Page 37 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 37
) „în vasta şi multilaterala activitate constructivă,^
ijtînâra generale trebuie să se afle în* primele rînduri,|
\ manifestîndu-şi cu putere elanul şi spiritul revoluţionar cei
jjo caracterizează. Ea trebuie să fie prezentă pe toate
1
| şantierele socialismului, în învăţămînt, în cercetare, ca şi!
Un toate acţiunile culturai-educative. Întreaga activitate a
| Uniunii Tineretului Comunist trebuie să fie pătrunsă de
t spiritul revoluţionar, comunist, de o înaltă răspundere faţă de
/cauza socialismului şi comunismului, de devotament neţărmurit
|faţă de patrie, faţă de interesele întregului nostru popor".
Anul XXXIV, nr. 7370 VINERI, 12 MARTIE 1932 4 pagini - 50 bani NiCOLAE CEAUŞESCU
I
CAMPANIA AGRICOLĂ PI PRIMĂVARĂ
Pagini din isteria organizaţiei revoluţionare
Operativitate maximă şi calitate ireproşabilă
a tineretului din patria noastră (Iii)
li efectuarea lucrărilor pe ogoare Revoluţia de eliberare so Ceauşescu arăta în articolul
cială şi naţională, antifas „Tineretul, viitorul poporului"
cistă şi antiimperialistă a apărut in primul număr le
De la Comandamentul judeţean pentru coordonarea activităţii
deschis era unor profunde gal al ziarului „Scinteia" :
din agricultură transformări democratice, re „Educat în spiritul luptei an
voluţionare în dezvoltarea tifasciste consecvente, tine
PREGĂTIREA respectarea densităţilor de filor cu deosebită grijă. României. Organizatorul şi retul va contribui la lărgirea
TERENULUI plante stabilite pentru fie o Măsuri energice se im conducătorul procesului re şi apărarea libertăţilor de
ŞI SEMĂNATUL care cultură. pun în vederea eliminării voluţionar declanşat odată cu mocratice. Numai aşa popo
© Maximă atenţie să fie apei de pe toate terenu insurecţia clin august 1944 a rul român va putea privi cu
& Deoarece timpul este acordată fertilizării cu în rile, inclusiv de pe semă fost Partidul Comunist Român,
mult înaintat, iar în ulti grăşăminte organice a tu încredere in viitor, fiind sigur
mele zile vremea a fost turor suprafeţelor care vor năturile .de toamnă, unde care şi-a stabilit direcţiile ac câ fiii sâi vor şti sâ opere
pericolul
există
sufocării
deosebit de favorabilă, se fi cultivate cu cartofi, le plantelor. tivităţii. sale in funcţie de cu viaţa lor libertăţile şi
impune să se treacă cu gume si sfeclă, mobilizînd noile realităţi social-politice drepturile cîştigale".
toate forţele la pregătirea forţe suplimentare pentru IN LEGUMICULTURA ale ţării. Alături de partid, Acţiunea de înlăturare a
terenului pentru însămîn- încheierea grabnică a a- Uniunea Tineretului Comunist elementelor care se opuneau
ţarea culturilor clin prima cestei acţiuni. a avut rolul principal in or noului curs de dezvoltare o
epocă, organizînd lucrul în ® Atenţie maximă se ganizarea şi antrenarea ti politică şi organizatorică pen antrenat şi tineretul, partici
cîmp cu tractoarele şi pe ® De pe toate terenuri impune să se acorde pro neretului la înfăptuirea sar tru a deveni o puternică or pant activ ia lupta pentru
ducerii unor răsaduri de
timpul nopţii. Pe tarlalele le să fie strînse resturile cinilor revoluţiei. ganizaţie revoluţionară a ti democratizarea vieţii publice.
zvîntate, unde starea tere vegetale şi defrişate tufă calitate şi in sortimentele După ieşirea din ilegali neretului. Prin intensificarea Sub titlul „5 000 de tineri au
nului permite, să se trea rişurile. stabilite pentru fiecare cul tate, partidul comunist s-a activităţii politice, ideologice, demonstrat pentru plecarea
că din plin la semănat, o în toate unităţile se tură, ţinînd seama şi de ocupat de reorganizarea U- organizatorice, prin cuprinde guvernului şi formarea unui
specialiştii din unităţi a- vor asigura seminţe de necesarul ce trebuie asi ntunii Tineretului Comunist în rea în rîndurile sale a celor guvern ol F.N.D.", zicrul
vînd datoria să pună ac cea mai bună calitate şi gurat pentru gospodăriile noile condiţii de legalitate şi mai avansate, mai combati „Scinteia" scria despre ma
populaţiei.
