Page 31 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 31
?5&8 ® MIERCURI, IO MAitUE 1&82 pag. S
Harnici, brădenii au început § valoroasă La fertilizări —
iniţiativă mobilizate forţe sporite
acţiunile de primăvară a comuniştilor
i o idee deva rate grădiniţe de flori. (Urmare clin pag. 1) cartofi, legume, sfeclă şi
copiii Aspectul lor plăcut l-au din Sarmizegefusa porumb. Merită evidenţia
Pfintr-o masivă participare a cetăţenilor oraşului, cîmp, numai astfel putîn- tă preocuparea cooperato
la Brad au fost declanşate acţiunile de muncă pa stricat, însă, unii cetăţeni du-se realiza arăturile sau rilor din Ocolişu Mic, care
Lob : Dc triotică pentru gospodărire şi înfrumuseţare. Peste care au înţeles să-şi facă La conferinţa organiza discuitul în vederea încor au organizat acţiuni de
la Bel- 3 200 cetăţeni au participat sîmbătă după-amiuză şi printre acestea, chiar sub ţiei comunale de partid porării sub brazdă a îngră masă la fertilizarea tere
duminică la lucrările organizate in toate cartierele. geam sau în imediată a- din Sarmizegetusa, comu şămintelor organice. n u l u i ' c u îngrăşăminte or
cîiitcce A fost curăţată, greblată şi nivelată întreaga supra propiere, şi grădini de le nistul Lăscuţ Zgîrcea a ganice, ia transportul gu
Sus gume, pe care le-au îm Fertilizarea terenului
faţă de zonă verde din oraş (31 ha), s-au executat propus ca în liotărîrea a- continuă să ocupe un loc noiului folosind din plin
•>-ideolo- prejmuit... cît mai solid,
tăierile Ia sute de pomi, s-au săpat şanţuri şi ri doptată să se prevadă ca prioritar şi pe agenda lu atelajele. Din cele peste
gole, s-au amenajat incintele unităţilor economice, cu fel şi fel de garduri şi fiecare delegat la conferin 1 200 tone gunoi transpor
i oexpres gărduleţe. Din experienţa crătorilor ogoarelor din
şcolilor şi faţadele a numeroase clădiri. ţă să încheie cel puţin un Consiliul unic agroindus tat cu prioritate pentr.i
trecută, s-au tras unele în
ogramti- contract cu statul pentru trial Orăştie. Pe mai mult cultura cartofilor, o bună
văţăminte. Anul acesta vor livrarea de produse agro-
In plină şi continuă dez po.ş, şeful compartimentu fi puse mai multe terenuri aiimentare. Comuniştii au de 2100 hectare ocupate parte a , fost preluat de la
eu culturi de grîu, orz,
gospodăriile populaţiei din
> iu sa- voltare, adevărat şantier, lui gospodărie comunală la dispoziţia celor ce do adoptat în unanimitate a- plante furajere şi legume, sat. Ga si în anii ante
1907*— Bradul este, totuşi, unul din cadrul consiliului popu resc să cultive legume, iar c ga stă propunere. semănate în toamnă, s-a riori, la C.A.P. Pricaz e-
mul pS- dintre cele mai frumoase, lar orăşenesc. Astfel, avem zonele verzi să rămînă Dovedind răspundere co făcut fertilizarea supli xistă o preocupare deose
mai bine gospodărite şi deja procurată cantitatea plăcute oaze de frumuse munistă pentru materiali mentară cu îngrăşăminte bită pentru ridicarea ferti
Ciclul întreţinute oraşe ale jude dc 500 kg săminţă de ]o- ţe pe faţa cartierelor. Şi zarea hotărîrii adoptate, chimice. Suprafeţe mai lităţii terenului, pînă acum
anului 1 ', ţului nostru. Oameni har lium pentru regazonarea încă ceva, legal tot de zo
provin- nici .şi buni gospodari, zonei or verzi, în suprafaţă nele verzi, dar şi de spiri imediat după terminarea mari s-au fertilizat la fiind duse în cîmp peste
a hUi- brădenii n-au aşteptat în- de 31 hectare. De aseme tul civic al cetăţenilor. A- conferinţei numeroşi de C.A.P. Beriu, Mărtineşti, 3 500 tone gunoi de grajd.
