Page 41 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 41
SAU WE tlCt»
0
Ieri, ia Deva, a avut loc judeţean, Mihai Hirjeu, se exemplu înflăcărat pentru ti
adunarea festivă consacrată cretar al C.C. al U.T.C., pre neretul patriei noastre socia
aniversării a 60 de ani de şedintele Consiliului Naţional liste, pentru întregul popor.
la crearea Uniunii Tineretu a! .Organizaţiei Pionierilor. In anii ilegalităţii şi de-a
lui Comunist şi a 25 de ani în sală sînt aduse drape lungul uriaşului proces de
da la înfiinţarea Uniunii A- lele partidului şi statului şi făurire a socialismului in pa
sociaţiiior Studenţilor Comu drapelul organizaţiei judeţe tria noastră, sub conducerea
nişti din România. La adu ne Hunedoara a U.T.C. Se partidului, tineretul ţării şi a-
nare au luat parte membri intonează Imnul de Stat al lături de el tineretul hune-
ai biroului Comitetului jude Republicii Socialiste România. •dorean, a fost prezent la
ţean Hunedoara ai P.C.R. şi Raportul prezentat in faţa toate marile momente ale în
adunării festive de tovarăşul făptuirii revoluţiei socialiste.
oi Comitetului executiv ai
Anul XXXIV, nr. 7571 | SÎMBATĂ, 13 MARTIE 1932 4 pagini - 50 bani Iile Lavu, prim-secretar a! La importantul jubileu al
Consiliului popular judeţean, Comitetului judeţean Hune
i organizaţiei sale revoluţiona
veterani ai mişcării comuniste doara al U.T.C. a scos în e- re, tineretul hunedorean se
de tineret, membri ai birou videnţă principalele etape prezintă cu realizări deose
parcurse de organizaţia ju
rilor şi comitetelor U.T.C. din bite în toate domeniile mun
deţeană Hunedoara a U.T.C.,
întreprinderi, instituţii şi co realizările obţinute in educa cii şi vieţii tineretului. Râs-
munele judeţului, tineri cu rea comunistă, revoluţionară punzînd chemării partidului,
rezultate deosebite in mun a tineretului, iniţiativele, ac tineretul hunedorean se afir
ţiunile şi rezultatele în mun
că şi învăţătură, "n activi mă în primele rinduri ale bă
că, în activitatea politico-e-
tatea de pregătire pen ducativă, de consolidare po tăliei pentru îndeplinirea şi
tru apărarea patriei, re litico organizatorică. depăşirea sarcinilor de pian,
prezentanţi ai oamenilor mun Evocînd lupta şi munca ti grăitor fiind, in această pri
cii din întreprinderile şi in neretului comunist, marile vinţă faptul că peste 4 000
stituţiile municipiului Deva, ai realizări ale organizaţiei re de tineri sînt fruntaşi în în
organizaţiilor de masă şi voluţionare a tineretului, ra trecerea socialistă pe judeţ.
obşteşti, studenţi din invă- portul a exprimat recunoş Rezultate bune au fost ob
.în cursul zilei de vineri, Vizita a început în uni special pentru cartofii tim
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tăţi agricole din sectorul a- purii. în scopul asigurării ţămîntui superior hunedo- tinţa şi gratitudinea tinerei ţinute şi în domeniul activi
secretar general al Parti gricol Ilfov, unei eficienţe sporite a ac rean, membrii ai consiliilor generaţii faţă de neobosita tăţii de muncă patriotică, a-
dului Comunist Român, înglobînd unităţi agrico tivităţii din legumicultură, U.A.S.C.R. activitate de militant comu nul trecut fiind executate lu
preşedintele Republicii So le cu veche tradiţie şi bo s-a stabilit ca la amenaja La adunare au participat nist a tovarăşului Nicolae crări în sumă totală de 260
cialiste România, a efec gată experienţă, sectorul a- rea serelor in viitor să fie milioane lei, din care, aproa
tuat o vizită de lucru in gricol Ilfov este chemat folosite panouri demonta- tovarăşii Radu Bălan, prim- Ceauşescu, model grăitor de pe 5,5 milioane la lucrări fi
unităţi agricole din secto să-şi aducă o contribuţie bile, cu folii de poliester secretar al Comitetului jude dăruire şi abnegaţie, emi nanţate. Pe şantierele repu
rul agricol Ilfov, din sub- substanţială la buna apro sau geam, care să se folo ţean Hunedoara al P.C.R.. nent luptător revoluţionar,
ordinea municipiului Bucu vizionare a bucureştenilor sească în funcţie de con preşedintele Comitetului e- personalitate proeminentă o blicane, judeţene sau locale,
reşti, precum şi din jude pe tot parcursul anului cu diţiile climaterice. xecutiv al Consiliului popular
ţele Ialomiţa şi Călăraşi. produse vegetale dintre ce în ceea ce priveşte sec vieţii politice internaţionale, (Continuare in pog o 5-al
le mai variate, cu însem
Prezenţa t o v a r ă ş u l u i torul zootehnic, se subli
