Page 39 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 39
1 NR. 7 570 © VINERI, 12 MARTIE 1982 paa. 3
nSBB95BI Acţiuni educative eficiente, Iei 1 CU PLĂCERE 1
9 ţ Rusalin Doda, om ol ţ
esuwe AUTORII 1 muncii de la Uniunea ju- 1
îmbunătăţirii stării de sănătate UBmSSS!3BSamaBSaB!SBttaS5maS8m5l / deţeană a cooperativelor '
1 meşteşugăreşti, s-a pre- 1
şcoala noii Analizînd cu răspundere Activitate bună în acest te şi comune, pe traseele AVEŢI CUVl^TUL | zentat zilele trecute la |
— emisiune partinică, în spirit critic şi sens au desfăşurat comite turistice. C.u toate acestea, i Miliţia municipiului Deva i
' cu un ceas de mină gă- 1
ondi cătorii autocritic, activitatea de tele de Cruce roşie Hune mai există încă posturi de
propagandă şi educaţie sa doara, Petroşani, Brad, prim-ajutor care nu sînt o încă din toamna anului trecut, canalul de scurgere ţ sit pe stradă, in apropie- |
n limba de la blocul nr. 4, strada Muncii din Ghelari s-a înfun l rea magazinului „Romar- i
nitară pe linie de Cruce ro Vulcan, Lupeni, T.C.H., dotate şi instruite în mod
oto şie desfăşurată în anul tre Brazi sau cele comunale corespunzător : pe unele dat şi de-atunci scurgerea se face la suprafaţă, ceea ce / ta". Odată cu aprecieri- /
ri cut, recenta plenară a Co Baia de Criş, Vaţa de Jos, şantiere, în unităţi comer provoacă multe neplăceri celor 12 familii ce locuim in 1 le adresate cetăţeanului )
programu- mitetului judeţean de Cru Geoagiu, Ilia, Dobra, Băi- ciale şi în multe coopera acest bloc şi creează ţin aspect urit zonei. Am fost la ţ R.D., pentru cinste şi co- \
ce roşie a stabilit obiecti ţa şi Certej. Pentru viitor, tive agricole. sectorul de gospodărie din Ghelari, au venit de două ori şi / rectitudine, invităm păgu- «
i basul la miliţie, unde îşi 1
i economică ve şi sarcini concrete pen se impune ca toate comi în ce priveşte acţiunile au văzut, ne-au promis că se va rezolva, dar nu s-a făcut ^ poate găsi ceasul... întreg ţ
— Tinereţea tru perfecţionarea conti tetele de Cruce roşie, pre educativ-sanitare proprii, nimic. Am adresat cerere scrisă la I.G.C.L. Hunedoara, am
revoluţionar nuă a muncii activelor de cum şi unităţile sanitare acestea au fost organizate fost şi personal şi ni s-a promis ferm că se va rezolva j şi nevătămat. |
documentar Cruce roşie de la toate ni să urmărească mai îndea problema, dar promisiunea n-a fost respectată. (Ion Sub-
ic : „Fata mai ales în ramurile in ^ „Nu, nu vreau recom- |
velurile. Au fost evidenţia proape organizarea instrui dustriale cu pondere în ju ţirelu, Ghelari).