centul pe efectuarea unor din sortimentele stabilite, a încredinţat conducerea or ve elemente 'din rîndul tine rea manifestaţie a tineretu
lucrări de calitate şl pe asigurînd sortatul carto ® Folia de polietilenă se ganizaţiei comuniste de ti retului, U.T.C. îşi va aduce lui din Valea jiului deslăşu-
va folosi eu prioritate pen neret unui activ în frunte cu din plin contribuţia la trans
tru acoperirea solariilor în tovarăşul Nicolae Ceauşescu. formările înnoitoare din Ro
Normele tehnice privind cantitatea de sămînţă P'of. V. IONAS
care se vor produce răsa- Trecerea U.T.C. la activi mânia. Formulînd sarcinile Arhiyele statului Deva
şi densităţile de piante ce trebuie asigurate
tatea legală a solicitat o tineretului în noua etapă is
la culturile care se însămînţează (Confinuars in pag o 3-a) uriaşă şi complexă muncă torică, tovarăşul Nicolae (Continuare in pog c ?-a)
In prima epocă. _ » . . ■» _ - * _ w .. v _ »
Nr. de boabe
Cantitatea de
Cultura , - , ,, genninabile la
sănunţa kg/ha _ . INVESTIŢIILE
semănat pe mp
Orzoaicâ de primăvară 160—200 100—500
Ovăz 150—200 450—550
Grîu de primăvară 180—240 500—600
Mazăre 250—350 120—140 Ţesâloria de mătase Lupani -
Normele pentru culturile prăsitoare
din prima epocă. un obiectiv tratat cu indiferenţă
Nr, de plante pe rind,
Distanţa între de constructori -
Cultura
(cm)
la răsărire
Primul termen de pune termenul scadent, volumul
Sfecla de zahăr 45 10
■Cartofi: re în funcţiune a Ţesătoriei de lucrări neexecutate este
de mătase din Lupeni era destul de mare (una dintre
— timpurii şi de vară 70 4 Lucrătorii de la Centrul de legume şi fructe (tia lu- 30 decembrie 1980, dar n-a
— de toamnă 70 4,5 crîud la amenajarea de răsadniţe in solarul C.A.l*. din uzinele de recondiţlonare a
localitate. fost respectat; cel de-al aerului nu este rectificată
doilea — 30 mai 1981 — şi finisată, iar cea de a
de asemenea nerespectat. doua este executată doar
Există posibilităţi pentru sporirea La acea dată era execu pe jumătate), nu sint ter
tată doar structura de re
exterioare,
reţelele
minate
zistenţă la hala principală drumurile, iar modificarea
în continuare a producţiei de lapte a ţesătoriei. Fireşte, a fost unghiurilor de deviere a
replanificat termenul pen
reţelei de apă de la Va
tru 30 aprilie a.c., ca de lea de Peşti este reclama
In ziua de 10 martie a.c., împreună eu cadre de nie sporind în ultima peri 40—80 kin. Deficienţe inad finitiv. Va putea fi onorat
ia Direcţia generală pentru agricultură şi industrie oadă cu peste 30 de litri. misibile se întîlnesc şi în acest termen ? tă de urgenţă. De aseme
alimentară, reporteri ai ziarului nostru au fost pre Aici am notat grija deo ceea ce priveşte respecta nea, zidul de sprijin din
a
Execuţia
obiectivului
zenţi la programul de lucru în unele ferme zootehnice sebită cu care unii îngri rea regulilor de zooigienă. revenit unui şantier al spre pîrîul Brăiţa nu este
din Consiliul unic agroindustrial Călun. Prezentăm, jitori, între care îi amin De asemenea, se impune Trustului de construcţii in executat decît în propor
Ana
po scurt, aspectele principale desprinse cu acest pri tim pe Stoica şi Moldovan. creşterea răspunderii faţă dustriale Craiova, înfiinţat ţie de 30 la sută, iar in a-
Zoitan
Serafim
lej. de buna organizare şi con ieliere nu sint terminate
Tomuţa, o dovedesc pen ducere a procesului de re la Lupeni pentru extinde pardoselile şi finisajele,
tru buna îngrijire şi fura producţie, gestaţiile şi mon rea şi modernizarea insta în aceste condiţii, construc
C.A.P. lîO.ŞOKOJ) muncă de fiul său. Mi tu, jare a animalelor. Prin tele efectuate pină acum laţiei de la „Vîscoza". Deci, torul tace. Numai cu cei
are înregistraţi peste 150 cumpărările de furaje ce fiind departe de a garan un prim impediment — fa
De la începutul acestei 4—5 muncitori care lucrea
luni, producţia medie zilni de miei din 200 planificaţi. se fac zilnic se asigură o ta realizarea procentului de ţă-de valoarea mare a in ză zilnic la devierea reţe
că de lapte ce se livrează la Sesizînd faptul că nu toa struetu ră corespun ză toa re natalitate stabilit pentru vestiţiei de la ,.Vîscoza“, lei de apă nu se poate cer
fondul de stat a sporit cu te animalele de la briga a raţiilor. Lasă însă de do anul 1982. Am reţinut pro cea de la ţesătnrie însemna tifica continuarea şi înche
peste 120 litri. Ordinea si da Chitici aveau asigurată rii calitatea silozului de misiunea medicului vete pentru constructori doar ierea lucrărilor, doar aşa,
curăţenia din adăposturi, rinar Elena Murg dc a ac o posibilitate de umplere a mai mult, de ochii lumii.
