Page 53 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 53
fi
m
,/f k PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! Cin® rămîne refractar In problema
cărămizilor refractare?!
Cea de a doua baterie ne temem că nici la acest cesarul de cărămizi la
de cocsificare de la Com obiectiv nu vor fi respec timp. Nici calitatea aces
binatul siderurgic „Victo tate termenele de punere tora. Spre exemplu, la tipul
ria" Călan se apropie cu în funcţiune. de cărămizi ST 524, din
S O C I A U S M U cauza constructorilor. platformele sînt pline cu 0 bucată ■ care să poată fi
greu de cotele finale. Dar
— Depozitele noastre şi
310 bucăţi nu am găsit nici
de această dată nu din
refractare,
dar
cărămizi
utilizată. La tipul ST 525,
După ce anul trecut se
acestea
tocmai
nouă
ne
la sortarea în depozit, din
zidiseră aproape 6 000 tone
lipsesc. Neavînd cărămidă
1 396 bucăţi de cărămizi, au
HUNEDOARA AL P C.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN n INVESTIŢIILE mai rămas 413. Această
cantitate ne-a fost adusă
pe platformă, dar după o
U LA R J U D E Ţ E A N nouă sortare din ele s-au
putut folosi doar 350 de
bucăţi. Vehiculăm o mare
de cărămizi, conturînd des am redus şi efectivele de
tul de bine viitoarea ba zidari. De la 70—80, am a- cantitate de cărămidă fără
Anul XXXIV, nr. 7574 MIERCURI, 17 MARTIE 1982 4 pagini - 50 bani terie, în prima lună a a- jans la 22 de oameni. E- nici un folos. Referitor la
eestui an s-au mai pus în chipele au fost dirijate calitatea şi cantitatea că
rămizilor deocamdată, du
operă alte 640 tone cără spre alte puncte de lucru. pă minutele încheiate cu
mizi, iar în februarie — — Ce se întîmplă cu că
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARA 1 000 tone. Volumul con rămida ? DORIN CORPADE
strucţiei, cu ce s-a mai zi — întreprinderea de
A dit şi în martie, însumea produse refractare „9 Mai"
In actualitate — terminarea arăturilor ză 7 900 de tone. Zidăria Turda nu ne asigură ne (Continuare in pag. a 3-a)
aproape că s-a uniformi
zat. Din foarte multe locuri
şi semănatul culturilor din prima epocă au dispărut „treptele". To
tuşi, cel mai mare volum
în aceasta săptămînă, pe treacă şi la semănatul o- prevăzute la unităţile a- de muncă a rămas în zo
agenda cooperatorilor, me văzului şi a orzoaicei de gricole socialiste. Maxi na cuprinsă între celulele
canizatorilor, cadrelor teh primăvară pe 1150 hecta mă operativitate se cere şi nr. 1 şi nr. 27 (din lipsa
nice, ţăranilor cu gospo re la gospodăriile popula la însămînţarea sfeclei de unor tipuri de cărămizi) şi
dărie individuală şi tutu ţiei. în acelaşi timp nu zahăr pe cele 700 hectare în' depozitele de refractare
ror lucrătorilor ogoarelor mai îngăduie nici o tără destinate culturii respecti sau pe platforma de ma
se află un volum sporit gănare semănatul plantelor ve, soarta recoltei fiind in- teriale (prea multă cărămi
de lucrări, între care locui furajere, în special al ma- dă necorespunzătoare din
principal îl ocupă încheie zării, pe cele 1 000 hectare (Continuare în pag. a 2-a) punct de vedere calitativ).
