Page 49 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 49
Tovarăşul Mae Ceauşescs, împreună cu
tovarăşa Elena Ceauşescu, va face o vizită
fer Ceauşescu, secretar gene Elena Ceauşescu, va efec şedintele Republicii Popu
oficială de prietenie în R.P.D. Coreeană
cu
împreună
tovarăşa
Nicolae
l
u
v
o
T
ş
r ă
a
lare Democrate Coreene, 0
vizită oficială de prietenie
S O d A l I S M I I ral al Partidului Comunist tua, la invitaţia tovarăşului mocrată Coreeană, la mij
în Republica Populară De
Kim Ir Sen, secretar ge
Român, preşedintele Repu
neral al C.C. al Partidului
Muncii din Coreea, pre
locul lunii aprilie a.c.
blicii Socialiste România,
)^oseaose9si)>s9tiisseec90«9e<i9ecea«Ga
ORGHil M COIVIITETUtUI JUDtTfAN HUMtDOflRA AL P C. Pagini din isteria organizaţiei revoluţionare a
îF U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tineretului din patria noastră (IV)
Trecerea la construcţia so 30 000 de utecişti au lucrat mîntului cu tractoare şi alte
Anul XXXIV, nr. 7573 MARŢI, 16 MARTIE 1982 4 pagini - 50 bani cialismului în patria noastră, în anii primului cincinal la maşini agricole.
pe baza politicii elaborate de construirea unor mari obiec Uniunea Tineretului Comu
Partidul Comunist Român, a tive economice, cum au fost nist, urmînd cu devotament
deschis în faţa tinerei gene Combinatul siderurgic Hune şi încredere politica partidu
In ciuda tâmpului mol puţÎBTi favorabil raţii perspective noi. Au a- doara, Fabrica de rulmenţi lui, a fost preocupată perma
pârut totodată răspunderi Bîrlad, Combinatul poligrafic nent de dezvoltarea unei noi
deosebite, pe măsura sarci- „Casa Scînteii" şi altele. Sub şcoli, care să asigure cadre
Duminică, mi de loouitori ai satelor au j niior complexe ale noii eta conducerea organizaţiilor de le necesare construcţiei so
cialismului în România. Con
pe de dezvoltare viitoare a
1 societăţii. stituind o prezenţă activă în
participat la executarea lucrărilor în clmp, j Acordînd tineretului un rol organizaţiile U.T.C. au adus
şcolaf,
rîndurile
tineretului
de seamă în construcţia so
cialistă, partidul a trasat ca o contribuţie preţioasă la
pregătirea elevilor şi studen
tepnfcuM, Svezl şi pe păşuni . sarcină principală a Uniunii ţilor pentru muncă şi viaţă,
1 Tineretului Muncitor în de-
ceniul 1950-1960 mobilizarea la dezvoltarea sentimentului
^întregului tineret la lupta responsabilităţii faţă de în
pentru înfăptuirea politicii de
® Brigada de reporteri pe ogoare ■ făurire a socialismului. văţătură, la pregătirea lor
politică şi ideologică.
Realizarea primelor planuri Partidul a încredinţat U.T.C.
Icincinale trebuie să asigure sarcina de mare răspundere
pe recoltă. S-au săpat 400
Răspunzînd îndemnurilor şi indicaţiilor date de metri de canale. Alţi 65 de baza materială în vederea de a îndruma mişcarea pio
socialiste iii ANS
secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae oameni au lucrat la cură industrializării socialiste a nierească din ţara noastră,
Ceauşescu, privind efectuarea în cele mai bune con ţarea fîneţelor şi păşunilor, ţării, transformării înfiinţată la 30 aprilie 1949,
diţii a lucrărilor din campania agricolă de primă la curăţatul pomilor. a agriculturii, ridicării nive Organizaţia Pionierilor cu
vară, la chemarea organizaţiilor de partid de la sate, în comuna Zam, 250 de lului de trai material şi cul partid, organizaţiile U.T.C. prinde şcolarii într-o mişcare
duminică pe ogoare au fost mobilizate însemnate for oameni au lucrat cu spor tural al poporului. Tineretul au mobilizat masele largi ale revoluţionară de masă, me
ţe, în ciuda timpului mai puţin favorabil, la reali la curăţarea de păşuni şi s-a dedicat cu optimism şi tineretului la înfăptuirea po nită să contribuie la educa
zarea acţiunilor de sezon în cîmp, legumicultura, po fînăţe. Acestora li s-au a- încredere în viitor acestei o- liticii partidului de industria rea comunistă a celor mai
micultură şi pe pajiştile naturale. Prezenţi în uni lăturat 120 de elevi ai şco pere măreţe, participind ac lizare socialistă a ţării. tineri cetăţeni ai patriei.