iatpgra- stăpînirea deplină a pri nea. în sera E.Cî.C.L. sînt nul trecut au fost amena legaţi au trecut la înche Jeledinţi, Turdaş, Pricaz şi Se impune ca exemplul
măverii, ci au început deja jate mai multe spaţii de ierea de contracte. între la alte unităţi. Cantitatea unităţilor amintite să fie
urmat şi de cooperativele
de
îngrăşăminte
organice
lucrările pentru înfrumu LOCALITĂŢILE parcare pentru autoturis aceştia, Pius Ştefănescu a
•iientalâ seţarea oraşului lor. „De NOASTRE — mele proprietate personală, încheiat contract pentru transportate în cîmp depă agricole din Căstău, Turdaş
ondusâ şeşte 12 000 tone, din care şi altele, care mai au can
ieri 'iniercurl, 3 martie — MAI FRUMOASE, fiind, astfel, rezolvată fe
;tcanu. livrarea a două bovine. mai mult de 5 000 tone tităţi apreciabile de Îngră
n.n.), am început să dez MAI BINE ricit această problemă. Mai Aurora Ilibais — pentru s-au aplicat pe terenurile şăminte organice la ferme
gropăm trandafirii" — ne-a GOSPODĂRITE ! sînt însă unii care-şi par un porc şi lapte, Vasile destinate culturilor de le zootehnice.
spus Salvina Mielăuş, mun chează maşinile pe unde Delinescu — pentru o bo
citoare în echipa Lui Nioo- pregătite mii de flori, buc- apucă, trecînd peste z.onn
lae Megeş, de la E.G.C.L., sus, conifere şi altele, ne verde, djstrugînd munca vină adultă, Ionel Grecii Producţia de masă verde
întîinită in,noul centru ci cesare primei etape de altora şi frumuseţea ora — pentru un viţel. Au mai
,00 Ra vic, lucrîncl la zona ver plantare. şului. Factorii în drept vor încheiat contracte Elisabe-
ţii; MO Vorbind de- gospodări trebui să acţioneze m-ai ta Curtean, Aurel Suciu, (Urmate din pag. 1) — Ce acţiuni întreprin
Toată de. O altă lucrare — în
npaniei cepută mai demult si efec rea şi înfrumuseţarea ora hotărît pentru curmarea u- Lăscuţ Zgîrcea şi loan deţi în continuare pentru
Rîulio- tuată în mare parte — şului, trebuie să eviden nor astfel de practici. Este Albulcscu. Această iniţia folosirea raţională, efi
presei; ţiem în mod deosebit con in interesul tuturor ! că am avut grijă să îmbo cientă a pajiştilor natu
. v ,)ilB«or ; este tăierea pomilor pen tivă — care trebuie pre găţim covorul floristic cu
ţjtiri ; tru formarea coroanei. In tribuţia asociaţiilor de lo Dincolo de aceste pro luată şi do alte organiza specii de iarbă valoroase. rale ? s>
•ult&fea- catari, întrecerea dintre a- bleme, importantă rămine ţii comunale de partid din — Noi folosim cu foarte
e ştiri; ce prive ‘şte gardul viu, a- cestea — o experienţă hotărirea unanimă a gos Astfel, dintr-o păşune slab
t;; 10,30 cesta a fost tuns încă din judeţ — reflectă preocu productivă am reuşit să bune rezultate ia fertiliza
•* x 10,43 toamnă, acum urmînd a i demnă de a fi preluată şi podarilor oraşului, a ce parea comuniştilor pentru facem o importantă sursă rea pajiştilor dejecţiile de
ăteşti ; in alte localităţi —, din tăţenilor din Brad de a-şi la complexul zootehnic Bă-
i; >11,05 se face do;n* mici coi •or tre comitetele dc cetăţeni, face oraşul pe zi ce trece a-şj onora exemplar sar de producere a finului.
iiop... ; ţări. cinile ce le revin privind — Aveţi încă aproape răşti. Cu acest îngră.şămînt
i; *2,05 deputaţi, dintre toţi locui tot mai frumos, mai bine valoros si ieftin am îngră
Jarului — Ne -am pregătit din torii. gospodărit şi întreţinut, contribuţia la realizarea 230 ha- păşune, din care şat 00 ha păşune, lucrare
ştiin- timp cu tot ce ne trebuie în jurul blocurilor au mai prosper. programului de autoapro- 180 hectare închiriate de
emioră MIA VOICU vizionare teritorială. la consiliul 'popular co încheiată deja, ceea ce va
a l Ia — ne-a doclarut Ionel Şi- fost create anul trecut a- aduce un spor de 3 500—
aţi lor ; munal. Pe aceste suprafe 4 000 kg masă verde/ha,
; 16,25 ţe ce lucrări faceţi pentru iar îngrăşăminte chimice
;0 Cln- a spori producţia de iar
•16,40 bă şi a asigura un pă- am aplicat pe 69 ha. A-
<t; 17,00 Diversificarea producţiei vem 38 ha în păşunea „Lu-
5 Um şunat cit mai îndelungat poanea", pe care am fă
orii ieic (Urmate din pag. 1) O sarcină de mare res pentru animale ?
