Page 33 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 33
Pagini din istoria organizaţiei revoluţionare
a tineretului din patria noastră (II)
Constituită în urma Con ţiei comuniste de tineret, u- Militanţii mişcării revoluţio
ferinţei generale a tinere liIo pînă atunci, nu mai co nare a tineretului au îndru
tului socialist din 19-20 mar respundea, că se impunea o mat tinerii din uzine, fabrici
tie 1922, organizaţia unică schimbare in orientarea şi şi ateliere să participe activ
revoluţionară de tineret din la luptele de clasă econo
ţara noastră purta denumirea mice şi politice. In şirul a-
de Mişcarea Tineretului So cestor bătălii sînt consemna
cialist, transformată din mar te grevele tinerilor lucrători
tie 1923 în Uniunea Tinere de la Fabrica de cherestea
tului Socialist. Menţinerea Topliţa din noiembrie 1922,
denumirii de socialistă şi de la fabricile „Goldschmidt-
păstrarea autonomiei faţă de Schiell" din Braşov şi „Le-
toate organizaţiile politice şi maître" din Bucureşti, de la
profesionale se datora unor Tipografia revistei „Viaţa ro
considerente tactice determi mânească" şi de la alte ate
nate de intensificarea măsu liere tipografice din laşi, în
Anul XXXIV, nr. 7569 JOI, 11 MARTIE 1982 4 pagini - 50 bani rilor represive ale regimului 1923. Alături de cei virst-
burghez. Schimbarea denu nici, tinerii participă l.a gre
mirii de tineret socialist în vele din 1924—1925, de la
tineret comunist ar fi dus la minele de aur din zona Bra
locuitorii satelor - la curăţarea interzicerea organizaţiei şi dului şi la greva din vara a-
i-ar fi răpit posibilitatea de formele ei de luptă, inclusiv nului 1928, care a cuprins
a acţiona legal, de a men in ce priveşte denumirea. Valea Jiului, in anul urmă
igienizarea pajiştilor naturale! ţine şi dezvolta legăturile cu Noua denumire a organi tor, tineretul hunedorean îşi
masele largi ale tineretului. zaţiei — Uniunea Tineretului manifestă protestul faţă de
Spre sfîrşitul anului 1923 Comunist — a fost hotărîtă înăbuşirea grevei minerilor
Păşunile şi fîneţele natu cuprinse lucrări de fertili este condusă do vicepreşe şi începutul lui 1924 guver de Comitetul Central în a- de la Lupeni. inlr-un mani
rale — una dintre cele mai zări, defrişări, însămînţări dintele consiliului popular. nul burghez a luat o serie prilie 1924 şi anunţată pu fest răspîndit îndată după
importante surse de fura şi supraînsăminţări, cură Asemenea acţiuni de cură de măsuri care aveau să du-' blic în numărul festiv de 1 evenimentele sîngeroase din
jare a animalelor — puse ţări de arboret, tufişuri, ţare şi întreţinere se fac că ia scoaterea în afara le 5 august 1929, Comitetul re
mai deplin în valoare, prin buruieni şi distrugerea mu şi pe cele 215 ha păşuni, r Mai 1924 al gazetei „Tînă- gional al U.T.C. din Valea
rul socialist". Ea corespundea
executarea an de an a u- şuroaielor. întreaga supra care aparţin gospodăriilor gii a partidului comunist şi pe deplin scopului politic Prof. V. IONAŞ
organizaţiilor sale. Experien
irrir ample lucrări smelio- faţă de 291 ha păşuni afla populaţiei din zonele ne-
cooperativizate. Stă însă ţa acumulată* şi noua situa fundamental a! organizaţiei, Arhivele statului Deva
J&xlie—luna întreţinerii sub semnul incertitudinii ţie politică arătau că auto apartenenţei sale la politica (Continuare in pag. a 3-a)
Partidului Comunist Român.