cit şi disciplina în respec ţiona cu toată hotărî rea golurilor de lucru. Cel pu O precizare însă: o mare
tarea programului de lu Brigada de reporteri în zootehnie pentru ieşirea din impas. ţin aşa au lăsat să se în parte din lucrări vor fi e-
cru sint atribute ce ca C.A.P. NA DĂ ŞTIE ţeleagă, după cum am a- xecutale de alte şantiere,
racterizează activitatea în flat cu prilejul deplasări
de
animale,
îngrijitorii
grijitorilor de animale Ioa sarea necesară, s-au luat lolium, unde nu s-au res s-au prezentat eu întîrzie- lor pe acest şantier. în a- dar dacă trustul craiovean
nu le creează front de lu
na Onu, Susana Jurj, Doi măsuri ca această deficien pectat normele de însilo- re de una-două ore la pro ceastă situaţie era de aş cru, celelalte n-au ce lucra.
na Cîndrea, Sînziana Şer- ţă să fie înlăturată. zare.
bănescu, Letiţia Stoicei, C.A.P. BATIZ FERMA DE STAT CÂLAN gram. în lipsa lor, furaja teptat ca obiectivul să nu Ce face beneficiarul ? De
Sînziana Stăncioi şi a al rea au realizat-o alte ca se înscrie in grafic. Şi, pen mai mult timp a fost pre
dre din Unitate. S-a acu
tor cooperatori, care de Alături de îngrijitorii de Cei peste 450 hl lapte, tru că probabil nu fusese zent aici cu un mare nu
eite 15—20 de ani lucrea animale, la programul de cit s-a livrat la fondul de mulat deja o restanţă de destul de vitregită investi măr de oameni pentru a
peste 5 procente la produc
ză numai în sectorul zoo lucru în grajduri se a- stat piuă acum nu reflec ţia de lapte marfă, care ţia, în luna decembrie a primi şi monta utilajele,
tehnic. La rîndul ei, Va- flau şeful fermei, Ti- tă potenţialul real al fer anului trecut, constructorii acţiune aproape finalizată,
leria Marian se preocupă tus Draia, şi contabilul mei. Factorul care influen estij însă recuperabilă prin- s-au retras aproape defi la unele dintre acestea fă-
cu răspundere de asigura şef Tenzia Popa. în fermă ţează decisiv producţia ne tr-o mai bună furajare a nitiv, şantierul din Craiova cîndu-se şi rodajul. La al
rea reproducţiei. Pină la este evidentă preocuparea satisfăcătoare îl constituie vacilor. în acest sens s-au desfiinţîndu-se! A devenit tele însă nu este posibil
această dată au fost ges- pentru a valorifica mai lipsa furajelor. Acum, zil VICTOR HERBE1 un lot al unui şantier din
tate peste 60 la sută din bine potenţialul de pro nic finul şi silozul nece NICOLAE TIRC03 Tg. Jiu, pendinte de ace C. A. VOINESCU
vaci. Ciobanul Gheorghe ducţie al animalelor, pro sare se aduc, prin cumpă laşi trust craiovean.
Bolog, care este ajutat în ducţia ce se livrează zil- rări, de la distanţe de eite (Continuare in pog a 3-o) Cu două luni înainte de (Continuare în pag, a 3-e$