30 jPii- ponsabilitate care stă în cut însămînlări şi care ne
- îpro- misirea materiilor prime a- — Lucrările pe care le va da o producţie de
. Cîn- faţa chimiştilor din Orâş- facem pe păşuni — cură 28 000—30 000 kg masă ver
18,00 duse din import. Practic, tie dar, in acelaşi timp, şi ţări, amenajări si fertili
Jiojur- prin folosirea acestei me o recunoaştere a maturită de la hectar în acest an.
«criito- tode se reduc la zero de- zări — urmăresc să asigu Executăm curăţări şi igie
Joutâţi şeurile tehnologice. ţii si competenţei profesio re sporuri înseninate de
fin de nale a colectivului este şi iarbă la hectar. Curăţările nizări pe toate suprafeţele
igeslia în ceea ce priveşte cali asimilarea şi introducerea de păşune. Asemenea lu
2,00 O tatea produselor, ea se a- le facem cu membrii coo crări facem si pe fînetelo
Biju- flă, de asemenea, pe pri în fabricaţia de serie a peratori, iar fertilizarea naturale.
î0—5,00 subansamblelor din mase mecanic. Pc suprafeţele
jetiirn. mul plan al preocupărilor plastice pentru noul auto unde nu putem folosi ma lată deci, ciieva cai ş.
noastre, ţinind cont de turism „OLTC1T". De la şinile. administrăm îngrâ- mijloace caro stau la în-
faptul că majoritatea ior inginerul Aurel Giurgiu, şăminteie chimice manual. demîna tuturor de a ob
sînt destinate exportului. şeful atelierului de proiec ţine producţii mari de
mm De aceea, am trecut deja tare, am reţinut că încă Ca urmare, producţia de iarbă şi finuri, de a rea
iarbă creşte în medie cu
la aplicarea unor măsuri in acest an colectivul s-a liza o bază furajeră co
tehuico-organizatorlee (asi 6 tone/ha. Păşunatul îl fa
’iicelor angajat să asimileze şi să cem raţional, pe tarlale, respunzătoare utît cantita
Vria) ; milarea si dotarea fluxului tiv, calitativ, cît şi sorti
băncii de producţie cu dispoziti livreze in cantităţile soli ăvînd organizate tabere
.rn li- ve de control de mare citate 14!) de repere pen pentru vacile cu lapte şi mental pentru toate efec
' u 1 viţelele de reproducţie, do tivele do animale. Dar,
ii/Kv şunraîi ni sarea ma- tru autoturismul amintit,
glonte .i iţelor, duprinclerea între că la o mare parte din a- tate cu adăpători şi adă pentru asemenea realizări
: LU- gului personal muncitor de posturi corespunzătoare. se cere o bună organizare
ka :?K cestea proiectele sînt exe Aşa ani reuşit anul trecut, a muncii, mobilizarea şi
amia- la secţia „injecţii mase cutate, unele fiintţ chiar
VTJL- plastice" la cursuri de deşi sintem într-o zonă de folosirea tuturor forţelor
ceafă- pergătive profesională şi în stadiul probelor tehno S.iVl.A. Haţeg, centrul (le reparat şasin dc tractor. Me munte, să ţinem vitele la şi mijloacelor pentru a
pc'ri- logice. Deci. in drumul'său
specializare etc.), care vor canicii loan Vasiu si Ştefan Stttd — doi meseriaşi buni care pă.şunal pînă la 10 noiem pune in valoare potenţia
spre beneficiari, „OLTCIT"
\face- contribui la creşterea cali lucrează la postul de montat punte de tractor. brie, cinci h căzut prima lul de producţie al pajiş
.mîîto- tăţii. trece şi prin Orăştie. zăpadă. tilor naturale.