tăţile agricole, reporterii ziarului nostru au con lii generale, conduşi de tiv la înfăptuirea tuturor vic Un rol important a avut Perioada de la cel de-al
semnat aspectele întîlnite. profesorii Tamara A vorni toriilor de însemnătate isto U.T.C. in lupta pentru trans IX-lea Congres al partidului,
cului, Maria Fereştean şi rică obţinute de poporul formarea socialistă a agricul de cînd in fruntea ţării se
turii, pentru construcţia socia
nostru în activitatea de con
Gheorghe Orşa, preşedin
CONSILIUL UNIC tele cooperativei agricole Valentin Bretuteanu. strucţie socialistă, de întărire lismului la sate şi ridicarea află t o v a r ă ş u l Nicolae
Ceauşescu, este cea mai rod
Cetăţenii din comuna Lă-
AGROINDUSTRIAL de producţie din Burjuc, pugiu de Jos au lucrat la şi înflorire a patriei. ţărănimii pe noi trepte de nică din istoria construcţiei
progres
şi
Prin
civilizaţie.
Urmînd tradiţia muncii pa
ILIA s-a situat în fruntea a 25 curăţarea de fineţe şi pă triotice de pe marile şantie munca politică de la tînăr socialiste în ţara noastră,
împreună cu întregul popor.
de cooperatori care au mun şuni, la C.A.P. Teiu şi re ale tineretului din perioa la tînăr sau prin discuţii co
cit la săparea de şanţuri
Un mare număr de co pentru eliminarea apei de (Continuare în pag. o 2-a) da reconstrucţiei ţării, peste lective, comuniştii şi uteciştii Prof. V. IONAŞ
munişti şi alţi cetăţeni din au explicat foloasele muncii Arhivele statului Deva
Dobra şi satele aparţină în comun, ale aplicării ştiin
toare au luat parte la ac ţei, avantajele lucrării pă- (Continuare in peg a 3-a)
ţiunile iniţiate de comite
tul comunal de partid şi
consiliul popular. Eugenia MUNCA SPORNICĂ - GARANŢIA CREŞTERII
Lazăr, secretarul comitetu
lui comunal de partid, pri VENITULUI NATIONAL, A NIVELULUI DE TRAI
marul comunei, 'ne-a rela
tat că au participat la
muncă circa 230 de oameni „Vom recupera în acest oîî
la fertilizarea şi curăţarea
l’ineţelor şi păşunilor în ce! puţin 40 la sută din
satele Dobra. Lăpuşnic, 11
Roşcani şi Iîăduleşti. S-a lu compensaţiile acordate*
crat, de asemenea, la în
lăturarea băltirii apei pe Hotărîrea de a recupera al posibilităţilor noastre.
culturi la C.A.P. Lăpuşnic. pînă la finele anului 1982 Analizîndu-se cu maximă
Peste 200 de cetăţeni din cel puţin 40 la sută din răspundere modul în care
Sirbi şi Bretea Mureşană compensaţiile băneşti acor acţionează lucrătorii din
— comuna Iiia — au ieşit date de stat ca urmare a unitate pentru îndeplinirea
la igienizarea păşunilor, în majorării preţurilor de des sarcinilor de plan s-a a-
vreme ce mecanizatorii facere cu amănuntul la juns la concluzia că exis
Cornel Poţinteu, Laurean produsele agroali menta re tă condiţii pentru mai mult.
