Page 23 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 23
I. 7 566 ® DUMINICA, 7 MARTIE 1982 pag. 3
BaB
Asociaţia de locatari nr. anchete. De la bun început ciaţiei, ne-a impresionat închiderea balcoanelor,
ARTIE 5fi cuprinde blocurile F1, trebuie să precizăm (lucru plăcut curăţenia din ho bineînţeles în limita pre
B 4, şi B 5 din cartierul general valabil pentru a- luri şi de pe scări ; nu la vederilor legale şi în con
înv “4ă* Gojdu — Deva, cu 114 a- sociatiile cu apartamente fel arată insă unele uscă- diţiile nedetoriorării as
■r tehnic
parlamente, toate proprie proprietate personală) că torii, care au fost trans pectului general al cartie
tute a tate personală. S-ar părea proprietarii celor 114 a- formate, pur şi simplu, in rului.
'iei că o astfel de asociaţie nu partamente nu participă depozite de obiecte nefo Faţă de situaţia petre
dcii In organizarea Comite româneşti despre instaura
ridică probleme deosebite; aşa cum ar trebui la via losite. Asociaţia poate şi cută si prejudiciul produs
»r nici din punct de vedere ţa acestei comuniuni care trebuie să ia măsuri pen în asociaţia nr. 58, notăm tului orăşenesc al femeilor, rea păcii in întreaga lume.
financiar, fiind mică, nici este asociaţia, nu sînţ in tru a face ordine. Din consideraţiile făcute de Consiliului orăşenesc al o Zilele de 4 şi 5 mar
ical din cel al întreţinerii fon teresaţi suficient de ceea cauza deteriorării. plan- tovarăşii Gheorghe Po- sindicatelor şi Comitetului tie au fost declarate „zile
viitor — dului locativ, presupunin- ce se petrece In jurul lor, şeului, în unele aparta pescu şi Ludovic Lazin de orăşenesc Orăştie al U.T.C., record in producţie" in
cresc săptămina premergătoare
du-se că fiecare proprie la Corpul judeţean de toate unităţile economice
tar îşi îngrijeşte mai bine control financiar intern: sărbătoririi Zilei de 8 Mar cu pondere feminină. Re
cmfti aie decît un chiriaş aparta tie, Ziua internaţională a
.t inso- AsoDiafiile de locatari între ceea „Prejudicierea din punct zultatele bune obţinute au
literar- mentul, dependinţele co de vedere financiar a femeii, a fost bogată in fost popularizate prin sta
rafie mune, împrejurimile blo fondurilor unor asociaţii manifestări cu caracter po- ţia de radioamplificare.
„Libera, cului. ee sM şi o@ trebuie să este facilitată în principal litico-ideologic şi cultural- o Vineri, 5 martie, ora
t*. Pro- Ei bine, la asociaţia nr. educativ.
lourilor de următorii factori : e 17. la Casa orăşenească
58 lucrurile nu stau chiar lipsa unei evidenţe legale o Tot în aceeaşi zi, la de cultură a lost organi
aşa. Şi vom vedea de ce. mulţumindu-se să-si plă mente de la nivelele su şi clare condusă corect şi întreprinderea „Vidra", Dom- zată sărbătorirea festivă a
In primul rind, printr-o tească doar taxele comu perioare — 17 şi 50 din la zi » nedepunerea nu nica Livescu, membru al zilei femeii. Cu acest prilej
gite. verificare efectuată recent ne, uneori şi asta după in „B5“, 17 din „FI", sca merarului încasat integral Comitetului orăşenesc al formaţiile artistice ale pio
de organele corpului de sistenţele administratoru ra B, şi 19 din „Fl“, sca şi în termenele prevăzute femeilor, responsabil cu
RTIE ra C — plouă. Asociaţia nierilor din localitate au
control financiar intern lui i’rifan Posmag, sau de lege e efectuarea unor probleme cultural-educa- prezentat pentru mamele
limba s-au constatat unele ne să-şi revendice unele drep a intervenit, dar poate nu cheltuieli care nu se în tive a prezentat in faţa lor, pentru femeile Orăştiei
reguli din activitatea aso turi de proprietari. Aşa se suficient de insistent. A cadrează în prevederile colectivului din schimbul I un frumos program de cin-
ciaţiei în anii trecuţi şi face că la acţiunile orga făcut, încă din toamnă, legale e cumpărarea unor expunerea „Femeia - mi
rogramu- faptul că aceasta a fost nizate pentru gospodări demersurile cuvenite pen bunuri ce nu sînt absolut litant activ in lupta pen tece şi jocuri. In continua
prejudiciată de o sumă în rea şi înfrumuseţarea car tru reparaţii către coope necesare ® încadrarea u- tru pace". Discuţiile pur re ou avut loc o paradă
semnată de bani. Bine- tierului participă prea pu rativa „Constructorul". Nu nor persoane necorespun tate în continuare au re a modei şi „Tombola pri
ii, (cmci- măverii".
