Page 55 - Drumul_socialismului_1982_03

». 7574 © MIERCURI, 17 MARTIE 1982 par). 3

Răscoala din 1801 • culminantă

NE la 55 de ani. Dacă este
i energiei revo CIHTOMI bolnavă si are rec unan-
dare medicală, se poate
ir ele- adresa comisiei sociale
fril C‘ din cadrul unităţii în ca­
Continuare firească a şi­ majoritatea satelor din care s-au desfăşurat acţiu­
rului de frămîntări şi răs­ România s-au ridicat în nile ţărăneşti au contribuit AVEŢI CUVÎNSTUl re lucrează. 2. In ce-1
[\V coale ţărăneşti din perioa­ primăvara lui 3 907, la in mod firesc tradiţiile re­ priveşte pe Nicolae Jitea,
xpres el se poate pensiona la
da 1888—190(3, marea ridi­ luptă împotriva moşierilor voluţionare existente. Ma­ © Drumul de legătură între satele Peşteana, Peşte-
care 3a luptă a ţărănimii şi arendaşilor, pentru îm­ rea majoritate a localităţi­ niţa şi şoseaua naţională a devenit impracticabil pentru vîrsta de 60 de ani. Dacă
din 1907 a constituit mo­ bunătăţirea condiţiilor de lor răsculate, mai ales din orice mijloc de transport. Pe acest drum au început anul este bolnav, acelaşi răs­
o mi că mentul de maximă încor­ muncă şi de trai, pentru comunele judeţelor Teleor­ trecut lucrări de amenajare, dar au' fost abandonate. Am puns ca şi pentru dum­
neavoastră.
w ]>us- dare, punctul lor culmi­ pămînt. man, Olt şi Vlaşca, erau
sesizat mereu consiliul popular comunal, dar situaţia este
rumul nant, situîndu-se . printre Aceeaşi cauză a stat şi cele in care, la sfîrşitul aceeaşi. (Moise Zepa, Peşteana—Densuş). a loan Truţ, Brad.
ţării cele mai reprezentative răs­ la baza vitezei de propa­ secolului al XlX-lea fuse­ Pentru vechimea reieşită
tac şi coale ţărăneşti din istoria gare a răscoalei: izbucnită seră înfiinţate primele clu­ din datele scrisorii pe
popoarelor. „Prin amploa­ în 8 februarie la Flămînzi, buri socialiste, după mo­ m m m — răspunsuri care ne-aţi trimis-o aveţi
rea şi intensitatea ei, prin ea s-a întins cu repezi­ delul celor muncitoreşti. dreptul la un spor de ve­
revendicările exprimate de ciune către sudul Moldo­ Dîrzenia ţărănimii răscu­ ® loan Moştiu, Bucu­ condiţiile prevăzute în chime de 7 la sută dacă
fi» masele ţărăneşti — arăta vei, cîştigînd în intensita­ late s-a manifestat preg­ reştii. Conturi de deconta­ articolul 22 din Legea lucraţi Ia suprafaţă şi 9
secretarul general al parti­ te, de ia o localitate la nant în angajarea ei in re la Banca Naţională pot nr. 12/1971 şi dacă unita­ la sută dacă lucraţi in
W dului, tovarăşul Nicolae alta, de' la un judeţ la al­ lupta deschisă cu forţele deschide numai unităţile tea la care sînteţi înca­ subtei'an.
Ceauşeseu — răscoala din tul, pentru ca după o lu­ de represiune în multe lo­ socialiste, iar la C.E.C. drat are un volum sufi­
R/i“ 1907 a reliefat necesitatea nă. să se aprindă cu şi mai calităţi. cient de lucrări ia aceas­ © Tovică Siineria, Boş
; v.oo organizaţiile obşteşti. Per­ — Hunedoara. Dacă peri­
•vista acută a înlăturării relaţii­ multă forţă în Muntenia Concluzia principală pe soanele particulare nu pot tă categorie.
uelo- lor de producţie feudale, a şi Oltenia. care • a învederat-o răscoa­ deschide cont de deconta­ oada de la' 1 iulie 1970 la
ştiri; rezolvării problemei agra­ Lupta ţărănimii a îm­ la a fost marea energie re­ re pentru operaţii din ® Nistor Popelca, Thn- 31 decembrie 1981 se în­
liăto- pa. Dacă vă pensionaţi cadrează în grupa a doua
ştiri; re în favoarea maselor brăcat mai multe forme, voluţionară a ţărănimii, prestări servicii ocaziona­ pentru munca depusă şi de muncă, puteţi cere
uzică largi ale ţărănimii, repre- care, pe măsura întinderii înalta ei combativitate. Ca le. .
