Page 43 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 43
R. 7 571 ® SÎMBĂTĂ, 13 MARTIE .1982 pag. 3
CAMPAN8A AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ Angajare şi fermitate pentru
(Urmare din pag. 1)
IMPORTANT PENTRU LEGUMICULTORI realizarea planului de locuinţe
'O Ră
ii; 6,30 încă n-a sosit în bază. De ASOCIAŢIA ECONOMICA, I)E STAT ŞI
Toată asemenea, este asigurată COOPERATISTA SERE SÎNTANDREI (Urmare din pag. 1) şapă. Este vorba aici de construcţii Deva, am con
'-’cole întreaga cantitate de car spre organizarea muncii, cretizat cîteva din direc
Jio- tofi de sămînţă. Demn de Produce şi livrează unităţilor agricole, tuturor cetă despre modul în care sec
>resei; ţenilor, răsaduri pentru solarii şi cîmp. Preţurile de livrare ţiile principale in care tre
Iiilor ; evidenţiat este faptul că la răsadul repicat pentru solarii este de : spune Mărin Brădişteanu. ţia din Orăştie a Staţiei buie acţionat în continua
; 9,05 la C.A.P. Leşnic s-a tre - 0,44 lei firul de tomate ; de utilaje şi transport De re. Acestea ar fi :
Bule- cut la sortarea cartofilor - 0,38 lei firul de ardei gras ; în rest nu sînt probleme. va aprovizionează şantierul
•.cvista din silozuri. împreună cu Avem meseriaşi buni, ca cu materialele necesare. o Organizarea temeinică
Cînte- Felicia Ludovic, Eleonora - 0,35 lei firul de varză timpurie. Remus Bîrlă, şef echipă a muncii la fiecare punct
Aceste răsaduri pot fi livrate după 25 martie a.c.
; 11,00 Bistrian, Victoria Duţ, E- dulgheri, Dumitru Popa, CALITATEA — CARTEA de lucru;
15 Un lisabeta Nojogan, Sofia Răsadurile nerepicate pentru cîmp (tomate, ardei, şef echipă mozaicari, Pe NOASTRĂ DE VIZITĂ
«dan ; Turcu, Anuţa Gabor, Lucre- vinete, varză, gulii) se livrează ia preţul, de 176 lei 1 000 tre Rădoane, Nicolae Ma- o Respectarea riguroasă
12,05 ţia Cimponer, Eugenia Buş- de fire începînd cu data de 5 mai 1982. cavei, Ştefan Manda ş.a.“. Constructorii din Orăştie a disciplinei şi a tehnolo
Din tea, Rozalia Işfan, Geor- Desfacerea acestor răsaduri se face în magazinele După pontaj a început ca sînt stăpîniţi de respectul giilor de construcţie ;
astru; geta Petrescu, Âdolfi Mun proprii din Deva şi Simeria iar in zilele de miercuri şi în fiecare miercuri dimi o Aprovizionarea ritmică
cadio- tean, Octavian Goţ, Gheor- neaţa, momentul N.T.S., la calităţii lucrului pe care-1 cu materiale;
ia 3 ; ghe Buştea, Constantin vineri în piaţa de alimente din Deva. care a fost prezent si Au fac. Dacă la blocul 119 B
16,00 Turcu, Dan Iulius şi alţi Comenzile mai mari de 300 de fire de răsad se li rel Dănescu, secretarul co se constată unele carenţe ® Exigenţă sporită faţă
Mu- cooperatori se aflau la sor vrează direct de ia serele din Sîntandrei, la chioşcul ce calitative la finisajele in de calitatea lucrărilor exe
16,30 tat Clara Avrămescu, bri este deschis zilnic, între orele 8—14. mitetului de partid pe terioare, iar la blocul 120 B cutate ;
uzi că CETĂŢENI ! Cultivaţi fiecare palmă de şantier. Se părea că totul sînt unele erori de con
n de gadieră, şi Virginia Belea, va începe in forţă, dar... strucţie — care pot fi re o Gospodărirea şi folosi
izinul preşedinta C.A.P. Acest e- pămînt. Nu lăsaţi nici o bucată de pămînt mediate — la blocul 115 rea chibzuită a tuturor ma
anele xemplu trebuie urmat şi nelucrată în această primăvară ! „ÎNCĂLZIREA" se lucrează cu atenţie, cu terialelor ce trebuie puse
e se- de către cooperatorii din E CAM LUNGA multă grijă pentru calita în operă;
20,15 Veţel şi Şoimuş. te. „Aici avem oameni bi
Bll- La cele patru blocuri — ne pregătiţi — şi aş pu o încadrarea severă in
i şu S-a p o r n i t b ine 115, .119 B, 120 B, 120 A—, tea spune că echipa de zi termenele de execuţie a tu
ii... ; încălzirea, la propriu şi la dari a lui Martin Miiller turor obiectivelor.