te rezultatele meritorii ob rii populaţiei în probleme @ in cadrul rubricii, Nicolae Jurca din Deva a sem i pensă. Mi-am iăcut doar |
poezia care deţ : minerit, siderurgie, / datoria". Acesta a fost /
•ţit istoria ţinute în organizarea de de prim-ajutor prin aceste construcţii, transporturi, in nalat mai multe lucruri negative la blocul D din Bulevar
acţiuni educativ-sanitare cursuri, lărgirea sferei lor dustrie uşoară şi exploa dul „Decebal". Consiliul popular municipal răspunde că 1 răspunsul comunistului Ion 5
proprii, care răspund ce de cuprindere. tări forestiere, sub formă cele relatate in scrisoare s-au confirmat. S-au dispus mă \ Roturu, mecanic ia Auto- ţ
rinţelor profilaxiei bolilor O atenţie deosebită a de dezbateri, mese rotun suri de remediere a defecţiunilor şi s-a atras atenţia ad ( baza de transport a i
cu arie mai mare de răs- fost acordată în perioada de, simpozioane, brigăzi ministratorului asociaţiei privitor la obligaţiile asociaţiilor > Combinatului minier Valea J
pîndire, în organizarea de de referinţă activităţii for ştiinţifice şi caravane me şi a cetăţenilor de a întreţine fondul locativ, ordinea şi ţ liului Petroşani, la in- ţ
consfătuiri, schimburi de maţiunilor sanitare, pregă dicale, concursuri şi expo curăţenia în jurul blocurilor. i tenţia Nicolelei Niculc de ^
I: 6,00 Ra- experienţă şi studii pri tirii şi antrenării lor în ac ziţii, însumînd peste 1 800 © Tot Consiliul popular municipal Deva răspunde şi ! a-l răsplăti material pen- ţ
mineţii; 6,30 vind perfecţionarea mijloa ţiunile profilactice şi so- astfel de manifestări. Re 1 tru gestul firesc de
/tură. Toată celor şi formelor de edu cial-umanitare organizate. lui C. Emil, care propunea în cadrul rubricii acţiuni mai
lor agricole care sanitară a oamenilor Unele grupe sanitare nu zultate bune s-au obţinut ferme în depistarea celor care au chiriaşi şi nu-i anunţă,
7.00 Radio- şi în organizarea muncii sustrăgindu-se de la unele obligaţii. Din răspuns reiese \
/ista presei; muncii. S-a apreciat însă au rezultatele scontate, educativ-sanitare în şcoli.
melodiilor ; că mai sînt unele neajun deşi dispun de posibilităţi că propunerea a fost reţinută, întreprinzîndu-se primele
de ştiri ; suri în ce priveşte consti de desfăşurare a activităţii. De asemenea, în multe lo sondaje în acest sens, cei depistaţi fiind anunţaţi la Sec
1 ascuităto- calităţi au fost iniţiate am ţia financiară, pentru impunerea unor taxe legale, şi sanc
tin de ştiri, tuirea de comisii de Cruce Aşa sînt cele de la depoul ple acţiuni de igienizare şi
doric; 10,30 roşie la nivel de secţii, şi staţia C.F.R. Simeria, gospodărire a unităţilor, ţionaţi. Acţiunea continuă. l inmîna geanta cu acte şi
10,50 Parti- sectoare, ateliere, precum autobaza de transport Deva, bani pe care o uitase in
i; 11,00 Bu- străzilor, cartierelor şi sa ) autobuz. Ion Rotaru n-a
11,05 Vreau şi stabilirea organizatorilor fabrica de tricotaje Petro telor. ÎNTREBĂRI RĂSPUNSURI l ezitat nici o clipă: in mo-
Buletin de la formaţii mai mici de şani şi din comunele Bră-
arca Româ- lucru. De asemenea, unele nişca, Turdaş, Tomeşti. Şi Pentru remedierea nea de examen la comisia / mentul in care a aliat a-
vanpremieră comisii comunale se prezin junsurilor ce se mai ma ® Mircea C’rişun, Săl- 1 dresa păgubaşei, a por-
0 De la 1 desfăşurarea cursurilor de nifestă în activitatea or civa-Zam. Singura soluţie tehnică de încadrare şi ţ nit in grabă cu poşeta,
ident club ; tă sub posibilităţile de surori de Cruce roşie a ganizaţiilor de Cruce roşie, în cazul dumneavoastră promovare a muncitorilor.
; ştiri; 16,05 care dispun, avînd încă in fost permanent în atenţie ( iar aceasta i-a mulţumit
1 tineret ; dicatori nerealizaţi. pentru îmbunătăţirea în este de a vă adresa co © Vaier Neag, Brădă- ' din toată inima. Un gest
ticului; 16,30 Anul trecut au absolvit a- tregii activităţi, plenara a misiei de judecată din u- ţel-Zam. 1. Dacă sînteţi ţ pe cit de liresc, pe atît
îistice: Dan Pe agenda de lucru a ceste cursuri 83 eleve, ca adoptat un amplu program nitatea unde sînteţi înca nemulţumit de felul cum
Coordonate biroului Comitetului jude re au fost apoi antrenate i de omenesc. (Vasile Bel-
00 Julctin ţean de Cruce roşie se în ca instructori la cursurile mobilizator, cu măsuri şi drat, care este în măsu primiţi retribuţia, adresa- / die, corespondent).