Nicolae Ceauşescu în mij nate cantităţi de lapte, ouă, niază că acesta cuprinde
locul lucrătorilor ogoare carne. Printre aceste uni 2 200 capete bovine, din
lor în aceste zile, in care tăţi se numără şi coopera care jumătate vaci cu lap
tiva agricolă de producţie te. Condiţiile bune de adă-
s-a dat startul campaniei
Otopeni. Tovarăşul Nicolae postire şi furajare au asi
agricole de primăvară ce
Ceauşescu a examinat aici gurat un spor înalt al na
concentrează mari forţe
cum se desfăşoară activi talităţii, precum şi produc
tehnice şi umane, semnifi
că preocuparea statornică tatea în două sectoare de ţii de lapte superioare ce
a secretarului general al bază ale cooperativei — lor din anul trecut, dar nu
partidului pentru ridicarea legumicultura şi zootehnia. pe măsura condiţiilor crea
Preşedintele cooperativei, te, a cerinţelor crescânde
continuă a producţiei agri Vasile Constantin, infor de consum. S-a apreciat că
cole, vegetale şi animale,
mează că primele cantităţi şi în sectarul zootehnic coo
pentru aşezarea acestei ra
de răsaduri, In cea mai peratorii din Otopeni pot
muri importante a economiei
mare parte tomate, au şi să obţină producţii şi mai
naţionale pe baze moder fost trimise pentru plan mari, la nivelul celor mai
ne, în vederea satisfacerii
tare. bune unităţi din această
în condiţii din ce în ce Apreciind activitatea des zonă agricolă a ţării.
mai bune a cererii de pro
făşurată în legumicultură, Necesitatea sporirii can
duse agroalimentare, pen secretarul general al parti tităţilor de produse anima
tru aprovizionarea popu dului a indicat ca în sere liere a făcut obiectul ana-
laţiei, de materii prime şi solarii să se obţină şi
pentru industrie. răsaduri de cartofi, în {ConUnucne în pag. o 4-a)
în cooperativele agricole Irimie, care coordona ac
de producţie Leşnic şi Ve tivitatea de fertilizare, ne
lei se munceşte cu răspun spunea că, pină la 10 mar
dere pentru realizarea la tie a.c., s-au îngrăşat cu
timp şi în bune condiţii gunoi 40 ha, din care 29 RETROSPECTIVĂ ■culturale şi agrozootehnice,
a lucrărilor agricole de pentru cartofi şi restul Pentru rezultatele obţi intre care: spital cu 250
sezon, în vederea obţine pentru legume. Zilnic se tn comuna Orăştioara de printre care .Samuilă Po- nute în 1081, colectivul 'de locuri, şcoală generală
rii de producţii sporite la fertilizează în jur de 6 ha. Sus a început, încă din pescu, losif Ciolocoi, Cos- Şantierului nr 5 Orăştie cu 24 săli de clasă, liceele
toate culturile. La. transportul şi împrăş primele zile a!e lunii mar tică Susan, Ioan Sigoi, Va s-a situat pe locul 5 în în de chimic .şi mecanică, sta
Acţionînd cu forţele şi tiatul gunoiului se lucrează tie, acţiunea de ameliorare sile Ninierean şi alţii. în trecerea socialistă între ţie de condiţionat seminţe
mijloacele de care dispun, intens şi la C.A.P. Şoimuş. a fîneţelor. Pentru a afla zilele lucrătoare sînt pre cele 9 unităţi ale Trustu — toate în Orăştie, maga
aceste două unităţi au fer Mecanizatorii Aurel Tam- amănunte în acest sens, zenţi pe fineţe, în medie, lui de construcţii Deva. Nu zin general în Petrila, li
tilizat suplimentar cu în şa, Alexandru Ol&ru, Au iată ce ne-au relatat fac câte 20—30 de cooperatori. este un loc tocmai onora ceu economic şi staţie de
grăşăminte chimice toate rel Cătălina, Tiberiu Bis- tori de răspundere din co Intenţionăm ca pînă prin bil pentru acest colectiv, salvare în Petroşani. Vom
suprafeţele ocupate cu se trian, Ioan Bugă, Ovidiu muna respectivă. 20—21 martie să terminăm care ne obişnuise cu re avea deci multe puncte de
mănături de toamnă — Pîsu şi Aurel Tarţa, lu Elena Vişescu, inginer această acţiune de mare zultate mai bune in anii lucru, nu va fi uşor, dar
grîu, orz şi plante furaje crau cu multă hărnicie şi şef la C.A.P. Orăştioara importanţă". „în ce priveş anteriori. sîntem hotărâţi să ne rea
re —, în total peste 400 răspundere. Acum, ne spu de Sus: „Suprafaţa de te calitatea, ce ne puteţi — Intr-adevăr, nu pu lizăm integral planul a-
ha. Tovarăşul Francisc nea Teofil Munteanu, pre 308 ha fineţe de care dis spune?". „O comisie for tem Fi mulţumiţi cu rezul nual. Toţi lucrătorii noştri
Gaşpar, preşedintele C.A.P. şedintele C.A.P., ducem în pune unitatea noastră a mată din cadre de con tatele din 1981, deşi pla sînt mobilizaţi în această
Veţel, a ţinut să sublinie cîmp ultimele cantităţi de fost repartizată pe mem ducere ale cooperativei co nul la locuinţe l-am depă direcţie.