Ring
Non (Urmare din pag. 1) igienizată cu sprijinul ce fîneţelor. Duminica trecu figurat, s-a prelungit pînă este una dintre cele mai — Noi avem încredere
tăţenilor". „S-a făcut ceva tă, circa 20 de utecişti şi pe la orele 8 şi chiar mai bune formaţii din şantier în constructori, releva to
pînă în prezent, pe pă 100 de elevi ai şcolii ge mult. Este adevărat că era — care nu fac nici cel varăşul Traian Mihuţ, vi
ta deaproape lucrarea şi face şuni ?“. „Nu. Nici între nerale au fost prezenţi la şi foarte frig, oamenii a- mai mic rabat de la ca cepreşedinte al biroului e-
recepţia suprafeţelor cu prinderea de specialitate, curăţarea fîneţelor. Spu- prinzînd focul pentru a-şi litatea lucrărilor" — subli xecutiv al Consiliului popu
E2D3 răţate". nici consiliul popular n-au nîndu-ne acest lucru, Va- dezmorţi mîinile, dar în nia maistrul Hans Kres- lar orăşenesc Orăştie. Ne
loan Tămăşoi, preşedin întreprins încă nimic". „De sile Pantiloiu, directorul cepuseră şi acele plimbări tel. „Nu ne putem permite străduim să-i ajutăm cu
noc- tele C.A.P. Ocolişu Mic : ce ?“. „în fiecare an am şcolii generale, sublinia: inutile prin şi pe lingă
Lu- aşa ceva pentru că, în fond, ceea ce putem, să menţi
lOA- „Circa 140 de oameni din început curăţarea păşunilor „Socot că ar trebui mobi blocuri, care aproape au calitatea este cartea noas nem o bună colaborare în
Ira); sat au participat duminica de prin 15 martie încolo. lizaţi la curăţarea păşuni devenit tradiţionale pe şan tră do vizită" aprecia Mar
rgis- trecută la curăţarea fîneţe- lor toţi locuitorii comunei, tierele de construcţii. tre ei şi unităţile economi
vent Aşa că mai avem vreme". tin Miiller. Spre lauda a- ce din oraş, în- scopul aju
Con- lor şi la săparea de canale „Se poate lucra, în aceste indiferent de locul de Am luat pulsul muncii cestor meseriaşi, aşa este !
\Nî: pe terenurile cultivate în zile, la împrăştierea mu muncă. Spun asta deoare în blocul 119 B. Construc torării cu unii meseriaşi,
\Jni- toamnă şi pe cele destina ce, duminică, 7 martie, în torii au terminat prima să facem intervenţiile ne
it (7 şuroaielor, la tăiei’ea tufi vreme ce pe dealuri mun DAR ŞI PUNCTE NEGRE... cesare pentru eliberarea
Lu te producerii de furaje, şurilor şi lăstărişurilor?". scară. Mai au ceva de lu
ai) ; pentru a elimina băltirile ceau oameni în vîrstă, e- cru instalatorii. Termenul Ele există pe şantierul amplasamentelor, creării
Iun- de apă. în ziua respectivă „Se poate, dar, cum vă levi, un grup de circa 20 de predare nu pune pro din Orăştie de la căderea tuturor condiţiilor reali
2on- spuneam, în anii trecuţi...". tineri în putere băteau zării obiectivelor din plan
IEA: s-au săpat circa 1 500 ml Nu comentăm o astfel de bleme aici. La cea de a primei zăpezi a acestei
riile canale şi s-au curăţat cir mingea în curtea şcolii". doua scară, încredinţată ierni. Acum, topindu-se şi prestării de către viito
.SA; ca 30 ha fineţe". „Puteţi atitudine, dar ne simţim Concluzionînd, se poate spre finalizare unei forma zăpada, „punctele negre" rii locatari a celor 200 de
mde să evidenţiaţi cîţiva parti datori să precizăm că cir aprecia că şi la Orăştioa- ţii de la Exploatarea de
.NI ; ca 35 la sută din fîneţelş ra de Sus a fost declanşată au ieşit la iveală, dind as ore de muncă voluntar-
etc- cipanţi ?“. „Merită să-i nu gospodărie comunală şi lo- pect neplăcut împrejurimi patriotieă.