De toate obiective concrete pentru ră să soluţioneze astfel ţi-vă comisiei de judeca
işlii; 17,30 scrie ca principală preocu de instruire si la acţiuni anul 1982, participanţii an- de litigii de muncă. ) AU „RECUPERAT"
*ic cu Ana pare urmărirea pregătirii le soeial-umanitare. Rezul tă, din cadrul Sectorului i Aliaţi pe Şantierul nr. 3
Agricultura şi desfăşurării cursurilor de tate bune s-au obţinut în gajîndu-se ca şi în acest © Vasile Băltaru, Ghe forestier Ilia, care are / Haţeg, din cadrul Trus-
18.00 Orele an organizaţia judeţeană lari. Articolul 22 din De- ) tutui de construcţii Deva,
itru patrie ; instruire în probleme de anul trecut şi in îndruma gea nr. 12/1971 precizea competenţa de a vă re
il; 20,15 Sea- prim-ajutor. în judeţ au rea activităţii posturilor de Cruce roşie să se situe zolva cazul. 2. Cumulul l în 2 martie a.c., i-am in-
0,45 Noutăţi fost organizate 2266 cursuri, sanitare de prim-ajutor, or ze pe un loc fruntaş în ză că promovarea în ca 1 trebat pe dulgherii Gheor-
Buletin de întrecerea pe ţară. tegorii superioare de ca retribuţiei cu pensia se 1 ghe Gavriloiu şi Ionică
a sugestia în care au fost cuprinşi ganizate la locurile de lificare se face pe bază face corect.
22.00 O zi 45.120 oameni ai muncii. muncă, şcoli, cartiere, sa DOINA COiOCARU ^ Negru, din echipa lui 1
00 Bijuterii l Magyari Ludovic, care în- ţ
i—3,00 Non ) cepuseră lucrul cu intir- i
ioc turn. ţ ziere dimineaţa, iar pe la <
a agncolă fie prlmavara MANIFESTĂRILOR 1 ora 10 se allau la tailas ţ
SĂPTĂMÎNA
CULTURAL-EDUCATIVE } in laţa blocului 17 B, ce l
W'Wzissm' „SILVIU DRAGOMIR" 1 au de lucru in ziua res- !
ţ pectivă. „O, avem atita 1
(Urmare din pag 1) nare teritorială, sa existe La Gurasada se desfă ^ de lucru...". Pe la ora ţ
i baie noc- preocupare deosebită pen şoară săptâmîna manifestă i 15,30 n-am reuşit să ve- i
Ştefan Lu- duri, care să fie scoase in tru asigurarea furajelor ne rilor cultural-educative
HUNEDOA- cesare piuă ia ieşirea la „Silviu Dragomir", ajunsă ^ dem cit au răcut dulghe- i
ii (Flacăra); timp aproape de perioada la cea de-a patra ediţie. 1 rii din echipa lui Magyari l
(Siderurgis- de înflorire. pâşunat Şirul manifestărilor a de ’ Ludovic din „atita lucru", l
.1 delincvent ® Terenul destinat legu © Să se asigure un nu butat cu un simpozion în ţ pentru că echipa se alia }
iera (Con- melor să fie fertilizat şi măr sp irit de monte in chinat vieţii şi activităţii
'ETROŞANI: personalităţii care a fost i „in corpore" ia baracă, /
îinicâ (Uni- pregătit grădinăreste. această lună, jn vederea Silviu Dragomir. Despre / pregătindu-se să plece a- ţ
e rătăcit (7 LUCRĂRILE îN LIVEZI ridicării natalităţii la bo prezenţa academicianului 1 casă. Probabil că, ince- ţ
PENI: Lu- o Pomicultorii sînt che vine. Silviu Dragomir în istorio
(Cuîlaral) ; grafia românească au vor (| pind mai tirziu dimineaţa, i
i XX (Mun- maţi să-şi concentreze toa © Animalele să fie scoa bit profesorii Olimpia Pa- i recuperau la plecare, lă- 1
CAN: eon te eforturile pentru termi se zilnic, prin rotaţie, în lamariu, de la Muzeul ju ’ sind lucrul ' înainte de ter- ţ
ii): LONEA: narea grabnică a tăierilor padocuri. deţean, Vasile Ionaş de la
)r — seriile la pomi, la efectuarea stro o Atenţie deosebită se Arhivele statului Deva, \ minarea programului...