ze că s-a încheiat trans gunoi de la Bălata. Au fost bri cooperatori. Duminică, ordonează şi controlează în- şit cu 119 apartamente —
portul gunoiului, fiind du duse pe ogoare peste 5 000 7 martie, am declanşat ac ne-a spus ing. Gheorghe PREZENŢA LA PROGRAM
se în cîmp 650 tone, iar tone şi sînt deja fertilizate ţiunea de curăţare şi igie TRAÎAN SONDOR Buşagă, şeful şantierului. ESTE BUNA
acum se lucrează cu două 100 ha din care 45 pentru nizare, la care au parti Din cauza unor motive o- Miercuri, 10 martie â.c.,
maşini şi manual la îm cartofi, 33 pentru sfecla cipat 85 de cooperatori. (Continuare in pag a 3-a) biective însă nu ne-am pu la ora 7, am fost prezenţi
prăştiatul lui po terenuri de zahăr şi legume. La tut îndeplini planul valoric. pe Şantierul de locuinţe din
le destinate culturilor de împrăştiatul gunoiului ma Am insistat insă pe locuin Orăştie, odată cu începe
cartofi, legume, sfeclă fu nual se aflau mai mulţi Norme tehnice pentru realizarea densităţii rea programului de lucru
rajeră şi porumb. cooperatori între care s optime la plantele de nutreţ perene : ţe şi aici am făcut trea
în tarlaua „Grădini" a Ioan Cibian, Ioan Costan bă bună. al constructorilor. Maiştrii
C.A.P. Leşnic — unitate şi alţii, împreună cu briga Cantitatea de săniînţă — Dar in acest an ?... Marin Brădişteanu, Hans
care a dus în cîmp 2 800 diera Eleonora Popa. Cultura — kg la hectar — PLAN MOBILIZATOR, Krestel şi Gheorghe Bota
tone gunoi de grajd şl de în toate cele trei coope POSIBIL DE ÎNDEPLINIT făceau pontajui. Prezenţa
pasăre — lucrau la împrăş rative agricole au fost a- — Lucernă 20—22 era bună. „Mi s-a părut
tiat cu maşinile mecaniza duse seminţele pentru po — Trifoi roşu 18—20 ...Pe 1982 — continuă in- mie că Horvat Ştefan nu
torii Ludovic Buştea, Pe rumb, ovăz, legume. Nu a teriocutorul — planul este prea este apt de lucru şi
tru Matei, Viorel Simlna, fost adusă la unităţi să- Amestecuri cu gramince: mai mare faţă de anul tre l-am trimis acasă — ne
Axente Negrită, Aurel Iş- mînţa de fasole, deoarece — lucernă 16—18 cut. Avem de realizat 412
fan, Ionel Urs, împreună cu graminee 12—13 apartamente, din care 68 DUMITRU GHEONEA
cu şeful secţiei Octavîan M, 3ADJU — trifoi roşu 14—15 îri cartierul Livezeni din UViU 8RAICA
Burza. Inginerul şef al u- eu graminee 12—13 Petroşani, precum şi im
nităţii, tovarăşul Gheorghe (Conîinunra in pag a 3-a) portante obiective social- (Continucus in pog o 3-a&