Page 47 - Drumul_socialismului_1982_03

R. 7 572 ® DUMINICĂ, 14 MARTIE 1982 pag. $

Marginalii fa o Bă fim buni gospodari ai caselor

mmm expoziţie personală şi cartierelor de locuit
de sculptură După alegerile de acum reci este deficitară, făcîn-
învăţă- Sculptorul Gheorghe Ma­ doi ani, cînd a preluat du-se cu intermitenţe, cos­
* îhnic reşali expune', la Galeriile funcţia dc administrator turile sînt foarte mari. A-
a
*^ ţii) de artă ale Fondului plas­ Simian Pancan, iar pre­ ceasta din cauză că apo-
atea tic din Deva, 15 sculpturi
în teracotă, lemn, marmu­ şedinte a fost ales Iosif metrele instalate la fiecare
ei
ră, plumb. Aflat la cca de Szasz, asociaţia de locatari bloc, pentru urmărirea con­
•ii a doUa expoziţie persona­
lă, intenţi'ă’ artistului este nr. 31 din cartierul Bejan sumului de apă nu sînt uti­
în- aceea de a> trage o conclu­ al Devei avea o restanţă lizate, grupul solicitînd pla­
zie asupra evoluţiei sculp­ către G.I.G.C.B. de peste ta apei ca furnizată pau-
turii sale şi de a oferi pU- 296 000 lei, reprezentînd ta­ sal, la un preţ mai mare;
î blicuTU'fy spre 1 analiză şi
al: Din contemplare, lucrări elabo­ xe comune neachitate de o o deşi date în folosinţă
log in- rate în cei trei ani care serie de oameni plecaţi in doar de 5—6 ani, marea-
i Cluj- au trecut de la vernisajul altă parte în oraş sau în majoritate a apartamente­
• Desc- Cu vreo cinci decenii in boviţi, cind aveţi cale prin tuită numai din asemenea ţ primei* expoziţii personale 1 .-
7,05 Pa­ urmă, marele nostru arhi­ Dobra, in faţa colecţiei lui obiecte selectate cu gust şi Impun nuriieriO* şi Calita­ alte localităţi. Aceasta, în lor au instalaţiile sanitare
ji a ci- tect şi om de cultură, C.M. Gheorghe Cosma Lugojan. cu un foarte sigur simţ al tiv lucrările în teracotă din primul rînd, datorită negli­ defecte sau deteriorate, de
româ- valorii : farfurii şi ulcioare ciclul „Feresti‘e“, dealtfel o jenţei şi nepriceperii fostu­ unde si multe infiltraţii de
seu 10 Cantacuzino, scria că dacă Omul acesta scund şi bine preocupare mai Veche a lui' administrator, Maria apă în pereţi, igrasie; o
a 18,10 ar trebui să exprime prin- făcut, prietenos şi,, cum mi de lut, obiecte de sticlă şi t sculptorului». La 1 aceste lu j
î nia", ar alege ' cumpăna sfială a cuviinţei in cuvinl lemn patinat de vreme, şter­ \ stabilitatea pătratului sau le, făcuse şi o fraudă de zonă nu au nici un lpc de
) Bucu- tr-un simbol cuvintul „Româ­ s-a părut, cu o anume faianţă, bătrine lucruri din crări, încadrate riguros în Giurgiu, care, printre alte­ sutele de copii din această
î lintinii. Nu ştiu dacă acest şi gest, este fochist-cazan- gare şi costume, documen­ dreptunglî'iuluf,. ce consti­ vreo 19 000 lei din banii a- jcacă. Ar exţsta un teren,
elementul
tuie
„fereastră",
niei memorabil text i-a tost cu­ giu. Nu şi-a părăsit insă te, cărţi, ilustrate îngălbe­ t autorul este preocupat de sociaţiei. Dîn nou se pune în faţa blocului 60, care
Promi- noscut poetului Miron Jic satul, nu şi-a uitat obirşia nite cu imagini ale Dobrei t a’ reda reacţia personajului întrebarea: de ce se cuibă­ s-ar putea amenaja, dar
îră pe — femeie, bărbat*,- copil, resc la asociaţii oameni ne­ este rievoie de acceptul şi
\ cind publica mai deunăzi de altădată. Un mic, dar t singular sau în cUttfuri —
t in această pagină o emo­ veritabil muzeu de etno­ faţă de spaţiul exterior. pricepuţi sau incorecţi ? sprijinit»- organelor locale
rt Consemnări grafie şi istorie, pe care t Femininul în plastica iui
âi li­ * ţionantă însemnare despre conducerea căminului cul­ t Gheorghe Mureş ari- se ex­
cumpăna fintinii de acasă.