lfuCleş, .vechiul ei admi ţini dintre locatari, că s-a făcut încă nimic şi zătoare pentru mînuirea levat, încă o dată, adeziu
nistrator, Constantin Nica, mulţi nici nu cunosc pe deja au început ploile de banilor". La acestea mai nea tuturor femeilor, a tu » Cofetăria „Palia" a
;tiv (leiii- găzduit o expoziţie cu vîn-
■tnaţiona- va răspunde pe cale pe-* membrii comitetului aso primăvară... Se aşteaptă adăugăm : o atitudine pa turor oamenilor muncii la
nală, iar prejudiciul — a- ciaţiei sau pe preşedintele un răspuns concret, fap sivă a locatarilor faţă de politica de pace promova zare, organizată de coope
in: „Ţi- proximativ 17 000 lei — va ei. Constatarea aceasta ne tic, din partea cooperati viaţa asociaţiei şi un slab tă de Partidul Comunist rativa de producţie, achi
“ — ulti- fi recuperat. Dar, dincolo îndeamnă la o reflecţie: vei. în altă ordine de control din partea consi Român, subliniind rolul ziţii şi desfacerea mărfuri
de aceasta, se impune în oare pentru o astfel de idei, locatarii acestor liilor populare care au important al tovarăşului lor. Aici au lost prezenta
trebarea : Cum a fost po situaţie numai locatarii blocuri aşteaptă un răs obligaţii precise în acest Nicolae Ceauşescu, secre te, intr-o bogată gamă sor
sibil ? sînt vinovaţi ? puns din partea Consiliu sens. tarul general al partidului, timentală, produse de co
Vom încerca să răspun Trecînd prin cele trei lui popular municipal la în răspîndirea concepţiei fetărie şi patiserie.
dem pe parcursul acestei blocuri aparţinătoare aso- cererea asociaţiei priviftd DOINA COJOCARU
7,00 Ac-
de mimi- r
irogramul
;aziii rtu-
■ 2 <lc ac-
acit; 12,(10
toţi; 13,01)
\ Orches- „Seria" hunedoreană a Adrian Tomescu prezintă lori Timofte, timp de 15
uşoară a „Serbărilor" a început la piese de Chopin, iar eleva minute, o reuşit să facă o
13,30 Con- (Urmare din pag. 1J menea, prin magazinele sens beneficiind de impor
populOră; tante stimulente acordate Deva. Lucian Avramescu sa, prin interpretarea „Ba-‘ instructivă informare poli
olă; 14,30 I.J.L.F. şi cooperaţiei de transmite „un sincer şi Iadei” iui Ciprian Porum- tică, salutată cu aplauze.
tiv: Lau- producţie, achiziţii şi des prin noile preţuri de con călduros bun venit la noua bescu, dovedeşte că mu Sala cîntă odată cu Mi-
4,45 Din vate cu legume în această facerea mărfurilor s-au tractare şi achiziţii. Aso
agotistulii! primăvară. însumate, a- ediţie a Serbărilor", invo- zica cultă bine interpretată haela Bustuchină : „Cai
Varietăţi ceste suprafeţe reprezintă pus în vînzare cantităţi ciaţiile de locatari sînt cînd tradiţia de aproape este capabilă să extazieze albaştri", „Cîntec pentru
Almanah sporite de seminţe de le chemate să acţioneze, la 16 ani a ediţiilor artistice chiar şi o mulţime de pe jucăriile pierdute", „Pasă
bnl arie- peste 200 de hectare la gume. rîndul lor, pentru a de ale „Scînteii tineretului".
teca pen- nivelul judeţului, terenu termina cetăţenii să pro ste 1 200 de tineri, fapt rea verde".
