Page 54 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 54
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU
îmbunătăţirea stilului şi metodelor de muncă Activitatea, educativă cu = m Felsvb,
pionierii şl şoimii
suportul tuturor succeselor colectivului 16,00Telex
16,03Consultaţii
patriei — îis faţa 16.30 Şah
vii. curatorii
16,45Melodii
po
Punctul de pornire al a- cadrelor de specialitate, a lui de conducător al par rea producţiei fizice de căr 17.00Universul t
n aii zei pe care, în mod cri tuturor oamenilor muncii tidului. bune. Şi aceasta pentru că. 37.40Tragerea j
tic şi autocritic, a efectuat-o în scopul găsirii celor mai Cum e si firesc, rezulta pe lingă productivităţile de noilor exigenţe 17.301001 de soi
conferinţa de dare de sea bune căi şi soluţii în ve tele trebuie să fie pe mă vîrf obţinute în unele a- 18.00 închiderea
lui
mă şi alegeri de la cea mai derea creşterii eficienţei sura preocupărilor. Perioa hataje, au fost înregistrate 20,00 Telejurnal
mare întreprindere minie muncii de partid. Astfel, da analizată a însemnat şi unele sub media reali Recenta plenară a Con (desemnat anual, din de 20,25Actualitatea
ră a Văii Jiului — Lupeni dezbaterile ce au avut loc pentru colectivul minei Lu zărilor, chiar în abataje do siliului Naţional al Orga taşamentele claselor V— 20.40Ancheta l
— l-a constituit modul cum în organizaţiile de bază, peni o perioadă de mari tate cu complexe mecani nizaţiei Pionierilor a dez VIII) ; ajutoare ale pionie întors de
amăgirilor"
comitetul de partid a reu consfătuirile şi schimburi împliniri — de la an la zate. Cel mai puţin insă bătut cu înaltă responsabi rului comandant instructor 23,0 Tineret mi:
şit să mobilizeze comuniş- le de experienţă organizate an producţia minei a cres ne satisface calitatea căr litate măsurile stabilite de (3—5 pionieri din detaşa r— cîntece ;
revoluţiona:
!>tii, întregul colectiv ia rea cu întregul activ de partid, cut cu aproximativ 100 000 bunelui, unde rezultatele Comitetul Politic Executiv mentele claselor V—VIII); 21,15Film artist
lizarea sarcinilor, de plan cu şefii de formaţii, ca tone de cărbune cocsifiea- au fost necorespunzătoare, al C.C. al P.C.R. pentru ajutoare ale pionierului 22,20 Telejurnal.
In perioada analizată. S-a acestea influenţând negativ îmbunătăţirea activităţii po- comandant instructor (3—5
relevat astfel, că, în spi întreaga activitate". în con litieo-eduoative şi organi pionieri din detaşamente
ritul indicaţiilor date de CONFERINŢE DE DĂRI DE SEAMĂ tinuare vorbitorul s-a an zatorice în rîndui pionie le claselor V—VILI) ; în
secretarul general al par gajat în faţa conferinţei că rilor şi şoimilor patriei, drumător al grupei de
tidului, comitetul de partid ŞI ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE DE PARTID in acest an conducerea în pentru creşterea răspunde şoimi ai patriei (cadre di
de la mina Lupeni şi-a in treprinderii va căuta să so rii consiliilor şi comanda dactice). BUCUREŞTI I
tensificat preocupările pen luţioneze toate carenţele, mentelor pioniereşti, a co Aceluiaşi deziderat îi dioprogramul dii
Radiojurnal ;
tru îndeplinirea programu dre din economie, precum bil, îmbunătăţindu-se sub astfel îneît întrecerea so misiilor Organizaţiei Şoi răspunde şi constituirea, la presei; 8,io Cur
lui de creştere continuă a şi şedinţele comune cu stanţial şi ceilalţi indica cialistă pe ramură să fie mii Patriei în ridicarea pe nivelul tuturor şcolilor cu diilor; 9,00 Bule
producţiei de cărbune coc- Consiliul oamenilor muncii, tori tobnico-economici, fapt câştigată tocmai de colec noi trepte calitative a mun clase I, a Organizaţiei Şoi 9.05 Răspundem
sjficabil prin îndrumarea comitetele de sindicat şi ce a făcut ca eficienţa în tivul narea chemat la ân- cii de educaţie a celei mai mii Patriei formate din : rilor; 10,00 Bule
10.05 Interpreţi
organelor şi organizaţiilor U.T.C, au constituit prile tregii activităţi economice treeere toate colectivele de tinere generaţii. grupe de şoimi ai patriei populară; 10,30
de partid, de sindicat si juri de studiu şi analiză să se ridice la cote supe mineri din ţară, adică cel Noile măsuri izvorăsc din clasa I, grupe de şoimi socialiste* 10,45
modului
a
temeinică
rioare.