Tamaş, Petru Groza şi constituie nota dominantă Coriolan Moldovan, şeful
Gheorghe Sorea au trans Cei mai tineri agricultori din Berin slut elevii şcolii generale din localitate. De fie a acţiunilor iniţiate în a- atelierului de transport că
portat gunoi de grajd la care dată sini prezenţi acolo unde pot da un ajutor cooperatorilor. Duminica aceasta au ceastă perioadă de către lători, sublinia în acest
grădina de legume a C.A.P. muncit în livadă — au săpat în jurul pomilor şi au curăţat păşunile. oamenii muncii de la Au sens că a crescut în ulti
11 ia tobaza de transporturi ma perioadă răspunderea
Brad. „Am pus accentul muncitorilor pentru calita
— ne spune Constantin tea reparaţiilor efectuate,
fecţii artizanale nr. 1 şi 2, Lupu, şeful autobazei — pentru scurtarea timpului
Rezultatele întrecerii socialiste dintre ţesâtoria ş.a. (Nicu Sbu- pe valorificarea deplină a de imobilizare a autovehi
chea, corespondent), 22 AC
ŢIUNI GOSPODĂREŞTI. La rezervelor interne de care culelor.
consiliile populare municipale, orăşeneşti acţiunile de gospodărire şi dispunem, pe folosirea cît Cu toate greutăţile, ia
înfrumuseţare a satelor co
H „ZIUA BRIGADIERU- munei Bucurcşci, iniţiate şi mai eficientă a parcului Autobaza Brad s-au depus
şi comunale pe anul 1981 LUI“ — desfăşurată la Ca organizate de consiliul auto, a bunurilor din do eforturi susţinute, reuşin-
sa oamenilor muncii de la popular, participă toţi lo tare. Aşa am înţeles că du-se să se menţină în cir
Analizînd rezultatele obţinute în îndeplinirea in Uricani — a întrunit mineri cuitorii, in frunte cu de trebuie să răspundem re culaţie un număr corespun
dicatorilor de plan şi a angajamentelor luate, a punc şefi de brigadă de la în putaţii şi primarul. Au fost centelor măsuri adoptate zător de autobuze şi ma-
treprinderea
localitate,
din
curăţate şi desfundate prin
tajului realizat, Comitetul executiv al Consiliului care au dezbătut probleme muncă patriotică .8 km de de partid. Muncind bine, şi>ni pentru transportat mar
popular judeţean a stabilit clasificarea consiliilor legate de îmbunătăţirea şanţuri, s-au făcut tăieri contribuim mai mult la
muncii pentru sporirea pro şi stropiri la peste 2 000 fă. în prezent sînt acoperi
populare în întrecerea socialistă pe anul 1981. Astfel,
ducţiei de cărbune şi a pomi fructiferi. Tot prin sporirea avuţiei naţionale, te toate traseele — con
la categoria municipii cu o populaţie sub 80 000 de calităţii acestuia. întîlnirea munca cetăţenilor, din rin- la creşterea nivelului de venţie şi călători. Această
locuitori s-au situat pe locurile 1 şi 2 Deva şi Petro a prilejuit şi înmînarea di dul cărora se evidenţiază trai al poporului. Angaja organizare a condus la de
plomelor şi insignelor mi
şani, iar la municipii cu peste 80 000 locuitori Hune nerilor fruntaşi în întrece Catiţa Vlad, Ioan Tămaş, mentul nostru este de a păşirea planului la venituri
Traian Dobircău, Aurel Ba-
doara. La categoria oraşe cu o populaţie sub 10 000 rea socialistă pe anul 1981. diu, Ioan Lăslău, Lazăr recupera în acest an cel brute, de ia începutul anu
de locuitori, locul I l-a ocupat oraşul Urica.ni, iar la □ FARMACIE NOUA. La Miron, Viorel Damian, Ioan puţin 650 000 lei din fon lui, cu peste 280 000 lei. în