Cu sau lără voie insă, poe­ ţărănească. E plină lumea tural a avut buna inspira­ primă în forme pline, ro­ Asociaţiile de locatari între ceea ce sînt
sirgerînd
tunde,
o
carna-
tul de azi s-a intilnit in­ de colecţionari; unii adună ţie să-l găzduiască intr-o litate ce-1 apropie de idea­ şi ce trebuie să fie
tr-un frumos popas al gin- încăpere anume. Gest de ţ lul estetic feminin dîn •
ni» a şireturi, alţii soldaţi de pictura Iui Rubensy sau,
\ dului cu arhitectul de odi­ plumb. Gheorghe Cosma respect nu numai pentru ţ mai aproape de riof, de cel
nioară: cumpăna fintinii, valorile trecutului, Ci şi pen­ al ţăranului român, în spe­ între timp, situaţia a fost (au fost făcute demersurile
l Lugojan face parte insă cial al bănăţeanului şi tran­
jramu- spun ei, fiecare in felul dintre cei ce colecţionează tru nobila strădanie a u- silvăneanului, conform că­ remediată simţitor — au necesare, se aşteaptă răs­
* său, este simbolul omeniei, trecut. A investit in colecţia nui om. ruia femeia trebuie! să fie fost instituite 420 popriri' punsul); © în cartier nw
\ al continuităţii şi statorni­ sa timp, bani, răbdare şi Cu propriile-i puteri, neo­ t „sănătoasă, roşie şi fru­ pe retribuţii, iar 19 cetă­ există nici o unitate pres­
» în ‘i ciei noastre. ‘mai ales dragoste, multă bosit şi aproape neştiut, moasă^'. portretul poetului ţeni au primit sentinţe de tatoare- de servicii. Se cere
Pentru
1907— Intr-adevăr — mi-aş îngă­ dragoste. Cred că cel mai Gheorghe Cosma Lugojan \ Bacovia alege ca material evacuare pentru sumele cu acuitate înfiinţarea mă­
’taj dui să adaug - cumpăna de seamă merit al său este salvează şi conservă din În­ t plumbul. El tratează' lucra­ mâr'i datorate —, a sil ei că car a unei secţii de repa­
din o- fintinii este un fel de sin­ acela că - deşi n-are o demnul singur al inimii, va­ rea cu vădită preocupare aetim mai sînt doar puţini raţii radio-tv.
\ teză care incorporează deo­ pregătire de specialitate - lori ale trecutului românesc. ţ tăţii, a geniului celui pen­ restanţieri. îi numim pe : Toate acestea si încă
faţă' de redarea personali­
potrivă
peisajul,
istoria,
şi
poetică
metaforă
forţă
fintină, el stă in zarea din­
noului comitet al asocia­
• „La \ spiritualitatea. Dar cite a- intuieşte foarte exact deo­ Ca o străbună cumpănă de l tru care „plumbul" a foSt‘ Ion Ioniţă, din bloeul 60, multe altele sînt în atenţia
ap. 24, cu o datorie de
intre
sebirea
o
vechitură
eră pe semenea lucruri nu mai fără personalitate şi un lu­ tre trecut şi prezent, rea- 1 unică. 5 644 lei; Ludovic Baila, ţiei. Pentru slabă activita­
Prin noua expoziţie per­
S
sint, pe lingă care trecem cru vechi in sensul latines­ mintindu-ne datoria pe ca­ sonală, sculptorul Gheorghe j blocul 61, ap. 58, cu 5 457 te, locatarii nu au mai a-
de atîtea ori indiferenţi ? cului „antiquus", adică un re' o avem nu numai faţă Mureş ah' reuşeşte să ne' lei; Smaranda Oaneea, blo­ les în. comitet pe majori­
convingă de evoluţia sa pe
Dacă vreţi să le regăsiţi lucru căruia vechimea i-a de trecut şi prezent, ci şi drumul ales, oferindu-ne, cul 61, ap. 125, cu 4 904 tatea membrilor săi. Ast­
&E3S3 cu tot mesajul lor tainic şi conferit valoare, nobleţe şi faţă de viitor. în acelaşi timp, clipe de lei; Iordan Lupu din blo­ fel, din 11 membri plini şi
\ nealterat, vo sugerez să ză­ mesaj. Colecţia lui e alcă­ RADU CIOBANU reală încîritare estetică. cul 64, care, în plus, nu 5 supleanţi, au fost reales!