dlojurnal; rile respective fiind repar Merită evidenţiată pre Publicul tînăr răspunde cu dovedit de rechemarea ei inalt profesionalism şi
ntiri, con- ocuparea consiliilor popu ducă legume şi pe terenu căldură. pe scenă. ţinută artistică demonstrea
■a Bujor ; tizate cetăţenilor din ora lare municipal Deva şi o- rile din jurul blocurilor, Sala freamătă urmărind ză evoluţia balerinei Car
îelodiilor ; şe şi comune, cît şi unită făcînd o repartiţie cores George Mihăiţă, prezen
22,10 Pa- ţilor şi instituţiilor care răşăneşti Orăştie, Simen a, tatorul spectacolului reu interpretarea de aleasă ţi men Angheluş,
22,30 In- Haţeg şi altele, care au a- punzătoare a suprafeţelor şeşte fără greutate să nută artistică a lui Dan Selecţionîndu-şi după cri
23,30—5,00 trebuie să-şi producă o tribuit cetăţenilor supra care se cultivă cu legume Tufaru. Aplauze pe tot terii proprii răspunsurile la
i nocturn. parte din legumele nece feţe însemnate de teren şi flori. creeze o stare generală de parcursul recitalului susţi întrebările primite, Cristian
sare cantinelor proprii. destinate producerii legu în ceea ce priveşte pro bună-< dispoziţie. nut de Gheorghe Gheor- Ţopescu militează subtil,
Suprafaţa respectivă se a- melor. Asociaţia pomicul- ducerea legumelor pe te „Hai acaşă", „Frumoa gliiu. Melodiile interpreta ca de fiecare dată, pen
daugă la alte 2100 hecta torilor din Simeria a do- renurile din incintele uni sele iubiri", „Pasărea iubi te de Elena Cirstea sînt tru spiritul de fair-pley în
re care se cultivă în acest bîndit o valoroasă expe tăţilor, exemple demne de rii", „Alfabetul" sînt cele primite cu aplauze şi căl sport.
an cu legume de către rienţă în folosirea cu efi urmat oferă I.S.C.i.P. O- patru piese cu care for dură de publicul devean. Sub semnul tinereţii şi
gospodăriile populaţiei. maţia „Roşu şi Negru"
cienţă maximă a terenu răştie, „Avicola" Mintia Recitind trei poezii din al prieteniei, poetul Lucian
Venind in sprijinul cul rilor din incintele gospo şi altele, unde s-a organi condusă de Liviu Tudan, ultimul său volum de ver Avramescu, conducătorul
tivatorilor de legume, pe dăreşti, adueîndu-şi o con zat temeinic cultivarea de realizează o legătură caldă suri „Nu cer iertare" poe „Serbărilor". îşi . prezintă
lingă cele două milioane tribuţie de seamă la pro legume timpurii în spaţii cu sala. tul Lucian Avramescu re colaboratorii după care
fire de răsaduri pe care ducerea unor cantităţi protejate. Poeta Doina Urcariu re aduce în prezent spaţiul pune punct final spectaco
le produc serele de la Sîn- sporite de fructe şi legu Dispunînd realmente de cită din creaţia proprie poetic. Momentul de mu lului desfăşurat pe par
tandrei pentru gospodării me. Lăudabilă este şi ini o bună bază tehnico-ma- „Ne ţinem de mină" şi zică populară este „sem cursul a cinci ore.
le populaţiei, unităţile a- ţiativa înfiinţării asocia lerială, producătorii de le „Pasărea albă", înfiorînd nat" de Ionela Prodan şi Pentru toţi acei ce au
gi'lcole cooperatiste şi fer ţiei legumicultorilor din gume din judeţul nostru suflete, trezind amintiri. Florica Bradu, ambele re contribuit la realizarea a-
ma de solarii vor pune Deva, care şi-a stabilit ca sînt angajaţi cu toate e- George Mihăiţă se simte chemate nu o dată pe cestui spectacol de excep
la dispoziţia cultivatorilor obiectiv esenţial sprijini forturile în asigurarea u- în largul său şi fiecare in scenă, dovadă că publi ţie, in întîmpinarea sărbă
particulari şl a celor cu rea producătorilor în ob nor producţii sporite de tervenţie este savurată de cul receptează cu plăcere toririi a 60 de ani de !a
prinşi în asociaţia legumi ţinerea şi valorificarea u- pe toate suprafeţele, de pe public din plin. Interpretul toate formele de manifes crearea U.T.C. - un gînd
cultorilor şapte milioane nor producţii cît mai fiecare metru pătrat de de muzică folk Mircea tare artistică. ■bun, de mulţumire din par
fire de răsaduri. De ase mari de legume, în acest pămînt. Bancă îşi începe recitalul George Mihăiţă răspun tea tinerilor deveni.
