Page 29 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 29
© SAJA s*
Pagini din istoria organizaţiei revoluţionare
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VĂ!
a tineretului din patria noastră (I)
't Evoluţia mişcării revoluţio constituit gazeta „Foaia tî- cu crearea altora noi (în
nare şi democratice de tine nărului", apărută în aprilie vechea Românie şi în Buco
JUOtŢUL HUHtDOftBAţj ret din România a fost ne 1910 sub egida Cercului „Ti vina) sau de înfiinţare a pri
S O C I A L I S M U L înrîurită de procesul de dez reşti. politică a tineretului (în Tran
neretul muncitor" din Bucu
mijlocit legată şi puternic
melor forme de organizare
Crearea în august 1912 a
silvania). Acţiunea de reface
voltare şi afirmare pe arena
Comitetului Central al cercu
vieţii social-polilice a mişcă
re a mişcării de tineret a
rilor „Tineretul muncitor" şi
rii muncitoreşti şi socialiste.
început pe .fondul unei pu
Lupta revoluţionară a tine
retului face parte integrantă unificarea acestor cercuri în- ternice efervescenţe revolu
ţionare însoţite de vii dezba
ORGAN AL C0MITETULII JUDETEAN HUNEDOARA AL P C din drumul îndelung pe care teri pentru definirea unui
program revoluţionar unitar
AL C E!I&1 1DEas m forţele revoluţionare ale po de acţiune la nivelul Româ
porului au trebuit să-I par
curgă pentru ca ţara noastră niei întregite.
să ajungă pe această treaptă Tineretul muncitor s-a afir
de progres şi civilizaţie. , mat ca un promotor activ
Anul XXXIV, nr. 7568 MIERCURI, 10 MARTIE 1982 4 pagini - 50 bani Apărută spre mijlocul se al luptei pentru realizarea
colului trecut, mişcarea de dezideratelor sociale ale ma
tineret din România a urmat, selor largi de oameni ai
Diversificarea producţiei, asimilarea în chip firesc, în dezvolta muncii. Ucenicii şi tinerii lu
rea sa aceleaşi etape şi for
crători s-au situat alături de
me concrete de organizare a tovarăşii lor mai vîrstnici in
de noi repere, creşterea calităţii şi a rîndurilor sale ca şi mişca marile bătălii de clasă cum
rea muncitorească. De la
simplele asociaţii de întra au fost luptele muncitoreşti
eficienţei economice — preocupări jutorare la organizaţiile ba din 13 decembrie 1918 şi
zate pe principiul luptei de tr-o organi7_aţie cuprinzătoare greva generală din 1920.
Spiritul revoluţionar ce ca
clasă şi pînă la cele poli
majore ale întregului colectiv tice, formele de organizare sub denumirea de Mişcarea racteriza activitatea poli
Tineretului Muncitoresc din
ale tineretului pun în evi România a reprezentat un tică şi organizatorică a miş
în anul curent, a impor denţă procesul necontenit de moment deosebit de impor cării de tineret din vechea
9 Do la ambalaje la sute de repere pentru au tului de piese auto. maturizare ideologică şi de tant in dezvoltarea mişcării Românie a impus ca o ne
tovehiculele româneşti ® Preluarea şi generalizarea — Am înţeles că toate călire revoluţionară, de afir revoluţionare de tineret din cesitate obiectivă schimbarea,
în iunie 1919, a denumirii
tehnologiilor de mare eficienţă, o Asimilările — în subansamblele pe care mare pe scena vieţii poli ţara noastră.