in
U.T.C., consiliului oameni care s-a desfăşurat activi ai minei Lupeni. O serioa dintr-o necesitate obiectivă, ai patriei din grădiniţele la EnachC; 11 °1)
11,05 Ha
ştiri;
lor muncii, în vederea ex tatea adoptîndu-se măsuri Fireşte, rezultatele bune să premisă în acest sens fiind menite să contribuie subordonate şcolilor respec copiilor... prime
tinderii tehnologiilor de şi decizii care să condu obţinute in ultimii doi o constituie activitatea des efectiv la optimizarea ac tive, grupe de şoimi ai mici; 11,35 Publi
mare randament, introdu ani şi jumătate ar fi dat făşurată de ,1a începutul tivităţii de instrucţie şi patriei necuprinşi în gră Buletin de ştiri
cerea pe scară largă a me că la descoperirea şi va dreptul la mai multe lau anului, rezultatele obţinute educaţie pe care o desfă diniţe, din străzile aron comoara folelurt
12,25 Orizont ştii
canizării. Totodată, s-au ur lorificarea unor rezerve cu de. Totuşi, participanţii la ’pină în prezent fiind de şoară unităţile de învăţă- date şcolii sau din satele Avanpremieră
mărit în aceeaşi măsură or efect direct asupra activi dezbateri n-au dat dovadă natură să sporească încre mint. Ele vizează, în prin în care funcţionează şcoala. 13,00 De Ia 1 1
ganizarea judicioasă a pro tăţii economice. Traducerea de automulţumire, ci au derea colectivului în reali cipal, conţinutul muncii po- Clubul invitaţi
ducţiei şi a muncii, folo in viaţă a acestor măsuri căutat soluţii, au propus zarea ţelului propus. litico-educative cu şoimii Consiliile si comandamen Buletin de ştiri
tul
medicului;
a condus la participarea
sirea ia maximum a capa măsuri pentru eliminarea Angajarea în muncă s-a patriei şi cu pionierii, cu tele pioniereşti vor acţio dii de ştefan Ii
cităţilor existente şi crea mai activă şi responsabilă neajunsurilor care şi-au desprins din cuvîntul tu noaşterea şi însuşirea, prin na pentru cuprinderea în Coordonate econ
a comuniştilor, a organiza
rea de noi capacităţi, uti mai făcut loc în activita turor vorbitorilor, ei expri- forme şi modalităţi speci activităţile educative ini Buletin de ştiri
lizarea în condiţii de efi ţiilor de partid şi colecti tea întregului colectiv sau mînd hotărîrea întregului fice vîrstei, a politicii par ţiate şi organizate a tutu dioreportaj 1982
se
pentru
fân/
cienţă a bazei tehnico_ma- velor de muncă la înfăp a unor organizaţii de par colectiv ca în acest an să tidului şi statului nostru, ror, copiilor in vîrstă de Pe ogoarele-nfi
teriale, întărirea ordinii .şi tuirea sarcinilor politice si tid, pentru că au fost şi se situeze pe primul Ioc a învăţămintelor ce se des 7—14 ani care nu sînt pio Orele scrii; 20,0
economice. Iată deci o bu
tisei plinei şi creşterea răs nă experienţă a unui ma din acestea. „Cu toate re în creşterea producţiei de prind din viaţa şi opera nieri, urmînd să poarte u- nai; 20,15 Carte:
cititorul ;
20,4
