Page 34 - Drumul_socialismului_1982_03

) .. i j i DRUMUL SOCIALISMULU2

iiper

11.00 Telex
11,05 Desene
11.25 Film
12,35 Forum
13.00 IniMcZcr
Conferinţa de dare de relevat că în perioada tre­ pentru realizarea sarcinilor Judecind după valoarea s-au exprimat sub nivelul răm sub nici o formă dez­ Jui
seamă şi alegeri a comu­ cută de la punerea în func­ din acest an, an în care producţiei suplimentare planului. ordinea. Şi pe platforma 10.00 Viaţa c
16,30 Cenaclul
niştilor din secţia cocso- ţiune a bateriei, a crescut va trebui să intre în func­ realizate în 1981 pe plat­ ..Darea de seamă n-a fost noastră de la Deva ea e- tineretul
chimică, de la Combinatul exigenţa şi responsabilita­ ţiune bateria nr. 2 de coc­ forma Deva a Grupului în­ suficient de analitică şi xistă". îndemn convingător 17.00 Studioul
siderurgic „Victoria" Că- tea comuniştilor în rezol­ sificare, subsecţia benzen treprinderilor de gospodă­ autocritică atunci eînd a şi necesar. Dar lui nu i 18.00 Iui închidcr
lan, a marcat un moment varea problemelor impuse şi sulf, urmînd, în conti­ rie comunală şi locativă fost vorba de munca şi de se va putea răspunde 20.00 Telcjurn
de rodnică analiză a acti­ de producţie. ..Deşi în anul nuare, ca pînă la sfîrşitul s-ar putea trage concluzia stilul de muncă al comi­ prompt decît dacă, sub 20.25 Actualii;
vităţii desfăşurate de or­ trecut ne-am depăşit pla­ actualului cincinal să fie că activitatea politico-or- tetului" — observa comu­ conducerea organelor şi or­ 20,40 Cin tec
maţ ia <
ganizaţiile de partid. în nul la cocs — spunea în finalizate alte lucrări din ganizatorică şi educativă a nistul Voicu Faur. Şi tot ganizaţiilor de partid vor diu“
spirit exigent, critic şi au­ cuvîntul său comunistul etapa a II-a de dezvoltare organizaţiilor de partid, a el critica faptul că asupra acţiona convergent şi or­ 21.00 Dosarele
tocritic, darea de seamă a Nicolae Costache — trebuie a uzinei. comitetului, a fost rodnică. birourilor organizaţiilor de ganizaţiile de masă şi ob­ gaţi pe
lor (XII)
înfăţişat realizările, dar să arăt că nu am făcut între alte importante pro­ Nu e departe de adevăr bază nu s-a exercitat o şteşti, dacă vor fi puse 21.25 Ca fron
mai ales neîmplinirile din totul pentru imprimarea u- bleme ale producţiei, vor­ această concluzie. Dar atît activitate constantă de în­ în valoare toate formele terii •—
munca acestui colectiv. S-a nei atitudini responsabile bitorii au pus un accent darea de seamă prezentată drumare şi control. în a- de influenţare specifice fie, Epî
deosebit pe calitatea coc­ muncii de partid în rîn­ 2.1.50 Meri di ar
22,15 Telejurn
sului, precizînd că rezul­ dul cărora propaganda vi­
tatele obţinute nu sînt cele zuală nu mai trebuie să
scontate. S-a desprins con­ ţină doar trena ci să de­
cluzia că în viitor comu­ vină mai activă, mai mo­
niştii, toţi cocsarii, trebuie bilizatoare, iar acolo unde
BUCXJREŞT
Să respecte reţetele de fa­ este cazul — mai incisivă. dioprogramul
bricaţie, granulaţia compo- Organizaţiile de partid Ca 7.1 în agiîi
nenţilor şarjei, să menţi­ de pe platforma din Deva atenţia lucr
de primă var;
nă în cuptoare un nivel delegaţilor la conferinţă, ceastă situaţie, remarca a G.l.G.C.L. au sarcini jurnal; 8,00 I
termic şi hidraulic cores­ cit şi o parte dintre cei autocritică pe care o fă­ mari de rezolvat în sfera 8,10 Curierul