centrul atenţiei, calitatea producţiei — pe primul v-aţi propus să le asimi tice româneşti. Noua etapă istorică de Mişcării Tineretului Muncito
plan. o Drumul „OLTCIT" -ului spre beneficiari trece laţi în acest an sînt des Sub influenţa mişcării so după. desăvîrşirea statului na resc în Mişcarea Tineretului
şi prin Orăştie. tinate industriei auto. cialiste, în anii de început ai ţional unitar a ridicat în fa Socialist din România. Para
— Da, sîrţtem în perioa secolului XX iau funie cecuri ţa poporului român sarcini lel cu procesul de radicali
da de tranziţie spre asimi ale tineretului muncita* Un noi, deosebit de complexe. zare pe care îl parcurge miş-
Dacă nu cu mulţi ani prime — chimiştii din O- larea şi producerea în se incontestabil ajuta* n^ntru Mişcarea revoluţionară de ti
în urmă baza producţiei răştie îşi concentrează a- rie a tuturor reperelor şi munca organizatorico v do- neret se caracterizează prin- Prof. V. IONAŞ
întreprinderii chimice O- tenţia în această direcţie. subansamblelor din mase litică, dr educare a tinere tr-o intensă activitate de re Arhivele statului Deva
răştie o formau ambalaje — Avem de realizat — plastice pentru autovehi tului muncilot in sairit"! idei organizare şi consolidare a
le din mase plastice, odată ne spunea Eugeniu Oan- culele fabricate în ţara lor socialismului ştiinţific, l-a vechilor cercuri, concomitent (Continuare în pag o 2-a)
cu crearea industriei ro cea, inginerul şef al între noastră. în acelaşi timp,
mâneşti de autoturisme, prinderii — un program ne vom preocupa de creş
colectivul şi-a reprofilat amplu de asimilări. El a terea tehnicităţii produc M omen-ţe emofio narate pentru tinerii
activitatea, astăzi produc ţiei, a eficienţei econo
ţia sa de bază fiind desti mice. . siderurgişti hunedoreni
nată acestei noi ramuri in I. C. Orăştie — Ce se întreprinde con
dustriale. An de an au fost cret pentru creşterea efi Ieri în cadrul acţiunilor liului popular judeţean. Român la marile bătălii
asimilate şi introduse în cienţei f politico-educative prilejuite întîlnirea a prilejuit ti de clasă pentru eliberare
fabricaţie tot mai multe fost dezbătut şi aprobat în — Am preluat şi gene de apropiata aniversare a nerilor o mai bună cunoaş naţională şi socială, la re
repere şi subansamble pen adunările generale ale oa ralizat o serie de tehnolo 60 de ani de la crearea tere a problemelor care construcţie şi construcţie
tru autovehiculele româ menilor muncii din secţii gii de lucru moderne, de U.T.C. şi a 25 de ani de preocupă în prezent condu socialistă a patriei noastre.
neşti, la Orăştie executîn- şi pe întreprindere. Nu mare randament. De exem existenţă a U.A.S.C.R., ti cerea partidului şi statului Emoţionantă a fost evoca
du-se acum întreaga gamă este uşor de realizat, dar plu, în secţia „injecţii* am nerii siderurgişti din ma nostru, a preocupărilor rea luptei şi a pildei de
1
de subansamble din mase ne-am eşalonat cu exacti trecut la extinderea tehno rele combinat hunedorean prioritare pe agenda de dăruire şi sacrificiu de ca
plastice necesare autotu tate termenele (fiecare sec logiei de injectare a mase au trăit un moment deo lucru a Comitetului jude re a dat dovadă în rîndul
rismelor Dacia, autobuze tor, atelier, echipă îşi cu lor plastice prin culee cal sebit de emoţionant la ţean de partid. organizaţiei de tineret băr
lor şi autocamioanelor RO noaşte încă de acum sar de, care contribuie la re întâlnirea pe care au în cuvinte emoţionante batul care, cu statornicie
MAN. Numai în anul 1981, cinile în această privinţă) ducerea consumului de e- avut-o cu tovarăşul Radu primul secretar al Comite şi devotament, în fruntea
de exemplu, s-au asimilat şi credem că-1 vom putea nergie electrică, la econo- Bălan, prim-secretar al tului judeţean de partid a
48 de noi repere, ele ajun- traduce în viaţă. Astfel, MIRCEA LEPĂDATU Comitetului judeţean de evocat contribuţia tinerei ION CIOCLEI
gînd în acest moment de vom contribui la reducerea partid, preşedintele Comi generaţii, condusă şi îndru
ordinul sutelor. cu 100 milioane lei, numai (Continuare in pag. a 3-a) tetului executiv al Consi mată de Partidul Comunist (Continuare în pag. a 2-a)
Şi în anul 1982 — con — « - o - o - o - o < — o — — s — <» — ® — €
ştienţi de necesitatea di
versificării producţiei, a CAMPANIA A6RIC0LĂ DE PRIMĂVARĂ
reducerii importului, prin MABTIlt - LUNA ÎNTBETÎNEBH
asimilarea unor noi sub
ansamble şi produse din La fertilizări —
mase plastice, deci a valo - PĂŞUNILOR ŞI FÎNETSLOB
rificării superioare, cu ma
ximă eficienţă, a materiilor mobilizate forţe sporite
Producţia de masă verde depinde
Acţionînd cu răspunde s-a mai acţionat la fertili
de calitatea lucrărilor de întreţinere re pentru pregătirea unor zări pe ogoarele C.A.P.