ION CĂRJOr participă la nici o acţiune doar cei mai buni: preşe­
organizată de asociaţie; E- dintele Iosif Szasz, vice­
noc- lena Tofoleanu, tot din preşedintele Sabin Moise,
n Lu- blocul 64, care face mereu Rada Aftimoaie. Petru
:doa- ^Dimineţile tniitevului
căra); petreceri, deranjîndu-şi ve­ Danciu şi Mihai Ciocan.
urgis- cinii. Un fapt deosebit do sem­
tevent Pe vrana orizontului Dacă din punct de vede­ nificativ ! Activitatea în
(Con- cintă freamătul străzii, re financiar situaţia aso­
?ANI: cadrul comitetului asocia­
(U ni- se crapă de ziuă ciaţiei nr. 31 este bună, ţiei este o muncă obşteas­
cit (7 şi-n dimineţile aburind ca o pîine evidenţa clară şi Ia zi, al­ că. S-o facă cei care sînt
Lu- tele sînt problemele cc-i
iral) ; ecoul paşilor se prelinge în tine interesaţi de problemele
VUL- cu iz de răcoare verde. frâmîntă deopotrivă pe obştei ! Astfel s-au orien­
ceafă- Străbaţi hăul tăcerilor fertile membrii comitetului aso­ tat locatarii asociaţiei nr.
.1 ste- cu sudoarea pe frunţi ciaţiei şi pe locatarii celor 31.
Mine-
ga cu şi-n fiecare dimineaţă întimpini 560 apartamente. Notăm cl- Legat de activitatea co­
j A- completa rotire teva, parte dintre ele re­ mitetului de asociaţie, re­
nu cit mai aproape de axa timpului... ieşite şi in cadrul recentei marcăm buna conlucrare a
); u- adunări generale a asocia­
Miss Şi iată cum, din căuşul palmelor aspre preşedintelui acestuia, Io-
RAD: se scurge poemul adine ţiei, la care — între noi sif Szasz, cu administrato­
i ro- al adîncuiui fie zis — era foarte bine rul Simion Pancan, depli­
Cîi- dacă-şi trimitea un repre­ na înţelegere şi unitate de
3i*u 1); înălţînd temelia patriei. zentant şi Grupul între­
Egipt IOM T1GANTELE vederi asupra problemelor
i fiul prinderilor de gospodărie de rezolvat. O garanţie a
GIU- comunală şi locativă : o la reuşitei. De asemenea, gă­
sa de — Poşta literara toate cele cinci blocuri —
imele Florian Matei, Crlşclor. Nu Numai calendarul/ zîmbi sar­ sim bună şi practica fixă­
cia) ; vă simţiţi acaparat de stări castic/ bombîndu-şi pieptul/ 60, 61, 64, 66 (turnuri) şi rii unei zile şi ore de au­
serii- depresive — ziceţi dumnea­ pe care scria citeţ: duminică. 69 — subsolurile sint pline dienţă la sediul asociaţiei,
p»'+.ni voastră. Tot ce se poate, deşi, Continuaţi să frecventaţi ce­ cu apă; o pe scara I din
.r în poeziile trimise acum do­ naclul. la preşedintele acesteia,
; si- mină o stare de nelinişte care Mircea Eugen Grbza, Brad: blocul 61 — unde are 34 pentru rezolvarea unor
Con- Versificaţie stingă ce. Harul apartamente Energocon- probleme, pentru primirea
LTA : nu ţine tocmai de poezie. poetic nu sc vede încă. strucţia Mintia — întilnim unor sugestii şi propuneri
Pentru umorul' ei, reproducem
urni- Liv PUşlci, Deva. imaginea
5cru- mai jos „flotărIre" : Chiar azi trecutului patriei, aşa cum* o pereţi murdari şi deterio­ din partea locatarilor. Toa­
îine- mă angajez/ Zise trîntorul ho- prezentaţi „In Ţara mea", nu raţi, geamuri sparte ş.a. ; te, în interesul îmbunătăţi­
tărit/ Şi toţi îl priviră- miraţi/ îndreptăţeşte publicarea. Ima­ ® în blocurile turn, între­ rii continue a activităţii
ba unii, îşi scuipară* în sin/ gini prea „crude 4 , din'e: ruperile de curent creează asociaţiei, gospodăririi mai
- <*> — (* — «% — «tt — — <T — ®— <5 © - “ © » “ “ ® — n ~ e» — o ~ c a ~ * « multe necazuri din cauza bune a casei fiecăruia, a
,V lifturilor care se blochează blocului şi cartierului în­
Cea mai elocventă dovadă cupa atunci comitatul Alba „Excalvonius"; îri timp ce Jiul trează Ungaria birie, apărîn-
a interesului statornic al lui de Jos. Gum am mai 1 arătat,- este’ „OIIpil al- dacilor"','' iar d-o cu multă iris'criSTriţă îri (uneori între etaje) pe? deşi carc locuiesc.