Jăriie zentfnd una din paginile răscoalei, au cunoscut o de atîtea ori în decursul limită de vîrsiă la 1 fe­ pensionarea la vârsta de
Ste­ © Un grup de şoferi •— bruarie 1983, vi se vor 55 de,ani. în caz contrar,
ri «le glorioase ale luptei socia­ continuă evoluţie. Astfel, istoriei noastre, ţărănimea compensa in bani cele la vîrsta de 5.9 de ani.
seini le a poporului român“. la început întîlnim o fază s-a manifestat drept o for­ coloana Chi.şeădaga. Sîn-
speţi In anii premergători răs­ „petiţionară". După cum se ţă de seamă a progresului teţi retribuiţi conform două zile de concediu de
12,00 coalei, situaţia ţărănimii se ştie, cauza conflictului iz­ social, acţionînd cu vigoare normelor departamentale odihnă ce vă revin pen­ © Maria Apelam*, Hu­
Diu in vigoare. tru luna ianuarie. nedoara. Pentru pensio­
st ru; înrăutăţeşte . simţitor. La bucnit la Flămînzi, pe mo­ in direcţia transformărilor narii de gradul IU, şi
12,45 inechitabila repartiţie a şia de aproape 30 000 de cerute de necesităţile obiec­ e Vasile Panţa, Hune­ ® losif Vas, Bai u. 1. încadraţi în muncă cu ju­
Tv. ; proprietăţii asupra pămîn- pogoane a prinţului D. tive ale dezvoltării econo­
15.00 doara. Puteţi fi promovat Soţia poate cere pensio­ mătate de normă, nu se
16.00 tuiui, care făcea ca 4171 Sturdza, a fost refuzul a- mice şi sociale ale ţării. în categoria a Vl-a de narea pentru munca' de­ plăteşte şi pensia supli­
sfa- de moşieri să posede mai rendaşului de a subarenda calificare dacă îndepliniţi pusă şi limită de vîrstă mentară.
lelo- mult de jumătate din su­ ţăranilor pămînt cu un preţ Prof. ION FRĂŢILÂ
16,40
17,00 prafaţa agricolă şi silvică mai scăzut. Pe temeiul ne­
sta- a ţării, se adaugă creşterea mulţumirii generale cauza­
Pic- preţului arenzii şi a dij- te de creşterea preţului a-
.7,45 ,mei datorate proprietaru­
IR,00 renzii şi povara insuporta­
•jur- lui, absenţa drepturilor po­ bilă a tocmelilor agricole,
irul, litice, precum şi caracterul cele petrecute la Flămînzi
ităţi abuziv al administraţiei la au avut un larg ecou în
l (IC
‘ştia sate. localităţile rurale din jur.
i O Exploatarea crinoenă la Pînă la 28 februarie, tot
iju- care era supusă ţărănimea', nordul Moldovei a fost cu­
-5.00
urn. condiţiile neomeneşti de prins de frămîntări ţără­
for- muncă şi de viaţă au a- neşti.
lali- prins vâlvătaia răscoalei, Ca o trăsătură semnifi­
len- semnificativă pentru gradul cativă apare constituirea
cest
uită înalt de radicalizare a ma­ treptată a unor forme de
late selor ţărăpeşti, fiind însăşi organizare în cete de răs­
ului evoluţia revendicărilor în culaţi, care aveau în frun­
mi-
)ec- cursul răscoalei, de la uşu­ te gornişti, stegari şi căpe­
C.S. rare;! condiţiilor de arendă tenii. înainte de a trece la
vo­ pînă la împărţirea pămîn- acţiuni, ţăranii rupeau fi­
iţi ; tului moşieresc.
ibă, rele telefonice cu scopul
Ia Puternica radicalizare a de a întîrzia informarea
tri- ţărănimii, adusă la exas­ autorităţilor centrale şi tri­
iri-
ex- perare de starea de mize­ miterea unităţilor militare.
i’icr rie in care se găsea, a de­ Eroii răscoalei au fost
ffă - terminat principala carac­ zecile de mii de ţărani o-
uca teristică a răscoalei: nemai- bidiţi, masa anonimă a lo­
To­
nul înlîlnita amploare, partici­ cuitorilor satelor. Dintre a- Fabrica de încălţăminte Hunedoara. Maistrul Aurica Şi-
ti ©a parea unor mase uriaşe în ce.ştia s-au ridicat nenu­ mon dă indicaţii tehnice unui grup de muncitoare de Ia faza
mu comparaţie cu mişcările an­ măraţi conducători locali montat fete încălţăminte. mm I1WESTITIII.E
de Foto: VIRGIL ONOIU
terioare. /Din judeţul Boto­ ..capi ai răscoalei". La am­
şani pînă în Mehedinţi, ploarea şi rapiditatea cu
«9 ~ & v — o — ® ® — o — © — & — — © — & — © — ® — © — ©
(Urmate din pag. 1) primelor cuptoare.