categoria oraşe cu peste 10 000 locuitori s-au clasat parterul unui bloc de lo Jurea, Petru Damian, Ni- durile alocate pentru ma să, cum pe drept remarcau
curăţat
s-au
Barbu,
colac
în ordine oraşele Brad, Haţeg şi Călan. Ca urmare a cuinţe din noul cartier ci 25 ha păşuni si s-au ferti jorarea retribuţiei. După şefii de echipă Cornel Ni-
vic al oraşului Haţeg s-a
rezultatelor obţinute, la întrecerea pe ţară participă rezervat un spaţiu pentru lizat 55 ha. n SEARA PO- realizările obţinute pe cele cula. Petru Alba şi Mihai
municipiile Deva, Hunedoara şi Petroşani, oraşele farmacie, care s-a mutat MICULTOKILOIt. La Clubul două luni — avem depăşiri Lazăr, realizările obţinute
Uricani şi Brad. de curînd în modernul lo sindicatelor din Simeria a la principalii indicatori —, au la temelie, înainte de
avut loc o scară cultural-
Dintre comune cele mai bune rezultate le-a obţi cal. Spaţios, înzestrat cu recrcativă pentru pomicul- putem considera angaja- toate, mobilizarea exempla
nut Rîu de Mori, comună care participă la întrecerea mobilier adecvat unei ase tori, organizată de către
menea utilităţi, localul ofe ţnentul luat drept minim. ră a întregului colectiv,
pe ţară, iar la nivel de judeţ pe primele locuri s-au ră condiţii optime de lu Asociaţia pomicultorilor din — Cum veţi acţiona în hotărîrea de a recupera în
Simeria şi clubul orăşenesc
clasat comunele : Toteşti, Zam şi Luncoiu de Jos. Au cru. jg> IIARNICIA MEŞTE al sindicatelor, jg FERTI continuare ?
ŞUGARILOR. Membrii coo acest ah o bună parte din
mai obţinut rezultate bune consiliile populare ale ora LIZAREA PĂŞUNILOR. La — Măsurile stabilite la volumul compensaţiilor a-
şelor Simeria şi' Oră.ştie, precum şi cele ale comune- peratori de la cooperativa chemarea Comitetului co nivelul conducerii autoba cordate de stat. Conştienţi
„Haţegana“ au îndeplinit şi
munal de partid şi a Con
lor Cîrjiţi, Sîntămăria-Orlea, Sarmizegetusa, Certej, depăşit toţi indicatorii de siliului popular din Unirea, zei vor conduce la creşte de faptul că trebuie să fie
Răiţa, Vorţa, Baru şi Gurasăda. plan, dintre care la pres circa 150 dc cetăţeni parti rea cu 2 la sută a coefi
tări servicii către popu mereu mai eficienţi, oame
Angajate plenar în întrecerea socialistă, consiliile laţie 175,5 la suta, livrări cipă zilnic la acţiunile de cientului de utilizare a nii muncii de la Autobaza
populare municipale, orăşeneşti şi comunale din ju de mărfuri către fondul curăţare a păşunilor şi fî parcului de maşini. Altfel Brad s-au angajat să eco
neţelor. Pînă in prezent au
deţul nostru acţionează pe un front larg. pentru în pieţei 105,4 Ia sută ctc. Din fost curăţate peste 110 ha. spus, preconizăm ca lunar,
materiale recuperabile au nomisească 15 tone dc mo
deplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asu
fost confecţionate, de la în pe această cale, să sporim torină, să realizeze econo
mate în întrecerea socialistă pe 1982, pentru a încheia ceputul anului diverse pro efjcienţa activităţii desfă mii la preţul dc cost în
anul cu rezultate şi mai bune în toate domeniile vieţii duse, în valoare de 86 000 şurate cu aproape 110 000 valoare de 450 000 lei.
economice, sociale şi edilitar-gospodăreşti. lei. Şi-au adus o contribu
ţie deosebită secţiile con lei. Ceea ce nu este deloc
puţin la nivelul dotării şi L. CRISAN