rea arăturilor pentru însă- Chiar dacă au rămas nu
mînţările de primăvară şi . mai 2 100 tone de cărămizi
semănatul culturilor din Norme tehnice privind densitatea la semănat de zidit situaţia nu este
prima epocă. în vederea e- deloc îmbucurătoare. Dim
fectuării arăturilor pe su şi la recoltare pentru anul 1982 Combinatul siderurgic „Victoria” Calau. Vedere spre noua
potrivă, ascultînd pe mai cocscrle. Foto: VIItGIL ONOIU
prafeţele rămase neogorîte In baza prevederilor Decretului nr. 405/1980, Direcţia strul principal Şimo lanoş,
din toamnă şi pe cele un generală pentru agricultură, împreună cu Staţiunea de
de trebuie încorporate sub cercetare şi producţie pomicolă Geoagiu, stabilesc dife
brazdă îngrăşămintele or renţiat pentru primăvara anului 1982, în raport cu cele
ganice, care însumează pes Transporturile auto - operative, rapide, eficiente
te 20 000 hectare, se im 3 zone de favorabilitate ale judeţului nostru, normele
pune folosirea cu randa tehnice privind densităţile la semănat şi la recoltare,
pe culturi :
ment maxim a tractoarelor, Norme tehnice privind" cantitatea de sămînţă şi den — Transporturile — ve să şi din partea întreprin mentarea în faţa unor
astfel îneît lucrarea amin sitatea plantelor la culturile din prima epocă, care se rigă de bază în angrena derii erau necesare măsuri lipsuri şi neajunsuri.
tită să fie încheiată grab însămînţează în rinduri dese pentru zona I (culoarul rîu- jul complex al economiei pregătitoare, de prevenire — Au fost, mai există şl
nic, pînă la ultimul hec naţionale ■— s-au confrun a unor stări de lucruri ne asemenea probleme. Am
lui Mureş) :
tar, inclusiv pe terenurile tat în ultima vreme cu u- gative. primit şi noi destule sesi
din zona necooperativizală nele greutăţi şi neajunsuri, — Măsuri s-au luat. zări şi reclamaţii, ne-am
<D
şi pe loturile aflate în fo *U <u care au perturbat realiza Ne-am preocupat de asigu deplasat în multe localităţi
losinţa membrilor coopera -a o rea sarcinilor de plan în rarea pornirii motoarelor şi am soluţionat operativ
tori. înfăptuirea acestui de Cultura boabe ge unele întreprinderi. Vă ru pe timpul friguros cu a- diferite stări de lucruri ne
ziderat este pe deplin po Norma sămînţă kg/ha Număr d minabile semănat, pe mp Număr plante recoltări pe mp găm, tovarăşe director al jutorul roboţilor, de apro gative, am luat măsuri se
sibilă prin organizarea unor întreprinderii de transpor vizionarea cu agentul ter vere împotriva acelora ca
acţiuni de masă la înlătu turi auto Deva, Iosif Bulea, mic de răcire necesar (an- re au încălcat legile, in
rarea excesului de umidi Orzoaica de să vă referiţi la aceste pro tigelul), âm pus la punct strucţiunile de ordine şi
tate şi prin asigurarea lu primăvara 190-200 460-500 520-600 bleme. bateriile de acumulatori, disciplină, am dus o in
crului în două schimburi Grîu de primăvară 220-240 550-600 550-600 — Mai mult ca oricînd, ne-am procurat lanţuri an tensă muncă de instruire şi
cu tractoarele. Important Ovăz 180-200 520-550 520-550 în 1981 am resimţit lipsa, tiderapante, lopeţi, lăzi de educare a personalului
de subliniat este 'că orice Mazăre boabe 300-350 130-140 110-120 în cantităţile necesare a nisip etc.. am asigurat muncitor.
zi de întîrziere la efectua Borceag de ma- benzinei şi anvelopelor, condiţii corespunzătoare de
rea arăturilor se soldează zare cu ovăz 240-280 230-270 . 220-260 ceea ce a redus în mod con realizare a reviziilor şi re — Şi totuşi mai sînt
cu pierderi irecuperabile din care : paraţiilor în atelierele pro multe probleme. Se mai
din recoltă. - mazăre 190-210 80- 90 70- 80 siderabil parcul activ de prii. Prioritate am acordat circulă neeconomic, se mai
mijloace auto. Din cauza
Se află, de asemenea in — ovăz 50- 70 150-180 150-180 lipsei anvelopelor necesare transportului de materii consumă inutil benzină şi
încă
motorină,
călătorii
actualitate, semănatul cul nu am putut funcţiona cu prime şi materiale în uni mai sint la bunul plac al
turilor din prima epocă. A- Norme tehnice privind densitatea la semănat şi re- circa o treime din parcul tăţile economice şi de' măr- ' unor şoferi. Ce perspective
tenţie maximă se cere a- coltare pentru culturile prăşitoare din epoca 1 : furi comerciale, ca şi trans de îmbunătăţire a activită
cordată însămînţării griu activ de mijloace auto, din portului muncitorilor na
lui de primăvară pe cele cauza uleiului necorespun vetişti şi elevilor. S-au de ţii de transport există ?