ţilor mesc pe loan Opriţescu, şi păşunile din comună sînt acţiunea de curăţare a fî cativă Orăştie, se lucrează lor blocurilor, îngreunînd
TIE; loan Cimpox-escu, Liorean năpădite de lăstari, aşa neţelor. Lucrările însă tre însă foarte anemic, deşi La rindul său, tovarăşa
•ia); că în această primăvară buie mult intensificate, în- deplasarea muncitorilor, o- Maria Mocanu, prim-secre-
meu Mihu, Aurel Lăscoi, loan este mult de lucru. Iată de termenul de predare este perativitatea unor lucrări. tar al Comitetului orăşe
AT : Perţa şi alţii". trucît este mult de lucru, în această lună. Inginerul Sînt bolţari, conducte, ca
cui Viorel Lăzărescu, ' vice ce lucrarea nu permite şi trebuie asigurate toate Nicolae Mărginean, coordo lorifere, timplărie, vată nesc de partid Orăştie, con
nele preşedinte al biroului exe nici o amînare. condiţiile pentru ca supra natorul punctului de lucru, sidera că este necesar ca
riile O menţiune aparte me faţa destinată producerii izolatoare, saci de ciment,
De cutiv al consiliului popu rită participarea tineretului ne spunea că arc oameni moloz, carton asfaltat... îm şi organele locale de
ll ; lar comunal: „Grăştioara de de iarbă să dea o recoltă puţini, că vitregiile acestei prăştiate la în timpi a re. u- partid şi de stat să coor
răs- Sus dispune de 2 700 ha la acţiunea de igienizare a cit mai bogată. ierni le-au pus mari pro nele deteriorate deja. Se doneze şi să îndrume mai
ă) î
tul păşune aflată in adminis bleme (intr-adevăr, sînt vi pare că la capitolul „spirit insistent activitatea con
,IA: traţia consiliului popular, Liinţ, 35 martie 1982, ora 15, se convoacă grupa tic stu zibile pe tavan, pe pereţi, gospodăresc" mai sînt co- structorilor, iar aceştia să
Lu- 678 ha urmează să fie de diu individual — Deva, în sala Cabinetului judeţean de rigenţe şi la Şantierul nr. se mobilizeze mai mult, să
frişate, fertilizate şi ame partid. Se dezbate tema : „Lupta dintre vechi şi nou, factor pe instalaţiile sanitare), 5 Orăştie. Pentru elimina acţioneze în perfectă ordi
dar aici există şi foarte
najate de întreprinderea activ, dinamizator in progresul multilateral al societăţii noas multă dezordine şi mate rea lor, organizaţia de
judeţeană de îmbunătăţi tre. Stimularea şi promovarea noului în toate domeniile de riale degradate. partid, conducerea şantie ne şi disciplină, în depli
rea şi exploatarea pajişti activitate — cerinţă fundamentală a progresului economic, rului trebuie să insiste cu nă înţelegere cu proiectan
social şi moral 1 *.
lor, restul suprafeţei va fi In blocul 120 B, cu 34 mai multă fermitate. ţii si beneficiarii, incit vo
a**, de apartamente şi termen lumul investiţiilor din a-
de de predare la sfîrşitul lu cest an să fie realizat inte
ec- Prezenţi Io viaţa SPRIJIN
na- La on ratare meci, nii aprilie, 15 muncitori ŞI COLABORARE gral, oamenii muncii să
dm formaţiile de mozaicari primească la timp locuin
m- cu mare bucurie! spirituală conduse de Dumitru Popa în încheierea anchetei ţele planificate, toate cele
RI-
'or, şi Vasile lacob au aştep noastre pe Şantierul nr. 5 lalte obiective să intre la
Atmosferă de mare a satului natal tat pînă la ora 10 după Orăştie al Trustului de termen în funcţiune
ră m«ci, febrilă, comentarii, focului nestins îşi are şi
cerere masivă de bilete el orgoliul său de a păs
ni- — iată, meciul Corvinul- tra ceea ce cu trudă a Tinerii din satul Plai, co crimezi la vederea eroinei
ra- adunat pentru fotbal în muna Blăjeni, sînt prezenţi fragile, luptînd cu greutăţi
Steaua a început, am zi supraomeneşti în indiferenţa
ce chiar de duminica tre ultimii ani ; cu trudă, ta nu numai în activitatea e- totală a celor din jur care
3 cută, cinci rezultatele hu- lent şi pricepere, cu ti conomică şi gospodărească nu-i cunosc infirmitatea**.
