Page 25 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 25
aia
Pe şantierele de locuinţe din Ltioeîil
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VA!
(f* Recuperarea restanţelor - o sarcină
prioritară Ii această etapă
D
\SJV/“-‘ *
^Vvvvg^oSm^ «sa, w w a w «m, Necesităţi economice ma scurtă şi rezervată mai nesudaţi la balcoane, căzi
S O C a i I S H I I L jore au determinat depla ales retuşurilor şi reme de baie nefixate, geamuri
sarea unui întreg cartier
dierii unor vicii de con
nechituite, radiatoare care
de
curg,
strucţii constatate de că
porţiuni
al Lupeniului dintr-o par
pervaz
comisia
de
nefrecate
tre
te în alta a oraşului. Pen
lipsă,
mozaicuri
recepţie.
tru a fi posibilă această
două luni nu s-au mai
ţeaua de apă. Lista ar pu
acţiune de anvergură a Dar, cum în mai bine do şi chiar neracordări la re
fost necesar ca, încă dina predat şi alte apartamen tea continua şi cu alte ne
P U L A R J U D E Ţ E A N inte, planurile la construc te, se vede treaba că şan ajunsuri. Important este
însă ca asemenea aspecte
de
nu
construcţii
tierele
ţii de locuinţe să fie ma
jorate, iar pentru impul tratează eu seriozitatea cu să nu mai fie întîlnite pe
sionarea ritmurilor de exe venită activitatea de re şantierele de construcţii.
cuţie era nevoie de o mai cuperare grabnică a res Din discuţiile cu coi doi
Anul XXXIV, nr. 7567 MARŢ), 9 MARTIE 1982 4 pagini - 50 bani mare concentrare de forţe tanţelor din anul trecut. şefi de lot, ing. Petru Nan
umane şi materiale, astfel Bineînţeles, aceasta influ (Braşov) .şt Cîheorghe Lun-
enţează negativ planul pe gu (Oradea) am reţinut că
încît sarcinile stabilite sa
a.c.
trimestru
fie realizabile. în acest anul în curs, din moment în primul recuperate toate
vor
ce forţele sînt dispersate
fi
MARTIE — LUNA ÎNTREŢINERII sens, în oraşul Lupenl s-a
produs o adevărată infuzie
de şantiere din ţară, fie
PĂŞUNILOR ŞI FÎNETBLOR care avînd de executat un INVESTIŢII! E M m w W f
anumit număr de aparta
mente, fiind create astfel m m m
condiţiile realizării planu
Duminică, mobilizare masivă lui de construcţii. Numai
că socotelile nu s-au po la multe puncte de lucru, restanţele din anul trecut.
a cetăţenilor Ia curăţarea păşunilor trivit întocmai. Spre exem pentru că între timp au Optimismul lor este însă
condiţionat de două ■ ro-
fost atacate şi lucrările din
plu din planul de locuinţe
pe anul 1981 n-au fost planul trimestrului l a! a- bieme destul de mari are
şi iîneţeior, la lucrările din livezi predate 297 apartamente, nului curent. au grevat şi asupra reali
zărilor din anul trec ut: a-
deşi acestea se aflau în di
Cele mai multe restan
ferite stadii de execuţie. ţe se înregistrează la blo provizionarea cu betoane
şl legumicultura Fireşte, orice rămînere în curile executate de lotu şi reţelele de apă.
urmă trebuie recuperată rile trusturilor industriale Staţia de betoane din
din Braşov şi Oradea, şi
partid, Teodor Vasiu, peste cît mai repede posibil, în aşa cum spuneam, tocmai Bărbăteni livrează mult
sub capacitate, după cum
Duminică, 7 martie - ca urmare a măsurilor luate de 380 de cetăţeni — coope cazul de faţă în prima pentru că se intîrzie ne am putut constata din
către Biroul Comitetului judeţean de partid şi de Comi ratori, lucrători de la in parte a anului 1982, ast justificat de mult reme grafice. Deşi ar treimi să
tetul executiv al Consiliului popular judeţean - au fost stituţiile din localitate, ca fel încît planul anual să dierile după recepţia blo producă zilnic cîte 300
nu fie afectat. Aşa ar fi
organizate amp.le acţiuni de curăţare a păşunilor şi fi- dre didactice şl elevi — trebuit să fie. curilor. La consiliul popu mc de beton, cel mai mult
neţelor în livezi, în legumi cultură. Prezenţi la faţa lo au fost mobilizaţi la între lar al oraşului Lupeni, ing. a dat 70 mc, dar nu pu
Cum au evoluat lucru
cului, reporterii noştri relatează : ţinerea a peste 200 hecta rile în acest an ? De la Victor Stoi, şeful oficiului ţine au fost zilele cînd ci
re păşuni, la scurgerea a- fra a scăzut sub 20. Şi a-
pei de pe terenurile agri 1 ianuarie 1982 au fost de sistematizare, ne pre
predate doar 56 de apar
PARTICIPAREA LÂPUGIU cole, văruitul pomilor si la tamente, aite 160 au fost zintă o situaţie deloc îm ceasta în condiţiile în ca
re timpul a început să se
bucurătoare. La unele blo
TINERETULUI amenajarea de răsadniţe.