970 hectare în C.A.P. şi c E o c = "5 j? zător ni s.-au gripat multe pus eforturi şi s-au obţinut — Situaţia din timpul
4 200 hectare la gospodă o u q/e — d, O o i motoare, din cauza stării chiar unele rezultate bune. iernii s-a ameliorat mult.
â £ « 1
riile populaţiei. Realizarea Cultura ■c ai. * a> <u — 0) Q.;- deplorabile a unor drumuri Dar, repet, greutăţile obi Ne avantajează mult tim
în condiţii ireproşabile a Distc dintri a £ >5 Nr. d te la judeţene ni s-au defectat ective, menţionate mai sus, pul, în continuă încălzire,
prevederilor programului duri 2Ţ O >0 tare — m mai multe maşini, am cir ne-au dereglat fqarte mult am primit un număr mal
de semănat pentru această culat anevoie pe respecti activitatea. mare de anvelope şi bate
săptămînă necesită urmă Sfeclă de zahăr 45 10 80-T00 vele drumuri. în plus am — în Spatele acestor rii de acumulatori, am ac
rirea stării terenului şi Sfeclă de furaj 45 10 80-100 avut de înfruntat cea mai cauze obiective, de netăgă tivizat considerabil parcul
trecerea cu maximă ope Cartofi timpurii grea iarnă din ultimii ani duit, s-nu perpetuat însă auto faţă de acum cîteva
rativitate la însămînţări pe şi de vară 70 4 50- 60 şi ca durată şi ca nivel al destule carenţe de ordine luni. In continuai-e vom
toate suprafeţele zvîntate. Cartofi de toamnă 70 4 50- 60 temperaturilor scăzute. şi disciplină : lipsa de so împrospăta parcul cu 30 de
în paralel se cere su se — Perfect adevărat, în- licitudine a unei părţi a
personalului din autogări, Convorbire consemnată de
impoliteţe din partea unor DUMITRU GHEONEA
> conducători auto, nereguli
Comparaţii semnificative vaci şi juninci, în prezent^") în organizarea muncii, la «(Continuare in pag. a 3-a)
o<* efectivul matcă cuprinde )
mai mult de 350 bovine )
Pentru oricine cunoştea rului zootehnic, la C.A.P. mună există peste 300 de la categoriile respective. ( I
cum arătau satele Boşo- au fost construite adă abonamente la televiziu în mod corespunzător s-a 1 ! drumuri prin împietruire şi ,
balastarc. în fruntea acestor i
rod şi Chitid cu 20 de ani posturi corespunzătoare ne, iar numărul poseso mărit şi contribuţia uni- 1 | acţiuni s-au situat locuito- |
în urmă, nu este greu — cinci grajduri, din ca rilor de autoturisme a a- tăţii la fondul de stat, ţ rii* din satele Ţebea şi Baia .
să-şi facă o imagine e- re unul cu mecanizare juns la 60. Creşterea con cantitatea de lapte livra- i de Criş. ★ Oamenii muncii ;
de la întreprinderea corner- |
xaetă a transformărilor completă, trei saivane şi tinuă a puterii economice tă crescînd de nouă ori / 1 H SECŢIE PENTRU PRO cială de stat pentru alimen
ce s-au petrecut în aces două fînare. în acelaşi a cooperativei agricole, în perioada amintită. De \ DUCEREA APEI GAZOASE. taţie publică Hunedoara au
te localităţi în decursul timp, s-a înfiinţat o li datorită sprijinului mate asemenea, de la 506 ovi La Orâştie a fost pusă în efectuat în dimineaţa zilei
unei perioade relativ scur vadă care cuprinde 117 rial, tehnic şi financiar ne, turmele au sporit de i I funcţiune, de către Coopera de duminică, 14 martie, în
tiva de producţie, achiziţii şi zona poştei, peste 300 ore
te. Sintetizînd mutaţiile mai bine de cinci ori, ţ I desfacerea mărfurilor, o sec muncă patriotică pentru în
ce au avut loc de la în 20 de ani de îa urmînd ca pînă la sfîrşi- l ' ţie pentru producerea apei frumuseţarea zonei verzi.