subliniat, pe bună drepta­ faţă de muncă, de respec­ punzător pentru produce­ ce au luat cuvîntul au scos cea Tudor Moldovan cu optimizării consumurilor de 0,00 Buletir
te, că este un merit al or­ tare a disciplinei tehnolo­ rea unui cocs de o cali­ în evidenţă o seamă de privire la abaterile de la energie termică, a prestă­ ■ v 05 Răspund
ganizaţiilor de partid de gice. Nu am acţionat cu tate tot mai bună. De ase­ carenţe care ţin, în prin­ disciplina muncii în rîndul rilor de servicii, a gospo­ mor; 10,00 Bi
Katltorep
10.05
aici faptul că, deşi con­ promptitudine pentru eli­ menea, este necesar să ur­ cipal, de stilul de muncă organizaţiei de tineret nu dăririi materialelor şi fo­ ţiuuea „Hu
fruntate cu o serie de greu­ minarea unor deficienţe, mărească cu mai multă a- al comitetului de partid. surprind. losirii utilajelor, a disci­ lui Neag“; 1
tăţi, colectivele secţiei, în ceea ce a condus uneori la tenţie consumurile de gaz. S-a arătat astfel că produc­ Influenţa pe care tre­ plinei muncii, şi nu Sn ul­ gisrrările coi
al Kadiotetov
frunte cu comuniştii, s-au avarii, la strangularea pro­ Exprimîndu-şi adeziunea ţia peste plan nu dă o buie să o exercite asupra timul rînd în sfera îmbu­ Sîntem copiii
mobilizat exemplar şi au ducţiei". în acest spirit au faţă de recentele decrete imagine exactă despre ca­ oamenilor organizaţia de­ nătăţirii calităţii activită­ Buletin de .ş
reuşit să încheie anul tre­ avut intervenţii şi Gheor- ale Consiliului de Stat, coc­ litatea activităţii economi­ mocraţiei şi unităţii socia­ ţii. Ele pot să-şi îndepli­ comoara foi
cut cu rezultate bune: pla­ ghe Cîrtină, Dumitru Bîl- sarii de la Călan au hotă- ce, despre modul cum liste din unitate a fost mai nească acest rol în condi­ tru; 12,15 Ma
ştiinţific; 12,4!
nul la cocs — depăşit cu găr, Nicolae Beica, Nico­ rît să-şi mobilizeze toate s-au implicat în conduce­ slabă pentru că .şi preocu­ ţiile unei mai bune coor­ râ radio-tv.
peste 1 600 de tone, efi­ lae Cornăţeanu, Ştefan Zo- forţele pentru a desfăşura rea ei organizaţiile de pările comitetului de partid donări şi îndrumări a ac­ 1 la 3; 15,00
cienţa activităţii politice şi ta, Gheorghe Mladin şi o activitate mai eficientă, partid. Căci depăşirea a pentru sporirea rândurilor tivităţii, ale îmbunătăţirii 20; 16,00 Bul
16.05 Corul Fi
organizatorice desfăşurate Laurian Onescu. Comuniş­ să-şi realizeze ritmic sar­ fost obţinută pe seama u- ei, pentru a-i da un sprijin în permanenţă a stilului Arad; 16,25 S
de comitetul de partid ai tii au evaluat în mod cri­ cinile de plan, să producă, nor ramuri de activitate substanţial în activitate de muncă al comitetului Iui; 16,30 Pe
secţiei, de organizaţiile de tic dar mai ales autocritic în acest an, peste preve­ care — cu excepţia celei n-au fost concludente. în de partid nou ales, al tu­ fraţi te — m
Iară; 16,40 T
bază, regăsind u-se, în cele posibilităţile insuficient va­ deri 2 000 tone de cocs me­ de prestări construcţii — cuvîntul său, tovarăşul turor birourilor organiza­ ga» iz are în
din urmă, tocmai în aceas­ lorificate, arătînd deschis, tal urgie. Viorel Răceanu — directo­ ţiilor de bază. 17.00 Buletin
Odă limbii r
tă depăşire. fără ocolişuri, căile pe ca­ solicită mai puţin efort rul general al G.l.G.C.L. | Te apăr şi t
în cadrul dezbaterilor s-a re trebuie să acţioneze UVIU BRAICA propriu în timp ce altele spunea i „Să nu mai tole­ ION CIOCLEI i mea —* prog
18.00 Orele s<
«lin jurnal.