cu „Om bun". Sala aplau de cu aplomb şi umor
dă şi participă activ la bileţelelor cu noi solici „DAN CÂMPEAN
spectacol. tări, trimise din sală. corespondent
ERii
rind organele de miliţie
PĂŞUNILOR ŞI FÎNEŢELOR i-au descoperit. Sînt La-
nr.111982 zăr Sava şi Sâlăjan Sava,
amîndoi din Orăştie. Au
fost găsiţi în comuna
Din cuprins : la ru
a şi 3 a areo brica Eminesciana, con st Unul dormea, altul... Turulung din judeţul Sa-
tu Mare. într-adevăr, tu
tribuţii de Mircea Bra Da, unul dormea la pu rul lor pentru a scăpa de
or s ga, D. Vatamaniuc, Ma ţul nr. 15 de la Teliuc, pedeapsă a fost lung, dar
rin Bucur, Titu Popes- altul era sub
cu. Continuă publi influenţa returul, dimpotrivă scurt
(Urmare din pag. 1) * 1 terenuri aflîndu-se în co s-au stabilit încă terenuri carea „însemnărilor în băuturilor alcoolice la şi rapid. Acum se află
munele Beriu, Turdaş şi le pe care se vor realiza limba germană clin cantina minerilor, tot din doar ia un pas de... ju
Deoarece o bună parte Mărtineşti. Pe lingă im aceste lucrări (!). Rezulta caietele lui Emines- Teliuc. Primul se numeş decată.
din suprafaţa de păşuni pulsionarea aplicării în tele simbolice se pot con cu“ şi a „serialului" te Traian Ruja, al doilea » A încurcat sticlele.
se află în administrarea grăşămintelor chimice, este semna şi la capitolul cu Istorie şi fapte de lim Viorel Jeler. De reţinut Aşa a vrut să motiveze
fermei aparţinătoare în necesar să fie luate mă răţiri de păşuni. Din cele bă de Adrian Riza. că ambii sînt paznici şi fapta sa Florica Glava,
treprinderii judeţene de suri operative pentru fer peste 7 000 hectare, nu Poezii de Şt. Aug. Doi se aflau în timpul servi barmană la „Union" —
au fost curăţate nici 500.
ciului. Se pare însă că Brad, atunci cînd a fost
execuţie a lucrărilor de tilizarea păşunilor cu în naş, Petre Bucşa, Emil ei uitaseră acest lucru. găsită vînzînd vodcă de
îmbunătăţire a pajiştilor, grăşăminte organice strîn- Să nu mai amintim că Hurezeanu şi Liviu An- Le-au adus aminte lu producţie indigenă, la
ne-am interesat de sta se în taberele de anima aşteaptă intervenţia şi tonesei. La r u b r i c a crătorii postului de mili
alte cîteva mii de hectare Scholii, un remarcabil preţul celei de import.
diul acţiunilor realizate şi le. De asemenea, este de ţie din Teliucu Inferior.
de fineţe naturale. Cu- Dar explicaţia cu în
în curs de desfăşurare. aşteptat să înceapă cît mai noscînd faptul că pe pa text de Mircea Zaciu. 0 Tur şi retur. Anul curcarea sticlelor n-a re
Şeful fermei, Nicolae, To- repede posibil defrişarea Mircea Tomuş comen
jiştile îmbunătăţite pro tează volumele de poe trecut, spre sfirşitul lu zistat. S-a descoperit că
derici, ne-a relatat eă, arboretului şi tăierea lăs ducţia de masă verde a zie ale lui Ioan Alexan nii decembrie, în Orăş barmana avea in mai
pînă acum, s-a făcut fer tărişului de pe cele 565 ajuns la 18 000—20 000 Rg dru şi Grigore Vieru. tie s-au comis două fur multe sticle cu eticheta
tilizarea cu îngrăşăminte hectare stabilite în comu la hectar, este necesar ca Revista mai cuprinde turi din avut personal, produsului de import,
chimice pe mai puţin de nele Beriu şi Orăştioara azi, duminică, şi în con rubricile Historia Mili- prin violenţă, iar autorii vodcă indigenă. Se fac
1 000 hectare din cele de Sus. Unele semne de tinuare, să fie întreprinse tans, Arta, Mişcarea li lor au dispărut. De cu cercetările de rigoare.
peste 4 000 planificate. întrebare se ridică şi în acţiuni de masă cu toţi terară, Revista reviste
Prioritar s-a acţionat pe legătură cu înfiinţarea pa locuitorii satelor la cură lor, Cronica lunară, Rubrică lealizată cu sprijinul
suprafeţele destinate pă- jiştilor semănate pe cele ţatul păşunilor şi fineţe- Accente şi Filatelie. Inspectoratului judeţean de interne
şunatului timpuriu, aceste 1 430 hectare, întrucît nu lor.