punderii fiecărui om al ro comitet de partid, pe zultatele bune — arăta în cărbune cocsificabil, răs- secretarului general al par niformă pionierească fură ştiinţifice; 21,00
>1 uncii în realizarea sarci cuvîntul său Gheorghe punzînd astfel grijii perma tidului, tovarăşul Nicolae cravată şi însemnele pre ştiri; 21,05 I
nilor economice. Cum ? Da- care am ţinut să o evi Marchiş, directorul între nente a partidului, a secre Ceauşescu. văzute în Statutul Organi dumneavoastră.,
^?a de seamă a dat răs denţiem, întrucât ea re prinderii — nu trebuie să tarului său generai, tovară zaţiei Pionierilor. zi Intr-o oră;
; terii muzicale;
puns şi la această între flectă preocuparea susţinu trecem peste faptul că sar şul Nicolae Ceau.şescu, fa .Sub directa conducere a în scopul îmbunătăţirii Non stop muzii
bare. în practica comitetu tă pentru îmbunătăţirea cinile de plan n-au fost ţă de condiţiile de muncă organelor şi organizaţiilor structurii şi activităţii Or TIMIŞOARA;
lui de partid s-a încetă stilului .şi metodelor de realizate ritmic, trimestrul si viaţă create minerilor, de partid, grupele de şoimi ganizaţiei Pionierilor, co- maţiilc zilei; 1.8
tatea in induslri
ţenit metoda informării si muncă menite să asigure patru al fiecărui an punîn- tuturor oamenilor muncii. ai patriei şi unităţile de mandantul-instructor al u- tru recuperare^
consultării comuniştilor, a creşterea continuă a rolu du-ne probleme în realiza C. IOVÂNESCU pionieri sînt chemate să nităţii de pionieri va în an a cel puţin
acţioneze cu fermitate re din compensaţii
— o — © — 7> — © * — » — «>—•<* — a — ® — * voluţionară pentru îmbu deplini şi funcţia de di — reducerea
rector adjunct cu munca
nătăţirea situaţiei la învă de materiale la
educativă al scolii respec şoara; calculate
ţătură, pentru însuşirea, de tive'. Ironice în econc
la cea mai fragedă vîrstă, Sub directa îndrumare a Reşiţa; 18,20 Ci
a deprinderilor de muncă, organelor şi organizaţiilor Iuţionar
18,40 Ascultători
îri deplină concordanţă cu de partid, în această pe specialiştii răsp
cerinţele dezvoltării econo rioadă au loc adunări ale ficţiune şi absi
îmbunătăţirea şi amenaarea pajiştilor mice şi sociale a României detaşamentelor, ale grupe umful raţiunii
biblice
Ie
în
socialiste.
lor de şoimi ai patriei, pre plicaţiilor ştiinţi
O preocupare fundamen
naturale - condiţie de bază în tală a activităţii instructiv- cum şi ale personalului di juridic; 19,00 Es
rclor; 19,30—20,0-
dactic pentru transpunerea
educative o va constitui în viaţă a hotăririlor ple literară: Con Ir:
ricuiui literar 1
asigurarea hranei animalelor cultivarea la şoimii patriei narei Consiliului Naţional con t empora nc.Hă
şi la pionieri a dragostei al Organizaţiei Pionierilor. ele librărie: JLi
al Dunării spre
Furajarea animalelor în şi urmează, să fie realizate şi devotamentului faţă de Apreciind spiritul crea V. Bogdan.