fiinţarea cooperativei a- tul anului să ajungă la .' § gazoase cu o capacitate de S-au remarcat în această ac
15 000 sticle de o jumătate tivitate Ana Tarnovschi, Du
grlcole, tovarăşul Eronim cooperativizarea agriculturii 3100. Un salt demn de ) J de litru pe zi. Această sec mitra Obrejan, Cornelia
Grecu, secretarul comite consemnat a cunoscut şi 1 . ţie asigură şi producerea de Marheuca, C. Cîrstea, Pom-
tului comunal de partid, sectorul producţiei vege- ? I băuturi răcoritoare din citri piliu Trifan, directorul uni
tăţii, ş.a. (Ioan Vlad — co
a apelat la cîteva' cifre, hectare. Concludente pen acordat de stat, a influ tale, unde mecanizarea şi 1 J ce, sucuri de fructe şi plan respondent). gj DEZBATERI.
te medicinale aromatice, o
„în ultimele două decenii tru a ilustra ridicarea ni enţat hotărîtor prefaceri chimizarea îşi spun un ţ | acţiuni de Gospodărire Clubul „Fcmina" de la Uri-
— no spunea interlocuto velului de trai al locui le economico-sociale ce cuvînt hotărîtor privind i >> ŞI ÎNFRUMUSEŢARE. Mobi cani a organizat un ciclu de
rul — au fost construite torilor comunei, din care au avut loc în viaţa co nivelul producţiilor medii J jj lizaţi de consiliul popular, dezbateri la care au partici
pat numeroase femei tinere.
cetăţenii din satele comunei
sau modernizate peste 80 mulţi îşi realizează veni munei noastre şi a lo şi totale realizate. Ca ur- \ J Baia de Criş, în frunte cu Problemele de educaţie sa
la sută din locuinţele ce turile de bază de pe ur cuitorilor ei". mare, în acest an unita- l # deputaţii lor, au început şi nitară, juridică, cetăţeneas
lor două sate. Edificiile ma muncii depuse în sec în privinţa progresului tea livrează pentru auto- / I lucrează cu hărnicie Ia exe că, de artă culinară, de în
edilitar- grijire şi creştere a copilu
social-culturale au cunos toarele de producţie ale înregistrat de cooperati aprovizionarea teritorială ) J cutarea lucrărilor lui au fost viu dezbătute,
gospodăreşti şi de înfrumu
cut, la rîndul lor, o dez cooperativei agricole, sînt va agricolă sînt semnifi mai mult de 500 tone ce- | J seţare a localităţilor. Astfel, întrebările puse de femei
voltare fără precedent, şi desfacerile de mărfuri cative cîteva cifre. Efec reale, faţă de numai 123 i peste 400 de locuitori au cu primind competente şi utile
răspunsuri.
cetăţenii putîndu-se mîn- prin cooperaţia de pro tivul de bovine al uni realizate in 1962. în ace- I răţat şi văruit 350 pomi or
namentali, au amenajat zo
dri acum cu şcolile, că ducţie, achiziţii şi desfa tăţii a crescut de două nele verzi şi parcul din cen
minul cultural sau maga cerea mărfurilor, care se ori, ajungînd la aproape NICOLAE TIRCOB trul civic al comunei, au să
zinele nou construite. O- ridică cu mult peste 6 600 de animale. Dacă la 1 I pat şi desfundat şanţuri pe
dată cu dezvoltarea secto milioane lei anual. în co- înfiinţare existau 76 de (Continuare în pag o 2-a) ţ 1 500 ml, au făcut lucrări de
întreţinere şi reparaţii la