PETRILA : Mircea Iacob, de Ta Şcoa TREI PICATURI )
telor (Mun- pirilor şi fertilizărilor. cere pentru evitarea pier la generală Gurasada si in \ CA
JOASA: Că- © Să se acţioneze intens derilor din efective şi com ginerul pensionar Titus DE APA... 1
î rii (Munci- inclusiv la gospodăriile baterea sterilităţii la spe Haida care l-a cunoscut \ . intr-un ioc cu largă \
ANI: Idilă populaţiei,, pentru pregă cia bovine. personal. Simpozionul a ) vizibilitate din incinta '
lia (Reteza fost urmat dc spectacolul 1 Întreprinderii de utilaj \
tul munţi,or tirea plantării pomilor şi ® Maximă grijă să fie „La luncile soarelui" sus
ORAŞTIE: completarea golurilor din acordată efectuării lucrări ţinut de ansamblul „Getu- J minier Petroşani sînt ase- ţ
pt (Patria); livezi. lor de îmbunătăţire a pa sa‘‘ al Centrului judeţean 1 zate, in linie, trei gazete 1
fiul meu jiştilor, realizării planului de îndrumare a creaţiei ^ de perete: „Utilajul", „Ti- 1
>AGIU-BAT : a în livada Asociaţiei populare şi a mişcării ar
’asa de cul- pomicole Totesti să se in ia culturile furajere în sor tistice de masă, cu con i neretul şi producţia“ şi I
: Numele tervină energic pentru timentele stabilite, cit si cursul tarafului dirijat de 1 „Actualitatea politică". I
* — seriile scurgerea excesului de apă. lucrărilor de modernizare Ionel Coza, al soliştilor ţ Fiind vecine, aspectul lor »
RAZI: De- Lcnuţa Evsei şi Ion Is-
•iile I-TI ; in fermele zootehnice. m ai Ici uc şi al formaţiei l se aseamănă. Şi ca să nu J
itul nu răs- IN SECTORUL © în toate comunele si Fabrica de bere Haţ.ef;. I aboratorul de microbiologic. coregrafice conduse de / existe şi alte... neasemă- \
e cultură) ; ZOOTEHNIC localităţile se va impulsio Inginerii Adrian Roşculeţ şi Marcela Oancea execută analiza Gheorghe Munteanu. 1 nări, toate trei prezintă l
drojdiei de bere.
ntomă (li na activitatea dc contrac ^ articole şi relatări purtind J
'A: Detaşa-
1ia (Mure- a Pe lingă realizarea e- tare a animalelor şi pro I aceeaşi dată: 1 decern- j
*jak la Bu fectivelor şi a livrărilor de duselor animaliere, asigu- brie 1981. Parcă de vreo |
ia) ; GHE- produse animaliere — în rînd totodată preluarea în 1 trei luni incoace s-au pe- l
t narea (Mi- bune condiţii de către u- Un obiectiv 8 constructori
special carne şi lapte — ţ trecut cam multe eveni-
la fondul de stat, în ra nităţilc beneficiare a pro l mente - şi la intreprin-
port de prevederile pro duselor destinate autoapro- (Urmare clin pag. 1) ghe iiie pentru a sc des stricăciuni la utilaje. Dar 1 dere şi in ţară, şi în \
gramului de autoaprovizio- v i zi on firii teritoriale. curca prin bălţile de pe a- cele mai multe stricăciuni ţ lume... Să nu ii aliat de
^COLE: fără o temperatură cores coperiş, asemănătoare ce sînt produse de apă. Deşi i ele membrii colectivelor ^
orirea m continuare punzătoare, care nu poate lor din preajma rîurilor. a'proape toate maşinile sînt i de redacţie ale celor trei l
— Casa de fi asigurată decît de uzine Soluţia, propusă tot de in acoperite cu folii de polie * gazete de perete-? >
nil de stat le de recondiţionare a ae terlocutorul nostru, este ca tilenă (e lesne de imagi ţ CU RĂBDARE 1
Petroşani : a producţiei de fapte rului. sau vara cu... căl fiecare din cei prezenţi să nat cum plouă în hală I), i ŞI... TUTUN \
se poate" dura de afară. Pînă atunci evacueze cam 500 de găleţi
nov. {Urmare din pag. 1) simţită prezenţa în ferme unele maşini de ţesut n-au } Deşi este unitate de 1
însă, cei 52 de oameni (în eu apă pînă Ia curăţarea mai putut fi protejate, sînt
le zootehnice de care răs 1 categoria I, cofetăria „Ga- )
— Casa de stabilit pe loc măsurile ce alte perioade au fost mai totală a olanşeului. Atita deja atacate de rugină. ţ rotiţa" din Hunedoara ţ
:i calelor, o- pund. Aceeaşi cerinţă şi mulţi), prezenţi în ţesăto- timp cit apa va bălti pe
INI — Pala- trebuie luate. Totodată, se pentru cadrele de la Con rie, fac şi ei ce se mai înlăturarea acestor defi i prestează servicii de caii- i
orele 20 : vor înlocui cele 9 animale plan.şeu, încontinuu se va cienţe revine, în măsura I tatea .a iii-a. Ospătarele ?