condiţii de maximă eficien asemenea lucrări in conti patrie şi partid, a respec tor al noilor măsuri stabi
tă economică impune — nuare pe încă 412 ha. tului şi preţuirii tradiţiilor lite de Comitetul Politic
aşa cum arăta tovarăşul Lucrări de curăţare şi glorioase ale poporului ro Executiv al C.C. al P.C.R. M2INEN)
Nicolae Ceauşescu ia Ple întreţinere, de fertilizări se mân, ale clasei muncitoare .avem convingerea că ele
nara Consiliului Naţional fac si pe pajiştile pe care şi ale Partidului Comunist vor contribui — şi în u-
deva :
al Agriculturii, Industriei ie gospodăresc cooperative Român, realizărilor obţinu nituţile de învăţămînt din tria); Tei'cza (
Alimentare, Silviculturii şi le agricole. La C.A.P. Leş- te în anii construcţiei so judeţul nostru — la ridi NEDOARA: Kr;
Gospodăririi Apelor — va nic, de pildă, s-au fertili cialismului. carea pe noi trepte a în Kramer (Flăcăi
lorificarea superioară si zat cu îngrăşăminte chimi Prin noile măsuri şi tregii activităţi po)itico-e- de zbor (Sid
Oricum, tata ir
integrală a tuturor resur ce 100 ha pajişti şi s-au structura organizatorică cu ducative şi organizatorice, (Alta); Avcntur
selor de furaje existente realizat curăţiri pe mai noaşte îmbunătăţiri. Se la creşterea prestigiului or Twain — seriile
si in primul rînd a pajiş mult de 15 ha. Fîneţcle instituie noi funcţii : co ganizaţiilor de copii. slruclorul); P!
tilor naturale. In acest scop silit repartizate pe 5 ani mandant al grupei de şoimi Călăreţul electri
de
brie);
între
trebuie executate lucrări la cooperatori si fiecare e- (îndeplinită de un şoim Prof. EUGEN BURZA de apă (Unirea
ni
de amenajare, curăţare şi xecută lucrările de între al patriei pe timp de un vicepreşedinte înainte de Coi
(Cultural);
fertilizare care să ducă la ţinere stabilite. Sînt pre an); pionier comandant in al Consiliului judeţean din Rajgrod (M
creşterea potenţialului de văzute pentru defrişat 10 structor al grupei de şoimi al Organizaţiei Pionierilor VULCAN: Domr
producţie al pajiştilor na ha. Se impune trecerea la rie (Luceafărul
Te voi face să
turale. defrişarea păşunii pentru Aici, în tarlaua Cinepi a C’.A.P. Boşorod, zeci de coo ţa (Minerul);
Importante lucrări de a- a se putea asigura folosi peratori, între care Victoria Crintoaie, Rernus Gruicscu, Pe drum : <M
ANINOASA
menajare şi întreţinere pe rea acestei suprafeţe pen- pentru p ai
păşuni şi fineţe se reali ‘tru păşunat sau pentru VasiIc Jurj, Stela Dănescu, Sa vela Pctreanu, Eugenia Ma Campuraţii semnificativii resc); l/fliCAN)
zează an de an şi în comu producere de fin. Aseme zăre, Maria Ocolişan, Sofia Tămăşoi, Florica Cimporesc, Ioan în adincuri
na Velei. în ultimii doi nea lucrări s-au făcut si Popescu, Ioan Dăniloi, împreună cu Marioara Mareu şi Iile (Urmare din pag. 1) cu răspundere şi exigen BRAD: Scurt, pt
GU
roşie)
;
ani — ne spunea tovarăşul la C.A.P. Veţel, unitate ţă în sectoarele de pro Ştrengarii (Mir
unde s-au curăţat peste 15 Dănescu, brigadieri de clmp, lucrează la adîncirca şi cură RAŞTIE: Afac.
Ioan Ştef, secretarul comi ha păşuni. laşi timp, cantitatea de ducţie ale unităţii, unde telor (Patria);
tetului comunal de partid, ţarea şanţurilor pentru scurgerea apelor de pe terenurile cartofi şi legume ce se a fost nevoie, privesc a- rele din Wilkc
primarul comunei — s-au Timpul este favorabil şi agricole. valorifică pe bază de con cum cu mîndrie şi vor GEOAGTU-BAI
în fiecare localitate trebuie (Casa <ie culţi
făcut ample lucrări de îm să se desfăşoare zilnic ac tracte a sporit de aproa besc cu deplină satisfac ŢEC: Toate
bunătăţiri pentru care s-au ţiuni de amenajare şi îm pe şapte ori, ajungînd la ţie şi temei despre dru (Dacia); BRAZ
cheltuit de la buget peste bunătăţire pe pajiştile na Terminarea arăturilor peste 540 tone. Grija pen mul parcurs de unitatea CALAN: Barba
•1 milioane lei. Anul tre tru dezvoltarea avuţiei lor în ultimele două de niciodată (Casa
SIMBRIA : Fel
turale. în fruntea acţiuni
cut s-au însăminţat 26G ha lor trebuie să se afle ca obşteşti, care reprezintă cenii, despre profundele (Mureşul); 1LT.