în dezbaterile conferin­ desfăşurată de comitetul
ţei de dare de seamă şi a- de partid pentru orientarea
legeri a organizaţiei de muncii şi mobilizarea în­
partid de la întreprinderea tregului colectiv al unită­
„Marmura" Simeria s-a ţii la realizarea complexe­ DEVA: Mai
simţit rolul analizelor res­ lor sarcini economice, a
Atît darea de seamă a că, să-şi aducă contribuţia Pâmîntul este — cum Este adevărat că plantaţia turnâ (Patria
eh ian (Arta)
Comitetului comunal de la realizarea programului ponsabile făcute în adună­ făcut dovada competentei bine se ştie — principalul de la Unirea a fost întine­ RA: Saltimba
partid Ribiţa, cît mai ales de autoaprovizionare, a rile generale ale organiza­ profesionale, a maturităţii mijloc de producţie în a- rită, dar în comună mai Maria-Mirabe.
participanţii la dezbateri ■fondului de stat. ţiilor de bază. Problemele lor politice. Ei s-au impli­ gricultură, iar nivelul pro­ sînt încă mulţi pomi bă- tul); Poliţist :
(Arta) ; Cro
au relevat că organele şi — Avem posibilităţi foar­ — legate de aproviziona­ cat cu seriozitate în neirn- ducţiilor obţinute la uni­ trîni care de ani şi ani structorul);
plinirile evidenţiate în da­
organizaţiile de partid din te mari, dar nu le valori­ re şi desfacere, de modul rea de seamă şi în dezba­ tatea de suprafaţă depin­ nu dau roade". La Tuştea, Părinţi de d
comună s-au integrat mai ficăm' cum trebuie — spu­ cum sînt asigurate locu­ teri, dar n-au rămas doar de în mod nemijlocit de Livezi şi Fărcădin se taie rea); IJn gic
profund în viaţa economi- nea Nicolae Jula. Trebuie rile de muncă cu materii la stadiul... implicării. Au felul în care este lucrată nejustificat pomii fructi­ Noiembrie);
pil mărilor
co-soc.ială şi îşi exercită să facem ca dealurile, toa­ prime şi materiale, cum se arătat unde şi de ce s-a fiecare tarla. Privită prin feri ce încă mai produc. VULCAN : C
mai bine rolul de condu­ te terenurile care nu mai îndeplinesc sarcinile de greşit, dar mai ales unde această prismă activitatea In zootehnie rezultatele ceafărui);
cător al întregii activităţi, sînt cultivate să rodească plan şi mai ales exportul, şi cum trebuie acţionat organizaţiei comunale de obţinute nu sînt mulţumi­ bolul stelelor
(Minerii* 1 ); P
şi-au sporit influenţa în din nou, ca fiecare familie cum se fac reparaţiile şi pentru ca în 1982, eînd partid din Unirea se poate toare, deoarece nu s-a asi­ cerea gr an a
rîndul maselor, şi-au îm­ să crească vite, oi şi pă­ reviziile utilajelor tehnolo­ afirma că in ultimii ani gurat necesarul de furaje, tor esc); ANI
bunătăţit şi perfecţionat sări. gice, cum este folosită for­ sarcinile de producţie ale s-au obţinut unele rezulta­ deşi comuna dispune de tanul răzbun
întreprinderii
sînt
mult
stilul şi metodele de lucru. — Sînt unii care vorbesc ţa de muncă, cum se ur­ mai mari şi mai comple­ te în ce priveşte utilizarea suprafeţe mari de fineţe. resc); URIC;
re pentru a
Acestea se reflectă în re­ mult şi fac puţin — ară­ măresc hotărîrile adoptate xe, neajunsurile să fie în­ pămînlului. Analizînd temeinic ne­ tul); BRAD:
zultatele bune obţinute la tau iulian Coinşa şi Cor­ pentru reducerea consumu­ „Cu toate preocupările, împlinirile din agricultură ianuarie (!