Stic profe- tarate din efectiv. Ca şi în siliul unic agroindustrial iveşte. Şi se ivesc destu infiltra şi scurge în bală, în care este posibil, celor | apar plictisite la mesele 1
ureşul" din Că lan. Trebuie ca în toate le. Principala sarcină ce unde există utilaje de im
celelalte unităţi, animale 52 de oameni ai beneficia 1 consumatorilor, după ce i
pecfacol de fermele să se asigure, în le revine ar fi conserva port în valoare de peste
suri „Bun le nu sînt scoase deloc a- rului, prezenţi la ţesătorie. aceştia sînt lăsaţi să aş- l
miros". fară din adăposturi (I). aceste zile, scoaterea ani rea maşinilor, însă nici nu 70 milioane lei, după cum Şi dacă nc gindim că toţi ) tepte 20-40 de minute, J
★ malelor în padocuri, fapt poate fi vorba de aşa ceva ne spunea Dumitru Vienes- sînt calificaţi, mulţi dintre caieluţa are un gust vag ţ
Cîteva concluzii se impun ce influenţează favorabil din moment ce abia pridi cu, dirigintele de şantier. ei fiind maiştri, subingi- / de cafea, iar sub aiişele (
cu acuitate. Medicii veteri soarta reproducţiei şi sta desc să facă faţă la apa Toate aceste milioane, ca neri si ingineri, ne putem 1 „Fumatul interzis" poţi ?
tsmsBBsaam
nari şi cadrele tehni rea de sănătate a anima ce se infiltrează prin plan- dealtfel si cele încorporate imagina cam cit se mai a-, ^ tăia fumul de ţigară cu i
\ şi umedă, ce să-şi facă mai mult lelor. şee. în ziua documentării in construcţii, sînt puse în daugă la pierderea prici i cuţitul... Poate n-ar li rău ţ
mult ncope- noastre, întregul efectiv, pericol de indiferenţa cu ' ca şefii de la intreprin i
precipitaţii înarmat cu mături şi gă care este tratată în pre nuită pînă acum pentru
ploaie care leţi, evacua apa din hala zent investiţia. Dacă era nepunerea la timp în func ţ derea de alimentaţie pu- ]
•acter de n- Bilete pentru meciul ţiune a obiectivului. Drept î blică Hunedoara să trea- |
a sufla slab F.C. CORVINUL — STEAUA maşinilor de ţesut. Investi rezolvată problema agen I că mai des pentru o ca l
u intensifi- ţia prezentînd multe defi tului termic, nu s-ar fi a- pentru care întrebăm:- cit 1 leluţă pe la ,,Garoiiţa". ?
din secto- începînd de astăzi, se ia sediul clubului din in cienţe de construcţie, zăpa juns in această situaţie. va mai dura această indi
Tcmperatura pun în vînzare biletele cinta stadionului „Corvinul" ^ Dar să se aprovizioneze, \
cuprinsă în da şi gheaţa acumulate pe Din cauza greutăţii gheţii ferenţă faţă de un obiectiv l in prealabil, cu răbdare (
de, Iar cea pentru meciul de duminică şi de la agenţiile Loto din acoperişul liniei s-au topit. au căzut coloane din tavan, din planul suplimentar de ' şi tutun. Că aici se poar- i
şi 10 grade. dintre Corvinul şi Steaua. zonele piaţă, casa de cul Cizmele nu i-au fost su s-au rupt canale, acestea, dezvoltare economieo-so- 1 Serviţi ? /.,. 1
Biletele se pot procura de tură şi magazinul „Cora“. ficiente inginerului Gheor- in căderi', au produs si i ii A ?