Mihai Emineseu pentru ţinutul Hunedoara era în triripitl ace­ Cern a este „Dierna dacilor — contra invaziilor repetate al'c furnizarea apei calde şi DOiNA COJOCARU
hunedorean rămîne, fără în­ la comitatul ardelean cu cel Zîrna". Etîhvolo gii (reale 1 sari turcilor 1 . O' su'rp'riiV/ă'toare as-
doială, manuscrisul nr. 2268, fanteziste) găsim 1 şi iu- alte ccrideriţă ardelenească îi gă-»
publicat mai intri, fragmentar, mai mare număr de români si- părţi- ale m'anUstHMSuim-. seşfe Eininescri Iui Ştefan' cel «
% o- de către Dimitrie Vatamanine afirmaţia lui Emineseu în a- Frapantă este, la niv om cri Marc : „Ca foţi Românii a'de- furase salba de aur. Se
istio in revista „Manuscriptum" nr. cest fel trebuie înţeleasă. E- astfel de preocupări din do­ i. Ştefan Vodă cfă arde­ numeşte Petric-ă Căidă-
*ŞUt- 1, din 1977, şi apt»! in exten- mînescu ne dă şi cifre în a- meniul lingvisticii, grafia 0Zi- r lean d«î origine, şi atuirne raş şi este din Lugoj, ju­
acol so, de către Marin Bucur, în ceastă privinţă : „Populaţia do fantă a denumirii fimitulni- Murăş-an.- Că şi Uri iad Gorvi-
Bun „Caietele Mihai 1 Emineseu", V, 170 000 dc oameni e compusă nostni. fir titlu! primei părţi- mîf, ea şi Basarabii toţi". Iată deţul Timiş. Dar în mo­
din 1980. aproape exclusiv din Români". i se spune ...Comitatul Une­ exprimate cum nu se poate mentul de faţă nu poate s
Manuscrisul, cuprinzând un mai clar iri aceste cuvinte seri-
LI fiabil, la duicsa UMS
cul­ „repertoriu de date" sau un tiirientete Iul Fâriritescvr pentru _ fi găsit la adresa de a- |
mele „conspect istoric", cum se ex­ ardeleni, d'eŞ))re care am ma? Furt ^ priu spargere. casă, pentru că ispăşeşte |
an- primă editorii amintiţi, este aminti t.. La locuinţa iui A.A. din altă pedeapsă în peni *
0
1". paginat dc Emineseu de la 1 Alte pasaje ale manuscrisu­ Lupeni s-a comis un furt tenciar. Se nare că P.C.
la 28, fiind precedat de un lui 22Ş-3 reproduc două mărtu­ I
982 ! sumar, întocmit tot de autor, prin spargere. Pornind pe şi-a pus în gînd să-şi faeă *
rii (una- în latineşte) despre
iltu- care cuprinde următoarele „districtul Deva" şr posesiunea urmele infractorilor, orga- 0 salbă din... rondam-
ro- părţi: „Comitatul Unedoarei", sa „^ălazd" (yjaşti, desigur), ne'ldr' de miliţie focale nu nări. î
"on- „Sinoptica", „Uniaţi Toan", aşa -cum apar in docunverite le-a fost greu sâ-i dibu-
„Uriiad Materii", „Polonia", de la* 1363. Dealtfel* despre « Scandalagiul. Lni
„Timur Cenk", „Ungaria ist", Predomină in partea I a doarei", iar îri text este nu­ Deva,. Emineseu scrisese, iri în­ iască. Ei sînt Ga vrii Mun- Dragoş Munteanu din Că­
„Ungaria ist. geogr.", „Scati­ manuscrisului 2263 prezentarea mit al „Hinedorii" sau „Dine 1 -- cheierea- primei părţi, urmă­ teanu şi Rusalirta Mun-
m ilor Bcg", „Osmanii", „Tran­ celor mai caracteristice rea­ doarei". Ultimele două forme,, toarele : ..Mai mare (decit o- teanu, ambii din Lupeni. lău îi cam plăcea bău­ I
silvania", „Făgăraş", „Mara­ lităţi geografice ale ţinutului,“ foarte apropiate, sînt evident: rzşul Hunedoara — n.n*.), este Au fost reţinuţi pentru... tura, iar cînd i se urca
m mureş". După cum rezultă din începînd cu situarea s*a pe cele preferatei Cu ctftevaJ de-* Deva. de lingă Mupă.ş, af că­ discuţii. Desigur', nu a- la cap, nimeni nu-i Mai
hartă şi continuînd metodic eu
cenii mai* tîrziir, Nicoiae lor-*
această enumerare, trei din rui castel s-au dorării-at lă intra în voie. Şi din, te
cele douăsprezece părţi ale munţii, văile, apele, bogăţiile ga scria şi el „Ţinutul Inidoâ-' 18«g9".. rnicale.