nomia aparentă a organiza
lucrărilor
realizarea
din
plan privind însămînţarea
p păştmilor şi' lîm^ţelor şi supraînsămînţarea a 80
ha păşuni, deoarece nu
este încă clarificată asigu
rative, pot şi trebuie să te în administrarea primă rarea fondurilor. Această Tinerii raportează
asigure cantităţi sporite de riei a fost fertilizată cu în problemă — ni s-a spus
iarbă şi fînuri. în aceste grăşăminte chimice, iar 25 la primărie — se va discu Săptămîna aceasta este din llia au colectat şi pre ria au participat la ac
zile se desfăşoară în jude ha cu îngrăşăminte orga ta şi clarifica în curînd destinată organizării unor dat pentru reintroducerea ţiunea organizată pentru
ţul nostru acţiuni de masă nice. cu banca. Timpul este -îna mari acţiuni cu tineretul în circuitul economic am curăţarea păşunilor pe dea
la lucrările de curăţare şi în primele zile de mun intat şi se impune urgen în sprijinul producţiei, pre balaje de sticlă, hîrtie şi lul Măgura Uroiului. Ase
igienizare, la fertilizări şi că au fost realizate lucrări tarea acţiunii. cum şi unor acţiuni cu ca textile în valoare de peste menea lor au procedat ieri,
altele, pentru a spori po de curăţare şi igienizare pe C.A.P. Şoimuş are în racter politico-educativ din 5 000 de lei. Ei s-au anga pe păşunea de la Pădurea
proprietatea sa 700 ha pă care consemnăm : jat ca pînă la aniversăre Bejan, tinerii de la Liceul
tenţialul de producţie al mai mult de 30 ha. La
şuni şi 314 ha fineţe natu ® 40 de tineri de la C.S. să-şi depăşească cu 20 la nr. 5 din Deva, ca şi cei
pajiştilor naturale. Aceste executarea lucrărilor sînt rale. Au fost realizate pînă „Victoria" Călan au recu sută angajamentul econo din Hunedoara, pe păşu
acţiuni au primit amploa mobilizaţi şi participă toţi acum lucrări de întreţine perat 120 tone minereu de mic. nile de la Buituri şi Peştiş.
re şi în comuna Şoimuş. locuitorii satelor, iar re re pe 20 ha păşuni la Be- fier de pe lingă benzile de « La O.S.M. II din C.S. o în aceste zile are loo
în planul de îmbunătăţire cepţia este făcută de că jan şi Şoimuş. Sînt, de a- la aglomerator. Alţi 100 au faza orăşenească şi muni
semenea, curăţate 35 ha în lucrat şi lucrează încă la Hunedoara, 150 de tineri cipală a concursului „File
si exploatare a păşunilor tre o comisie constituită au recuperat 28 tone de
păşunea Mişag, unde se va deblocarea şi curăţarea a de luptă şi muncă avînta-
al consiliului popular sînt la nivel de comună şi care 8 benzi transportoare în in cărămizi bazice refractare. tă pentru triumful idea
N. BADIU
teriorul gospodăriei de ma o Ieri, 500 de tineri de lurilor comuniste".
terii prime. la Liceul industrial şi
(Continuare in pag, a 4-a) o Uteciştii de la Liceul şcolile generale din Sime- (Continuare in pag. a 3-a)
CAMPAHSA AGRICOL* D£ PRIMĂVARĂ
BaooaoocoooaooiBiiClaofflaţBnofflosoaiBoossaffiaoonneoosoaaoomooolOsasoos
Zilnic, poate fi văzută
^ i a.s. Pregătiri temeinice M unea spornica -—garanţia creşterii in diferite zone electroca
De
ale
vei,
volanul
Ia
rului 41-HD-2198. Este sîr-
pentru un start bun ia însămînţări venitului naţional, a nivelului de trai guincioasă, îşi face exem la
datoria.
Lucrează
plar
G.I.G.C.L.
Deva,
secţia
A.C.T., în calitate dc con
întreprinderile agricole şi au acum o stare de ve ducător mecanic auto, şi
se bucură de aprecierea u-
de stal au prevăzut ca în getaţie în general bună, în- Eforturi constante pentru creşterea avuţiei nanimă a colegilor dc mun
această primăvară să însă grăşămintele aplicîndu-se că, a celor care-i îndrumă
mi nţeze peste 2 500 hecta în dozele stabilite şi îm- activitatea.
re cu porumb, legume şi prăştiindu-se uniform pe societăţii, a bunăstării generale a poporului Pe chipul acestei tinere
plante furajere. Seminţele tarlale. - — are doar 19 ani — se
poate desluşi uşor dorinţa
necesare, din sortimentele Pentru culturile care se de afirmare, dc a confir-
stabilite, sijit preluate de însămînţează în primăvară Ansamblul de măsuri pri a compensaţiilor acordate licităm factorilor noştri de
către fiprare unitate, ex- sînt efectuate arături din vitoare la dezvoltarea echi de stat. conducere este să fim a-
cepţie-făcînd lucerna şi fa toamnă, urmînd ca imediat librată a economiei naţio loan Mara, strungar : provizionaţi ritmic cu me La volanul
solea, cantităţile repartiza ce se poate intra în cîmp nale şi creşterea nivelului Măsurile erau necesare şi tal, să primim în timp u-
te urmînd să sosească în cu tractoarele, să fie a- eu le înţeleg pe deplin til documentaţiile tehnolo
aceste zile. în toate fer rate şi cele 70 de hectare de trai al poporului adopta gice. electrocarului
de
conducerea
te
recent
mele şi întreprinderile s-a rămase neogorîte". Preocu- V'asiJe Slăncioiu, sudor :
partidului şi statului a con DEZBATERE LA
definitivat amplasarea cul pîndu-se de ridicarea fer stituit tema unei dezbateri ÎNTREPRINDEREA Contribuţia sudorilor la ma încrederea pe care to
turilor. avîndu-se in vede tilităţii solului, sub con DE UTILAJ MINIER recuperarea în acest an a varăşii dc muncă l-au a-
re ca de pe fiecare hectar ducerea specialiştilor din organizate la întreprinde PETROŞANI cel puţin .30 la sută din cordat-o. Demonstrează prin
ferme, mecanizatorii au ceea ce face că şi-a înţe
să se obţină recolte supe rea de utilaj minier Petro compensaţiile acordate de les rostul in viaţă, a în
rioare, producţiile medii transportat în cîmp mai şani, la care au participat stat se va regăsi în pri ţeles că numai prin mun
mult de 19 000 tone îngră justeţea. Ca să avem mai
prevăzute fiind de 3 350 oameni ai muncii din mai mul rînd în economisirea că se pot obţine satisfac
şăminte organice. Cea mai mult şi mai bun trebuie să de metal şi electrozi, în ţii şi Împliniri.