producţia agricolă .şi cea neli u Cleşiu. Trebuie să noastre — arăta în cuvîn­ şi din celelalte domenii ale G UR ABAR/J
zootehnică, în cantităţile punem toţi umărul, să par­ tul său Petru Bara, ingi­ vieţii economice si socia­ fiului (Miner
Piedone in
tot mai mari de produse ticipăm ia realizarea pla­ nerul şef al cooperativei le, conferinţa a subliniat '"ihtec penti
livrate la fondul de stat, nului de dezvoltare econo- — rezultatele obţinute nu că organizaţia comunală ./.căra); C
în lucrările edilitar-gospo- mico-socială a comunei cu ne mulţumesc, fiind mult de partid, comuniştii, tre­ Socrul (Cas;
HAŢEG: In
dăreşti înfăptuite eu par­ fapta, nu cu vorba. sub posibilităţi. Este ade­ buie să militeze mai mult briturilor (I
ticiparea locuitorilor şi a — Tovarăşul Nicolae vărat că în legumicultură pentru înfăptuirea înalte­ Tristan şl I
căror valoare s-a ridicat a- Ceauşescu a spus clar — rilor de energie, carbu­ lăturate, iar efortul să fie s-au realizat circa 400 to­ lor deziderate ale noii re­ Secretul cas
sa de cultur
nul trecut la aproape si nu o singură dată — că ranţi, îmbunătăţirea cali­ comun. Şi comuniştii Ma- ne legume, infirmîndu-se voluţii agrafe, pentru spo­ fantomă (11
700 000 lei. Cu toate rezul­ nimeni nu poate consuma tăţii produselor, creşterea ria Nicoară, Simion Blaj, părerea că în Unirea legu­ rirea continuă a producţii­ RTA: Sînt
tatele bune obţinute, ac­ mai mult deeît produce — productivităţii muncii ş.a. Corneliu Vărzaru, fiecare micultura n-ar merge. La lor vegetale şi animale, li­ tratez (Mi
Căldura (Ci
tivitatea organizaţiilor de sublinia în cuvîntul său — fac parte din preocupă­ participant la dezbateri, au cereale însă recoltele obţi­ vrarea de cantităţi cît mai LARI: Priv
partid, a comuniştilor, nu Viorel Băd, secretarul or­ rile diurne ale comunişti­ făcut apel la valorificarea nute la hectar sînt cu mari de produse la fondul norul).
s-a ridicat la nivelul exi­ ganizaţiei de bază din sa­ lor de aici. tuturor resurselor interne, mult sub posibilităţi”. de stat pentru a spori con­
genţelor şi sarcinilor reie­ tul Uibăreşti. EI a chemat Această preocupare a la găsirea celor mai adec­ Analizînd în mod critic tribuţia comunei la înfăp­
şite din documentele Con­ la întrecere toate organi­ fost evidentă în cadrul vate modalităţi de mobili­ şi autocritic activitatea de­ tuirea autoconducerii şi
gresului al Xll-lea al parti­ zaţiile de partid din satele conferinţei, unde spiritul zare a muncitorilor la fo­ pusă, participanţii la dez­ autoaprovizionării terito­
dului, din cuvântările tova­ . neeooperativizate, angajîn- critic şi autocritic a fost losirea judicioasă a tim­ baterile din cadrul confe­ riale. e jr^UNEi
răşului Nicolae Ceauşescu. du-se să realizeze sarcinile prezent şi în darea de sea­ pului de lucru şi a utilaje­ rinţei organizaţiei comu­ „în acest sens — cum I cultură, or
Este adevărat că la C.A.P. contractuale la carne, lap­ mă, şi în dezbateri. Pentru lor, de încadrare riguroasă nale de partid — Maria Mul artişti
s-au realizat şi depăşit e- te, lină, ouă, sfeclă de za­ că membrii de partid n-au în disciplina de producţie Pop, Vasile Cizmaş, Filon arăta Aurel Horvat — au „Maramureş
laur
Mare,
fost deja întreprinse unele
fectivele, s-au dat peste hăr şi la achiziţii, contri­ stăruit asupra realizărilor, şi de conduită. „în 1982 Pxrvu, Clara Băeălete şi măsuri care trebuie să fie în „Cînt;
plan 6 000 kg carne, iar la buind astfel la realizarea deşi ele au fost meritorii dispunem de toate condi­ alţii — au relevat că re­ însoţite de mobilizarea mai prezintă sp
tece şi da
culturile de porumb, orz, planului economic al co­ la majoritatea indicatori­ ţiile pentru a ne realiza coltele mici la unitatea de puternică la muncă a nit în Mar;
sfeclă furajeră producţiile munei, a programului de lor. Comuniştii delegaţi la sarcinile de plan — de la membrilor cooperatori, e- Angela Bir
au fost bune şi s-au livrat autoaprovizionare şi livră­ conferinţă au căutat însă cele mai simple comenzi suprafaţă se datoresc în xecutarea unor lucrări de Groza Lar.