Entuziasmul cu care s-a Pe păşuni, care anterior recepţionate, dar nepreda curi a fost nevoie ca încălzească iar pe şantie
pornit la efectuarea unui te. S-ar putea spune că membrii comisiei de re re oamenii n-au o roabă
Printre acţiunile înscrise volum cît mai însemnat de s-au fertilizat cu îngrăşă problema este, în princi cepţie să se deplaseze de
pe agenda Organizaţiei ju lucrări la fertilizatul şi minte chimice, s-a lucrat piu, rezolvată, perioada niai multe ori, de fiecare CA. VOINESCU
deţene a U.T.C. dedicate curăţatul pajiştilor natu la împrăştierea muşuroaie dintre recepţia blocurilor dată constatînd defecţiuni
aniversării a şase decenii rale n-a ţinut la Ohaba lor, strîngerea vegetaţiei şi predarea ca atare fiind neremediate — parapeţi (Continuare in pag o l-a)
de la crearea organizaţiei nici pînă la ora 11, cînd (("-•" -*> in r.-r n
revoluţionare a tineretului, pe păşune nu am mai gă
se înscrie si participarea sit nici un cetăţean. Rău
la acţiunea de curăţare şi
este că o parte din sacii
fertilizare a păşunilor şi cu azotat au fost lăsaţi pe
fîneţelor. Zilele de 6 şl 7 marginea drumului, de
martie au fost declarate unde puteau fi luaţi de
zile de muncă record în orice trecător.
acest domeniu. Iată cîteva
realizări: a 50 de tineri DOBRA
din Dobra au participat
în frunte cu factorii de
în zilele de 6 şi 7 martie răspundere de la Consiliul
la defrişarea a două ha popular şi C.A.P., peste 100
păşune şi fertilizarea a 30 de cetăţeni au fost mobi
ha ® Duminică, un număr lizaţi la lucrările în liva
de 450 U.T.C.-işti din De dă. Bilanţul muncii depu
va du participat la curăţa se a fost rodnic, eoncreti-
rea a 60 ha în păşunile zîndu-se în fertilizarea a
Dealu Bejanului şi Tinti- 20 de hectare cu îngrăşă
rig. o La Orăştie, 150 de minte chimice şi efectua
tineri au luat parte la cu rea tăierilor pe 25 de hec
răţarea a 7 ha livadă şi tare plantaţie.
30 ha păşune. La Brad, 120
de elevi au contribuit la ILIA C.A.P, Pul, brigada Ponor. 35 de cooperatori, împreună cu preşedintele C.A.P., Francisc Vlădoane, şi vice
defrişarea a 5 ha păşune în frunte cu secretarul preşedintele consiliului popular comunal, loau Murgoi, duminică au defrişat peste 3 ha păşune in tarlaua „vilcclc".
iu CVişcior şi Mesteacăn. comitetului comunal de Foto: VIRGIL ONOIIJ
In zootehnie - grijii maximă faţă do taie îngrijire şi furajer Omagia Zilei ţemeii \
8 Martie, ziua in care rea hotăririlor Congresului I
a animalelor, pentru creşterea producţiei de lapte toate gindurile, versurile, al Xll-lea al P.C.R., in ono- \
rarea chemării la întrecere i
cintecele şi florile sînt dă
ruite femeii, a fost mar intru hărnicie, adresată tu- J
ţin, dar Traian Suba, pre murdare, hrănite necores cată, la Casa de cultură iuror femeilor ţării. ţ
Duminică, din indicaţia Biroului Comitetului judeţean şedintele cooperativei, ne punzător. Aceeaşi stare o Deva, printr-o adunare fes
Dind glas recunoştinţei 4
de partid, colective formate din activişti de partid şi de asigură că aceasta va creş au şi cei 37 de viţei. Ţi-e tivă organizată de comite şi mulţumirii pentru condi- i
stat, specialişti din agricultură, ziarişti s-au deplasat in te simţitor, odată cu fă- şi milă de ei. Şi mai cri tele judeţean şi municipal ţiile deschise azi afirmării >
ferme zootehnice pentru a urmări modul cum se desfă tările, întrucit şi baza fu tică se prezintă situaţia la ale femeilor. La adunare plenare a inteligenţei şi ca- \
şoară programul de grajd, cum sînt îngrijite şi furajate rajeră este asigurată cores brigada din Gothatea. Deşi au participat membri
ai pacităţii lor profesionale, ^
animalele, grija care se manifestă faţă de viţei şi miei, punzător. cei 72 de viţei îngrijiţi de birourilor comitetelor jude