nedorenilor la Piteşti şi nereţe entuziastă şi am a localităţii ci, în acelaşi Rezultă că în timpul proiec
9 oltenilor lui Halagran la biţioasă în bine. Tinere timp, sînt si fermenţii vie ţiei filmului „Vocile** se var
să lacrimi, ceea ce nu e un
Arad au lansat de-acum ţe a antrenorului şi a ju lucru chiar neglijabil din
lin şi o luptă pentru locul 3, cătorilor, recunoscuţi a- ţii sale spirituale. Şi nu„ jon_bâuj_ Vi AŢA LUI GEORGE CÂLiHESCU punct de vedere al succe
primele două fiind clar cum oficial ca promotori rezervă doar consătenilor sului de public. Dar un fapt
81. ai noului chiar în fotba lor plăcerea de a gusta Dupil cc în 1970 şi in 1975 ratorul creaţiei marelui cri este cert: Robcrt Markowitz
ocupate, rămînînd de sta editase încă două ample lu tic, cititorul află cu cită per este un regizor de un profe
10, bilit doar ordinea : Cra- lul reprezentativ, căruia frumosul creat sau inter crări închinate lui George severenţă şi dirzenie a mun sionalism superior, cunos-
Hunedoara îi dă — se
io-va sau Dinamo ? Me pretat de ei. In întîmpina- Călincscu, criticul şi istori cit, a luptat şi s-a zbătut cînd foarte bine nu numai
ciul Corvinul-Stcaua, în ştie, dar ne face plăcere rea celei de a 60-a aniver cul literar Ion Bălu oferă pentru catedra din învăţă- reţeta melodramei, ci mai
ales aplicarea acestei reţete.
lu
această perspectivă a să reamintim — pe an sări a creării U.T.C., gru cititorilor prin lui recenta Căli- mîntui liceal, apoi pentru O nuanţă semnificativă care
„Viaţa
crare
catedra universitară — şi tot
G.
menţinerii locului 3 de trenorul Mircea Lucescu pul vocal, brigada artisti explică din ce cauză poves
i şi pe noii internaţionali nescu“ (Cartea Românească, timpul pentru un loc cit mai
’l către hunedoreni, a în că, soliştii vocali şi dansa 1981), cuceritoarea panoramă Important şi mai avansat în tea de dragoste dintre pro
ceput şi pentru că oas — Rednie, Andone. Klein, torii populari din Plai au a existenţei uncia din cele viaţa literară a epocii. fesoara de dans surdo-mută,
ale
capitole
Ultimele
mo
peţii de rriîine ai Hune Petcu, Gabor. Meci ma bucurat sufletele sătenilor mai viguroase spiritualităţi nografiei îl surprind în ca Rosemarie Lemon şi cîntă-
reţul Drew Rot liman este
naţionale ale secolului nos
re, care va da măsura
3- doarei nu se împacă cu valorii combatantelor, va din Criş aşa cum o mai tru. Ceea ce impresionează litate de conducător al In credibilă, emoţionantă, chiar
3- ideea că fotoliile lor de făcuseră înainte cu cei din de la prima şi pînă la ul stitutului de istorie literară dramatică. Această poveste,
.-ii tradiţie sînt ocupate de loare înţeleasă în accep tima pagină a acestei mono şi folclor, din care, prin izvorîfcă din pana scenaris
'e aceşti copii ai Hunedoa ţiunea cuprinzătoare a tot Vulcan şi Blăjeni-sat. Doi grafii este bogăţia şi varieta modelul oferit a realizat o tului John Herzfcld, este
n ceea ce ţine de această tea de date, informaţii, do familie spirituală de cerce frumoasă, degajîiul multă
a rei ori Slatinei, aduşi de na, Lucica, Nicolae, Dorel, cumente, amănunte şi reia- ■ tători ce l-au înconjurat cu sensibilitate. Merită să fie
le doi mari antrenori în lu noţiune în fotbal. Şi, ne Avram, şi Niculiţă Lazăr, ţări revărsate cu - generozi admiraţie şi afecţiune pînă subliniată o trăsătură a peli