temeinice
baze
Strei, Nădăştie, Gînţaga şi
recoltei
viitoare, mecanizatorii din Sincrai. în aceste zile, me
în asigurarea furajării de nutreţuri. Amenajarea, care s-a acţionat şi ce re
H VERNISAJ. Astăzi, la Consiliul unic agroindus canizatorii lucrează la fer
5 orele lfi, la Galeriile de animalelor un accent deo curăţarea, fertilizarea şi în zultate concrete aţi ob trial Călan au reuşit să tilizări în C.A.P. din comu
, artă ale Fondului plastic * sebit trebuie pus pe spo treţinerea asigură obţine ţinut ? fertilizeze suplimentar pe na Bretea Română, unde
I Oeva va avea loc vernisa- I rirea randamentului pajiş rea unor sporuri mari de — în primul rî’nd, ridi ste 1 800 hectare culturi mai există îngrăşăminte
jul expoziţiei „Arta plas- * !
, tină Imnedorcană in sluj- J tilor naturale, pe folosirea iarbă şi fînuri pe unitatea carea randamentului la de toamnă. Acţiunea res organice la fermele de a-
pe scară largă a acestor
I ba păcii". Expun pictură, I surse — aşa cum se sub de suprafaţă. în această b«ctar al pajiştilor natura pectivă s-a încheiat în nimale.
sculptură şi grafică mem- *
privinţă o experienţă bună
le,
prin
executarea
unor
, brii Filialei U.A.P. Deva- * liniază în cuvîntarea tova se întîlneşte la C.A.P. Sîn- toate unităţile, cu excep O contribuţie de seamă
Petroşani, n SIMPOZION. I lucrări de amenajare, cu ţia C.A.P. Batiz şi Strei, la transportul şi aplicarea
( Ea C.A.P. Silva? a avut loc 1 răşului Nicolae Ceauşescu tămăria-Orlea, iar convor răţare şi fertilizare. Aşa unităţi care nu au avut îngrăşămintelor şi-au adu
% un simpozion cu tema „20 j la plenara Consiliului Na birea avută cu inginerul de exemplu, prin supra-
I de ani de la încheierea I şef al unităţii, Ilie Ştefâ- asigurate îngrăşămintele s-o, între alţii, mecanizato
J cooperativizării agricultu- * ţional al Agriculturii, In însămînţarea păşunii „Tre necesare. Concomitent, im rii Petru Tomotaş, Alexan
* rii", prilej cu care s-au | dustriei Alimentare, Silvi nie, a pus în evidenţă căi ia" destinată producerii fi portante forţe au fost mo dru Rozoti, Viorel Făniş,
prezentat şi filmele docu- | culturii şi Gospodăririi A- le şi mijloacele prin care nului, în suprafaţă de 60 bilizate la fertilizarea te Lazăr Tămăşoi, Ion Băr
( mentarc „Cultura porum- * pelor, precum şi în pro se obţin aici producţii mari ba, realizată în 1980 cu
* btilui", „Prin livezi" şi . renurilor destinate însă- buţă, Victor Munteanu, A-
t „Creşterea tineretului bo- I iectul Legii privind orga de nutreţuri de pe pajiştile eforturi şi cheltuieli mini mînţărilor de primăvară. lexand.ru Horeică.