crai manuscrisului se referă ia ţi­ solului şi ale subsolului, popu­ rei" şi „Inidoara". Explicaţi miri ce, isca scandaluri.
Vor nutul hunedorean ori la per­ laţia şi principalele oraşe. Nu asemănărilor dintre „5fi^edoa- eă Dimitrie Vata ntan inc crede ® Şaiba de aur. M.M. Aşa s-a întîmplat şi de
manuscrisul
in
cauză
a
ale, sonalităţi istorico ridicate de lipsesc insă nici referinţele cu ra" lui EmineScu şi „fnidOara"' fos^ întocmit dc Emineseu în se afla în parcul C.F'.R.
de aici, dar însemnări care pre­ caracter istoric. Fără a intra lui Iorga trebuie eăiutată în' anii gazetăriei bucureştene din Orăstie cînd a fost a- curînd, cînd a provocat
ţiile zintă interes pentru noi vom în amănunte, semnalăm men­ denumirea populară, cunoscu­ (187^—1883), cu scopul de a-i un scandal în locali pu­
/er- găsi şi în cuprinsul altor, părţi ţionarea unor „rămăşiţe roma­ tă desigur de ei ehiav pe mc- servi că sursă de documenta­ taeată şi i s-a furat o blic. Dar nu i-a mai
: de­ ale manuscrisului. ne", precum şi a unor perso­ le’aguril'e noastre, formă caffeî re pentru articolele despre salbă de aur de la git
calc Partea I, „Comitatul Une­ nalităţi istorice, cum au fost se măi uzitează şi astăzi in' Transilvania* Actul de tîlhărie â fost mers. Condus în faţa in-
/est doarei", cuprinzind peste cinci­ Dccebal, Corvîncştii, Betlilem safe. Este adevărat insă, eă reelamat organelor de mi- stanţei de judecată, a fo'st
.ura s.a. De reţinut este modul în în** alte manuscrise Emineseu în următorul nostru mate­
zeci de rînduri în textul tipă­ rial vom încerca să schiţăm liţîe. Cercetările, din a- condamnat la şase luni
Şi rit, este o veritabilă micromo­ care sînt prezentate reminis­ foloseşte şi fornuft „Hune­
na- nografie a „celui mai mare. cenţele dace şi romane din doara"'. î'efuT în caro toate aceste pre-- pronp’e în aproape. au închisoare, cu executarea
ide. comitat al Ardealului", cum toponimie. Ni sc aduce astfel îu- alte părţi ale manuscri­ ocupări a4e poetului pentru dus in găsirea celui care pedepsei în penitenciar.
oa- defineşte Emineseu ţinutul la cunoştinţă' faptul că denu­ sului 2263, iiVtîlriiriV dafe' şi a- oamenii şi meleagurile imne-
>cal nostru. Prin „mare" nu tre­ mirea muntelui „Părnieui" preeieri cu privire Ia Ioan dorerie se oglindesc în- ceea Rubrică reaiijalâ cu sprijinul
de buie să înţelegem „întins" de­ (Parîngul, desigur), provine Gorvin şi urmaşii săi, Vladi- ce rie-a lăsat, el mai de preţ: inspectoratului judeţean de interne
o). operă literară.
oarece în această privinţă pri­ de la „Panieulum", a munte­ slav şi Matei. Despre Ioan
mul loc îri Transilvania îl o- lui „Sclcvoiul" (SliveiUl) do la Goi'Vi li' se arată că „adminis- COMSTANTIM PASCU