asigurarea cu furaje pe întreaga perioadă ce ne mai Saveta şl Aurora Cărmă ţean şi municipal de partid, participantele la adunare i
desparte de ieşirea la păşune. Vă prezentăm mai jos, C.A.P. GURASADA zan sînt frumuşei, vacile ai comitetelor executive ale au adresat o telegramă i
principalele aspecte constatate. Sectorul zootehnic din cu lapte — în număr de consiliilor populare jude C.C. al P.C.R., tovarăşului ^
cadrul Cooperativei agrico- 79 — sînt extrem de sla ţean şi municipal, femei NICOLAE CEAUŞESCU, ca- \
be şi de murdare, hrănite re veghează neobosit pen- i
C.A.P. LĂPUŞNIC cu fin de slabă calitate şi fruntaşe in muncă din uni tru ca femeia să ocupe *
Brîgada de reporteri în fermele de animate cu raţii minime de siloz. tăţile economice şi insti locul ce /. se cuvine in so- \
Chiar duminică fiind, Nici nu-i de mirare că tuţiile devene, casnice şi cietate. ^
programul de grajd a în producţia zilnică de lapte pensionare. In cuvintul său, Spectacolul literar-muzi- i
ceput la ora 5 dimineaţa, Grajdurile sînt bune, in ie de producţia Gurasada pe cap de vacă de-abia tovarăşa Maria Mitrolan, cal-coregralic închinat le- )
s-a desfăşurat în condiţii stalaţia de apă potabilă şi are mai multe faţete. La ajunge la 0,3 1. Paradoxal secretar al Comitetului ju
bune şi s-a încheiat ia caldă funcţionează, anima brigada din Gurasada, un cum tocmai vacile cu lapte deţean de partid, a adus meilor de ziua lor, a pri- |
timp. La datorie se aflau lele sînt sănătoase, fru de sînt adăpostite 101 vaci beneficiază de atîta indife un cald omagiu femeilor, lejuit sutelor de participan- i
toţi îngrijitorii şi tehnicia moase şi bine îngrijite. Se gestante, este lumină, cu renţă, pe care brigadierul participante active la epo te clipe de neuitat fior ar- }
nă insămînţătoare Rodica remarcă în mod deosebit răţenie, apă, furaje. Ani Octavian Nicula o afişea fistic. Un gind curat, por-)
Cociş, care în lipsa ingi loturile de vaci şi viţei a- ză fără jenă, iar lucrătoa peea marilor prefaceri re nit pe aripi de cint şi poe- ţ
nerei Elena Cursaru, şefa malele — atent îngrijite rele acuză lipsa hranei voluţionare pe care le-a zie, din suflete de copii - i
fermei zootehnice (aceasta flate în grija soţilor Vic de Elena Circi, Ana Căr 'consistente pentru aceste realizat şi le realizează so pionieri şi şoimi ai patriei I
tt-a mai dat pe la fermă toria şi Petru Magda, ale măzan, Elena Bolea, Elena vaci de Ia care se cere zi cietatea românească, bune- de la şcolile generale nr. 7, /
din 16 februarie şi nimeni lui Maxim Cărmăzan şi Chirilă — prezintă o sta de zi mai mult lapte.
din conducerea cooperati Dumitru Gheorghe, toţi re fiziologică foarte bună. dorencelor angajate, ală 3 şi 5 (cor), 4 (dans modern
vei şi a comunei nu ştie gospodari din Lăpuşnic, La Cîmpuri-Surdue, cele C.A.P. ILIA turi de ceilalţi oameni ai recitatori), liceul pedagogic ţ
exact ce-i eu ea) caută şi oameni cu mare experien fi© de vaci gestante şi ster muncii, in îndeplinirea e- (grup vocal) şi grădiniţa cu |
reuşeşte s-o suplinească în ţă şi dragoste faţă de ani pe nu sînt, după cum a- Din cei 53 de viţei ob xemplară a sarcinilor eco 9
toate. Din partea consiliu male. Din cele 122 de vaci, rată, prea mult în atenţia ţinuţi da la începutul a- nomice pe 1982 şi pe în program prelungit nr. 7 -1
lui de conducere &1 C.A.P., 72 sînt gestante. Producţia brigadierei Olivia Farcaş nului, 12 sînt proveniţi de
la program a participat medie de lapte marfă este şi a celorlalte îngrijitoare. treg cincinalul, in înfăptui- (Continuare in pag. 9- a 3-aî J|
brigadiera Aurelia Stanciu. de 40 litri zilnic. Cam pu Animalele sînt slăbuţe, (Continuare în pag. o 2-aJ
