaţa.
Pentru z
impui. Bază deosebită am greu, unde e nevoie de pri­ pe cele 110 ha, grija pen­ atîior generaţii de studenţi fetiţa mea îmi va îmbrăţişa muncă şi frumos. Modelîn- martie 198!
pus pe agricultură, unde am ceperea şi îndemnul ei. Mîn- tru toate operaţiile care în sfertul de veac dăruit in­ meseria. du-le personalitatea, ne fău­ menţine ri
realizat recolte bune la fer­ dria colectivului de a fi în­ transformă grădina într-o a- stitutului tehnic superior din G Elena Cloamba, din rim destinul, dăm vieţii în­ mai mult
dimineaţa,
ma legumicolă, modernizări cheiat primele două luni ale devărată uzină de produs Petroşani. Sint detaşamente Geoagiu, lucrează în zooteh­ ţeles". semnala c
în zootehnie. Ne pun pro­ acestui an cu roade pe vitamine dar şi mîndria de de specialişti - ai căror ge­ nie din toamna lui '64. Din Reportaj-anchetă La munl
bleme încă două cooperati­ măsura hărniciei (depăşiri a contribui la hrana a mii neraţie de aur au sărbăto­ vara anului trecut este pen­ realizat de : cire. Ceru!
ve, care, fiind în zonă de cu 18,7 la sută la producţia de oameni ai muncii de la rit-o de curînd, din ea fă- sionară, dar nu se poate LUCIA LICIU, noros. Loc
(Met'eorolo
deal, au nevoie de mai mult marfă, 15,4 la sută la pro­ oraş sint preocupările Silviei cînd parte însuşi rectorul in­ despărţi de cele 20 de vaci VIORICA ROMAN, Oana Dor
sprijin. Acolo unde se hotă­ ducţia netă şi 3,3 la sută lordate şi a tovarăşelor din stitutului petroşânean - care ale lotului pe care-I îngri­ MIRCEA DIACONU