•a mina rampei. Orgoliul place să credem că hu- tate în cele douăzeci de ca în ultimele momente ale e- culei: Robert,Markowitz, cu
i- nedorenii nu vor scăpa Marioara şi Leluţa Miheţ, pitole ce îmbrăţişează toate xistenţei. o consecvenţă ce denotă sim
ir steliştilor, al purtătorului Mariana Lupu, Zoia Micu, etapele existenţei şi activi Paginile lucrării lui Ion ţul acut al unităţii stilistice,
9 lor de drapel. Iordăneseu, şansa de a mai proba şi Dorina Neag, Liviu Marcu, tăţii creatoare a marelui Bălu. în care amintirile, a- converteşte elementele melo
zvîcneşte, internaţionalul cu Steaua ascensiunea cărturar. mănuntele şi relatările abu dramatice în virtuţi. Proce
a consacrat, golgeter al lor valorică. Aşadar, la Cornel Simedrea sînt ti Poppsind cu răbdare, mi resc încă de prospeţime, fac deul, care pare de o simpli
campionatului, fiind ne un mare meci, cu mare neri care îşi leagă numele nuţie şi competenţă asupra din aceasta o carte" vie, în tate covîrşitoare, este com
care, de sub masca ce-a cul
copilăriei, şcolarităţii, studii
împăcat că în această bucurie şi deplin entu şi activitatea de satul na lor universitare, activităţii tivat-o adesea cu ostentaţie plex în sfera travaliului re
r postură vine cu o echi ziasm al spectatorilor şi tal, spre cinstea lor şi fala de critic şi istoric literar, şi rafinament, George Căli- gizoral. Este vorba de dra
maturgia
cromatică,
fondată
pă ce doar de la retur a suporterilor în însoţirea Plaiului. de scriitor şi publicist, mo- nescu ni se înfăţişează im
e trecut pe zero în clasa Corvinului spre un nou nografistul oferă multiple, petuos şi echilibrat, emotiv Ia Markowitz pc tonuri pas
il ION CIOFUCA Ilustrative şi copioase date şi cutezant, încrezător şi co telate, pc contrapunctarca
mentul adevărului. succes-atestat! secretarul în legătură cu atmosfera şco pleşit de îndoieli, reflexiv luminii de către umbră (bu
Meci mare va fi mîine lară, cu viaţa cultural-lite- şi sentimental, irascibil şi re nă imaginea lui Alan Metz-
fi la Hunedoara, căci oraşul NSCOLAE STANCIU organizaţiei de partid rară şi cu ambianţa social- ticent, necontenit dominat ger).
.i din satul Plai politieă a tuturor momente de patima scrisului, pe care Distribuţia este un punct
lor Istorice traversate de l-a slujit cu pasiune şi in
George Călincscu în existen tuiţia unei spiritualităţi ire- de rezistenţă al filmului. Ex
celenta Amy Irving este de
e Şah. SIMULTAN CU MARELE MAESTRU ne, va Ti prezent în mij ţa sa (1899—19G5). petabile, complexe şi tulbu
rătoare.
locul şahiştilor deveni. Graţie introducerii in la o fragilitate nctrucatk. Evo
a MIMAI ŞUBĂ birintul existenţei şi-n îabo- Praf. DUMITRU SUSAN luţia ei, înscrisă în gama fi
t Cu acest prilej va acor rescului, secondează în <iMp
i Astăzi, cu începere de naţional Mihai Şubă, da un simultan amatori ¥ 0 C I fericit jocul discret al unui
\ la orele 15, în foaierul campionul ţării şi al doi lor de... confruntări cu un bun actor: Michael Ontkean.
Casei de cultură din De lea clasat la recentul tur mare maestru internaţio înclinăm să dăm crezare marcă: „Trebuie să ai ini AL. COVACI
va, marele maestru inter neu zonal de Ia Ilereuia- nal. revistei „Piclxes" rare re- mă de piatră ca să nu lă