kg porumb şi 22 tone car mare parte din acestea multe secţii şi ateliere ale calitatea superioară a lu Munceşte, dar şi învaţă.
tofi la hectar. Realizarea s-au aplicat pe aproape 300 unităţii. Toţi şi-au expri " producem mai mult şi mai In prezent este elevă în
unui asemenea obiectiv cu hectare destinate culturilor mat adeziunea deplină la bun, dar şi mai ieftin. Noi crărilor executate. clasa a XH-a la Liceul in
dustrial de mecanică auto
prinde şi culturile însămân de legume, cartofi şi plan respectivele măsuri, hotă- putem realiza aceasta prin DUMITRU GHEONEA din Deva, cursurile serale.
ţate în toamnă, inclusiv te furajere — gulii şi sfe- rîrea de a contribui, prin muncă ordonată, atentă, Ne spunea ca este mulţu
mită, chiar fericită că poa
plantele de nutreţ, care au rezultatele muncii lor, la responsabilă. Ceea ce so (Continuare in pag a 3-a) te să-şi practice meseria pc
dintot-
fost fertilizate suplimentar (Continuare în pag. o 4-a) recuperarea în scurt timp care şi-a că dorit-o posibili
are
deauna,
tatea să-şi întregească cu
I Vlaicu pregătesc baze temei- J noştinţele profesionale, răs-
*
niee recoltei acestui an. O g punzînd prin fapte demne
I dovadă concludentă o re- I de muncă chemării parti
dului comunist, care a in
% prezintă şi faptul că au a- *
menajat peste 1 000 mp ră- I suflat tinerei generaţii dra
gostea pentru muncă, des-
I a SCHIMB DE EXPERIEN sadniţc, din care 500 mp s-au J chizîndu-i larg porţile a-
h ŢA. „Căminul de nefamilişti însămiuţat cu legume tim- k firmării în toate domeniile
I — locul de adaptare şi edu purii. qj) EXPOZIŢIE CU J de activitate.
* care a noilor încadraţi in VlNZARE. La librăria „loan ' întrebată ce-şi doreşte
muncă“ a fost tema unui cel mai mult, Marcela
Budai Deleanu* din Orăştie |
s schimb de experienţă, orga Dascăl — căci despre ea
* nizat la Petroşani de Comi a fost organizată o expozi- ! este vorba — ne-a răs
ţie f.e carie cu vinzare. jj puns: să fie pace pe pă-
tetul municipal al sindicate
! lor, Comitetul municipal al Grupate în peste 700 de pa- * mînt, să putem munci şi
trăi aşa cum sin tem în
U.T.C. şi I.A.C.C.V.J. La dez chele, cărţile de literatură i drumaţi de partid.
1 bateri au participat preşe social-politică, ştiinţifică, de I
* dinţi ai comitetelor sindica artă şi beletristică au avut ' LUIZA LANDT
le din unităţile economice a- corespondent
i parţinătoare Combinatului mare succes in rîndul cum- f
s minier Valea Jiului, ai co părătorilor, în numai trei zi- 4
\ misiilor pentru problemele le librăria realizînd 30 la |
* sociale ale sindicatelor, ac sută din planul de desface- *
tivişti ai organizaţiei revo re pe luna martie. § CONFERINŢE DE DĂRI
l
luţionare de tineret şi pre DE SEAMĂ ŞI ALEGERI
şedinţi ai comitetelor de că
\ min. £ ACŢIUNI EFICIEN In organizaţiile
Mecanizatorul Aurel Tain şa lucrează la împrăştierea gunoiului de grajd pc terenurile s TE LA RĂSADNIŢE. Legu I)E PARTID
destinate culturii cartofului la brigada Bălaia a C.A.P. Şoimuş. micultorii din satul Aurel
î (pag. a Il-a)