..ecur-
’o i-n • _ • « w • • _ * . w * - V
ANI : i
.vocal
Sanie Haţegul — oraş înscris dintre aceştia i-am intilnit
Ueaua cu toate forţele în bătălia Unii la muncă, alţii la... palincă şi noi ieri : Adrian Viţio-
: în- neseu este zugrav, are fa
erul): pentru îndeplinirea sarcini
o lui lor economice ale acestui milie si doi copii, dar fu
e voi ;in şi ale actualului cinci Ştefan Cornigoiu. tehni ţeau bine, intre... pahare, ge de lucru, petrecindu-şi
(FJa- nal — oferă imaginea hăr cian veterinar la dispensa la „lîotiserie". vremea prin localuri ; Cos-
; So rul din Pui, nu era in con în raidul nostru am în-
liră) ; niciei, dăruirii şi pasiunii cediu medical ; venise la tel Ruha nu munceşte de
clii- în muncă. Pe acest fond, lilnit şi mulţi agricultori mai multe luni, în schimb
ÎAZT: exemple, precum cele cu Haţeg să aducă... un certi din localităţile vecine ora promite mereu că... „de
LAN : ficat de sacrificare a trei gazie după carbid şi de „Am plecat să fac rost de şului. lată cîţiva dintre mîine •_ Gheorghe Boldor,
(Ga- lese in raidul efectuat ieri, mioare. Şi-a terminat repe necaz că n-am găsit, mi-am piese pentru maşină" ; al
:RIA; împreună cu lucrători ai zis să beau o bere". doilea a fost mai sincer: ei : Aurel Muntean din Nă- la 39 de ani ai săi, a atins
rai ez miliţiei locale, distonează de treaba, dar în ioc s-o laţ-Vad, Iosif Forgaei şi performanţa de a fi efec
Iriu ra ia spre casă, unde ştim eă Am notat numele celor ,.M-am îmbătat aseară şi Ileana Toth (Silvaşu de
în mod flagrant. doi şi cu ce se îndeletni tuat 13 ani de închisoare
în această perioadă veteri am scăpat autobuzul. Acum Jos), Trai an Căldărar şi pentru tot felul dc’matra
narii au multă treabă, s-a Augustin Muntean (Densuş). pazlâcuri. Ei şi alţii ca ei
împotmolit la o votcă ma Oare unităţile agricole din ar trebui luaţi mai serios
Nota zero la... re, în compania unui prie Brigada de reporteri in oraşui Haţeg care fac parte nu au ne
tm conduită ! ten. „Nu stau mult, trag voie de ei în aceste zile, de guler şi puşi la treabă !
votca şi-am plecat, că Ia cind se fac intense pregă
n tru Silart Călinean, zidar la ceau in timpul programu mă dreg puţin cu un ra A
noa- Pui am treabă de nu-mi lui de lucru, pentru a a- tiri pentru campania de
Vln- cooperativa „Retezatul", se văd capul...". chiu şi-apoi mă duc la primăvară ? Cei vizaţi în aceste rai
cu afla intr-o companie vese trage atenţia celor ce con lucru".
cm- lă.’ Ii provocăm la un dia duc lucrările de construc duri trebuie' puşi în dis
/oră Absenţe ţii să acorde mai multă Trîntorii cuţia colectivelor de mun
.ivra log : „Sînt în concediu me Dă-i cu ţuică, că, a opiniei publice şi
?ra- dica], abia am ieşit din spi Ieri, echipa din care fa grijă utilizării forţei de dă-i cu vin... Haţegul are 13 localuri luate măsurile ce se im
4-5 tal". „De ce boală sufe muncă, ordinii şi discipli
'aţă ce parte Săvel Jităraşu a de alimentaţie publică, ma pun. Conducerile unităţilor
riţi?". „Am ulcer duode muncit la lotul 64, aparţi nei, care trebuie să guver Ciobanilor, o ştim cu to joritatea dintre ele vînzînd au datoria să informeze
nal reactivat. Iată şi reţe neze şi activitatea şantie ţii, le place — si, de fapt, redacţia asupra măsurilor
itru nător Şantierului 6 din De relor. zilnic cantităţi mari de
're- ta ce mi-a dat-o doctorul. va, numai în şapte oameni, aşa le stă bine — între băuturi alcoolice. Să fie şi pe care le-au luat pentru
Ce- Trebuie să iau o mulţime Absenţi de la locul de întronarea ordinii şi disci
no de medicamente". „în pa deoarece S.J. a dispărut de oile pe care le păstoresc. aceasta o explicaţie a fap plinei la flecare loc de
ile. pe şantier pe la orele ze muncă, dar prezenţi în lo tului că in oraş unii nu
harul din faţă, aveţi vreo caluri, au fost şi Iosif lu- Am găsit, însă, şi două ex muncă.
licoare tămăduitoare?". ce !. „înii era sete de-un cepţii : Augustin llincar, lucrează deloc sau o fac
i'u- „Nu, un rachiu". Nu mai rachiu" — ne-a spus insta hasz, şofer, şi Victor Vlăi- cioban la C.A.P. Unirea, şi sporadic, iar mulţi dintre DOINA COJOCARU
bil. facem nici un comentariu coni, motorist la Grupul ei sînt clienţi permanenţi TRAIAN BONDOR
u : latorul. Ii ţinea... de urît Gheorghc Buzdugan, de
ia acest dialog, socotindu-l loan Alb, sudor pe acelaşi de şantiere Rîu Mare-Rete- la ferma din Hălăgel a ai restaurantelor, barurilor EUGEN SUCIU
de prisos ! şantier; „Am fost la ma zat. Primul ne-a spus : LAS. Haţeg, care se sim şi bufetelor ? Pc cîţiva LEANU SELEŞAN