tj vin". (I. Stejărescu, cores- J nizarea producerii şi folo naturale. me, dar eu rezultate deo
» pondont). g PREGĂTIRI , sirii raţionale a resurselor — Care sînt direcţiile în sebite, am reuşit să obţi Din cele peste 9 000 to Pentru a' asigura efectua
| INTENSE. Lucrătorii din |> ne îngrăşăminte organice rea la timp şi în bune
■ cadrul Inspectoratului sil- • nem la prima coasă — transportate în cîmp, pe condiţii a lucrărilor de pre
, vie judeţean se află în to- * 128 tone fin, iar la coasa terenurile C.A.P. Boşorod gătire a terenului şi se
I lul pregătirilor pentru im- I " Aplicaţii demonstrative în iivezi a doua — 63 tone. Finul s-au dus mai mult de 3 400 mănatului este necesar să
din
campania
păduririle
, de primăvară, care se va * rezultat a avut calităţi nu tone, gunoiul aplicindu-se fie mobilizate forţe supli
I desfăşura intre 15 martie — . Asociaţia pomicultorilor din Simeria, care cuprin tritive superioare, pentru cu prioritate pe suprafaţa mentare la împrăstierea
21 mai. Sc vor planta' de în rîndurile sale pomicultori din Deva, Călan,
—■’ Sc vor planta „in I „in
mustul zăpezii" peste N. BADIU destinată culturii cartofilor, gunoiului transportat în
8 000 000 puieţi pe o supra- Simeria, Certej, I li a, Dobra, Boşorod, Streisingeorgiu, în săptămîna trecută, în
faţă de 1015 ha, din care I Bretea Română, Ruşi, Sîntandrei, Sincrai, Băcia, Ra- (Continuare în pag a 3-a) afară de C.A.P. Boşorod, (Continuare în pag o 3-a)
Î 80 la sută răşinoasc. în * polt, Boiu, Peştişu Mare şi alte localităţi, a organizat,
* cadrul, organizării de şan- J
tier s-au asigurat materia- I duminică, in cadrul programului de activităţi pe 1982,
I Iul săditor, forţa de mun- " aplicaţii practice demonstrative privind lucrările cu
" că, cazarea, alimentele, u- . rente în livezi. Aceste aplicaţii, care au cuprins de
neltele necesare etc. a DO- I
f nel
1 N/ ARE DE SÎNGE. La _ monstraţii practice privind lucrările de tăiere a pomi
* I.M.M.R. Simcria a avut j lor pe rod şi formarea coroanei la pomii tineri, au
loc o acţiune de donare de 1 avut loc în livada Asociaţiei economice horticole de
I sînge. Un număr de ii de ,
*■ muncitori, maiştri şi ingi- > stat şi cooperatiste Deva — ferma 5 Sîntuhalm şi în
I neri s-au prezentat să do- I livada serelor de la Sîntandrei. Inginerul Stelian Ca-
• neze picături de viaţă pen- , savela, de la Staţiunea de cercetare şi producţie po-
' tru salvarea vieţii. Printre > j micolă Geoagiu, a prezentat în faţa celor peste 100
I aceştia numărindu-Se do- | de participanţi modul cum se fac tăierile de formare
naturii onorifici Dumitru "
* Heghetluş,. loan Rusu şi t
alţii I a coroanei, şi conducere pentru formarea etajelor
în livezile tinere, aplicarea tăierilor pentru asigurarea
unui echilibru între creştere şi fructificare, aplicarea
BECH! îngrăşămintelor organice şi chimice. întreaga de
monstraţie s-a soldat cu învăţăminte practice şi utile
pentru pomicultori.