la fondul de stat unele rilor !a fondul de stat. cauzele care au frînat îm­ la cele mai complexe. Dar principal organizării neco­ bună calitate şi în timpul
cantităţi mai mari decit Pe baza acestor propu­ plinirile. Şi le-au găsit în aceasta presupune efort din respunzătoare a muncii, optim. Noile reglementări i|pr<©
cele prevăzute în contract, neri si observaţii; conferin­ stilul de muncă al unor partea fiecăruia". „Ne an­ calităţii scăzute a unor lu­ eu privire la retribuirea iAv, jJr7.
dar — aşa cum au arătat ţa a adoptat o hotărîre co­ membri ai comitetului de gajăm la acest efort cu crări, participării insufi­ Rezultate
mulţi vorbitori — aceasta respunzătoare. în această partid, în superficialitatea atit mai mult, cu cît a- ciente la lucru a coopera­ muncii în unităţile agrico­ 10 martie
Exlr. I :
nu reflectă pe deplin po­ hotărîre comuniştii se an­ cu care s-au executat u- vem obligaţia morală de torilor, în special la între­ le cooperatiste asigură eîş- 38, 24.
mari
fiecărui
tiguri
mai
ţinerea culturilor şi la re­
sibilităţile sectorului coo­ gajează să militeze pentru nele comenzi, în neajunsu­ a contribui la recuperarea coltări. Referindu-se la a- cooperator, dar munca tre­ Extr. a
peratist şi ale celui indi­ a livra în acest an la fon­ rile proprii în domeniul a cel puţin 30 la sută din ceastă problemă, comunis­ buie organizată în aşa fel 30, 38, -11.
vidual. dul de stat 124 tone cerea­ volumul compensaţiilor a- tul Liviu Alexandru spu­ îneît activitatea mecaniza­
— Nu putem da vina pe le, 110 tone cartofi, 13 to­ aprovizionării tehnico-ma- cordate de stat pentru a- nea: „Dacă pe tarlaua se­ torilor şi a cooperatorilor
nimeni — arăta Petru Mi- ne carne, 1 300 hl lapte de tcriale, în indisciplină — coperirea diferenţelor de mănată cu cartofi în satul
hăiesc. Vinovaţi sîntem noi. vacă, 60 hl lapte de oaie care a vizat abateri de la preţuri la produsele agro- Tuştea s-a obţinut o pro­ să se reflecte în recolte
Putem face mai mult. A- — de la C.A.P., 56 tone etica comunistă, — cu se­ alimentare. La noi retribu­ ducţie bună, în ceie din mai bune la hectar. Comu­ Timpul
vem pămînt bun şi trebuie sfeclă de zahăr, 41 tone vere sancţiuni — în nefo- ţia şi alocaţia se ridică, în na Unirea dispune de pă­ azi : Vrc
frumoasă
să-l punem în valoare. Sînt legume, 110 tone fructe, losirea timpului de lucru acest an la peste 3 327 000 satele Fărcădin şi Unirea mînt bun, roditor. El însă se Sneălze
în sate unii .care numai 170 tone cartofi, 200 tone şi absenţe nemotivate. lei. Ne angajăm să recupe­ nu s-a strîns nici măcar se cere pus mai bine în mai mult
consumă. Fiecare cetăţean carne, 6 500 hl lapte de Răspunderea cu care co­ răm 998 000 lei. Ni se cere atît cît s-a semănat. Asta valoare, lucrat cu mai mul­ sufla slab
fiindcă nu s-au realizat la
trebuie să participe la pro­ vacă, 111 hl lapte de oaie, muniştii Ion Băţălan, Ben- efort şi disciplină exem­ timp lucrările de întreţi­ tă hărnicie pentru a se dic. Temi
ducerea bunurilor. In a- 450 000 ouă, 1 700 kg miere ce Ianoş, Abel Mureşan, plară. Le vom dovedi 1". nere a culturilor". înfăptui dezideratele puse intre —2 :
mo intre
ceastă direcţie trebuie să de albine şi alte produse Schweighoffer Robert, Ioan Răspunsuri comuniste de în faţa agriculturii în eta­ Dimineaţa
acţionăm noi comuniştii, să — de la gospodăriile popu­ Junie, Boi-is Răileanu, Se- la care se aşteaptă fapte „Nici în pomicultură lu­ pa actuală şi în perspec­ nala brut
de servic!
determinăm pe toţi cetă­ laţiei. vastiţa Pănescu au ana­ pe măsură. crurile n-au mers cum tre­ tivă". Dorel).
ţenii să participe la mun­ N. ZAMFIR lizat activitatea politică LUCIA LICIU buie — spunea lrina Opruţ. TRAIAN SONDOR