pajişti. în acest an s-au şi semănata! culturilor temelia sporirii veniturilor transformări petrecute în rul (Lumina).
fertilizat cu îngrăşăminte drele de la comune, condu C.A.P. şi ale cooperatori viaţa ţărănimii care a
cătorii şi specialiştii unită urmat cu încredere po
chimice aproape 500 ha pă ţilor agricole socialiste, (Urmare din pag. î) lucrări stabilit pentru a- lor, este evidenţiată de litica agrară înţeleaptă a Vrem
şuni. în ultimele zile mai deputaţii. La înfăptuirea ceastâ săptămînă, în spe creşterea de peste 20 de Partidului Comunist Ro
multe sute de cetăţeni au sarcinilor de punere în va fluenţată hotărîtor de res cial la însămînţări, obligă ori a valorii mijloacelor mân. De pe temelia rea Timpul prot
curăţat vegetaţia lemnoasă loare şi exploatare raţiona pectarea epocii de semănat, specialiştii din unităţile a- fixe ale unităţii. lizărilor prezente, coope 17 martie 1982
şi au împrăştiat muşuroa lă a păşunilor şi fîneţelor de calitatea lucrărilor la gricole şi pe toţi factorii Cooperatorii Stela Dăn- ratorii din Boşorod scru general frumo
rul ^temporar
ie pe mai bine de 40 ha. naturale sînt chemaţi să-şi cescu, Ion Dăniloi, Victo tează cu încredere viito dupa-amiază s
aducă contribuţia toţi lo pregătirea terenului şi de răspunzători de soarta pro ria Crintoaie, Petru Gru- nala averse sla
Acţionîndu-se pe baza rul, subordonîndu-şi toa Vlntul va st
planului de lucrări stabi cuitorii satelor şi comune asigurarea densităţilor sta ducţiei să identifice zilnic iescu, Mina Alionesc, te eforturile, sub condu din sud. Temp
lit pe comună, se vor fa lor. Aceasta este o obliga bilite pentru fiecare zonă. toate suprafeţele pe care Remus Gruiescu, Nicolae cerea organizaţiei de nime vor osci
ce curăţiri, distrugeri de ţie de cea mai mare răs Cu importante sarcini sînt se poate lucra la pregăti Popovici, Sînziana Şerbă- partid, materializării obi nus 3 şl plus
cele maxime 1
muşuroaie şi alte lucrări pundere pentru toţi cetă confruntaţi şi legumiculto rea terenului şi la semănat, nescu, Ioana Onu, Letiţia ectivelor stabilite în do grade. Diminea
de îmbunătăţire pe 850 ha ţenii şi onorarea ei trebuie rii, care trebuie să reali să organizeze folosirea ju Stoicoi şi mulţi alţii, ca meniul agriculturii de duce ceaţă.
La munte,
şi defrişări pe 18 ha. Se privită ca o chestiune de zeze cultivarea legumelor dicioasă a forţelor şi mij re au pus umărul la toa Congresul al Xll-lea al roasă, cu ce
vor realiza 104 ha pajişti cinste, de înaltă conştiinţă te realizările amintite, partidului, înfăptuirii im Se vor semr
semănate şi 30 ha supra- civică. din prima urgenţă pe 500 loacelor mecanizate şi să muncind de la înfiinţa perativelor noii revoluţii temporare, vi
însămînţări. în total, silit hectare. nu îngăduie nici un rabat rea cooperativei agricole agrare. zenta intensifi
km /oră din t
îmbunătăţite 555 ha păşuni N. BADIU Volumul însemnat de la calitatea lucrărilor.