Pentru operaţia respecti­
De ce nu ajunge în permanenţă întreprinderea furnizoare, vă am mai adus o echipă
>a- avem numai promisiuni, de 12 zidari. Aşa că nu­
U-
tra însă cu promisiuni nu pu­ mărul lor a ajuns la 35.
ite apa la etajele superioare ? tem asigura front de lucru Precizez însă că nu sîntem
) ; mentorilor. condiţionaţi de numărul
>pi
rk Despre cărămizi, despre constructorilor, ci de rit­
’ii- Mai multe sesizări din 50 ]/sec., în 19G8 — 150 capacitate pentru o bună cauza unor instalaţii de­ calitatea acestora, am dis­ mul livrărilor de materia­
I : municipiul Deva, sosite la 1/see., în 1974 — 250 1/sec., fecte. încercările de acţiuni cutat şi cu inginerul Doru le. Ţinînd cont de rezulta­
ai- parte a cartierului Bejan,
ite redacţia ziarului nostru, în 1976 — 360 1/sec., iar în producerea şi distribuirea masive ■ pentru reparaţii Gaiţa, şeful de şantier. tele din luna februarie
II: aduc în atenţie problema 1981 — 420 1/sec. Sînt ci­ apei se coordonează prin s-au lovit de refuzul unora — Au fost perioade cînd (cînd s-au zidit 1 000 tone
■tii apei la etajele superioare fre care vorbesc grăitor dispecerizarea centralizată de a permite accesul în beneficiarul, Combinatul de cărămizi) considerăm că
;tii siderurgic „Victoria" Că- şi în continuare putem a-
•); ale blocurilor. Pentru de­ despre eforturile statului ş. a. în acelaşi timp s-au apartamente, de refuzuri
lO- talii şi informaţii cit mai nostru de a ridica conti­ îndesit construcţiile de lo­ la plata acestor reparaţii. lan, avea un delegat ia în­ tinge asemenea sporuri.
V : exacte în legătură cu fur­ nuu gradul de confort al cuinţe în cartierul Gojdu, Aceste stări de fapt vor da treprinderea din Turda. în Aşadar, la bateria nr. 2,
a- pînă la această oră s-a
A.: nizarea apei şi perspective­ cetăţenilor. Pentru neini­ care s-au racordat pe re­ poate de gîndit asociaţiilor acele intervale de timp
> î le alimentării cu apă caldă ţiaţi se nasc întrebările: ţelele executate iniţial pen­ de locatari şi celor ce se primeam totuşi o cărămi­ creat frontul de montaj la
re şi rece, ne-am adresat con­ este mult ? este puţin ?, tru acest cartier, în rnicro- ştiu în cauză. La toate a- dă corespunzătoare calita­ primele 15 cuptoare. Ră-
ci­ tiv. Eram avantajaţi, a- mîn însă, aşa cum am a-
tă ducerii Grupului de gospo­ satisface acest debit cerin­ raionul Bejan sînt de cestea se adaugă lipsa de
• ; dărie comunală şi locativă responsabilitate a unor u- veam spor la lucru. De o rătat, cele din zona 1—27,
UI şi a secţiei apă, canal, ter- nităţi industriale care fo­ vreme încoace, din cîte Aici este nevoie de o mo­
> moficare. Iată ce ne-au re­ Despre furnizarea şi gospodărirea losesc apa potabilă în sco­ s-a văzut, nu se mai în- bilizare mai mare, pentru
a- latat tovarăşii ing. loan puri tehnologice (nu ne re­ tîmplă aşa. a recupera rămîneriie în
a- Roman, director general ad­ ferim la cele din industria — Totuşi, cum mai de­ urmă determinate de
); junct al grupului şi Jianu apei îti municipiul Deva (1) alimentară), problemele ge­ curg lucrările la baterie 7 lipsa unei importante cai>
ul tităţi de cărămizi refracta­
V- Fărcaşu, şeful secţiei apă, nerate- de capriciile rîului — Din această săptămî-
lc canal, termoficare Deva. Strei cu turbidităţile sale nă am început acoperirea re.
ţele oraşului ? stiângentă actualitate noi ridicate, incredibilele po­
■g Municipiul Deva a cunos­ Sesizările ce sosesc la capacităţi de înmagazinare
i; cut în anii construcţiei so­ noi conduc la ideea că a- situate pe zone mai ridi­ luări ce se produc în amon­ Transporturile auto
cialiste o continuă dezvol­ sigurarea cu apă nu a fost cate, care să asigure apă te de priza de apă şi vom
tare care, în mod firesc, a rezolvată în totalitate. Ca­ la toate nivelurile locuin­ avea un tablou de ansam­
pus în faţa noastră pro­ blu al opririlor neanunţa­ {Urmare din pag. 1) beneficiarilor noştri, a că­
re sînt cauzele ce generea­ ţelor (aceeaşi problemă se
bleme diverse menite să a- ză această stare de lu­ pune şi în zona Călugă- te, al lipsei de apă la ni­ lătorilor, acţiuni mai ho-
sigure condiţii de confort cruri ? în ultimii 2-3 ani reni, cum dealtfel sînt ne­ velurile superioare ale autobuze noi, marca „Mon­ tăiâte de reparare şi în­
şi civilizaţie, între care a- s-au depus eforturi deose­ cesare noi reţele de dis­ blocurilor, al cauzelor care tana", pe care le vom in­ treţinere a drumurilor,
u sigurarea apei s-a situat pe bite pentru a satisface ce­ tribuţie în interiorul muni­ conduc ia nemulţumiri jus­ troduce pe trasee mai greu pentru că starea actuală a
accesibile,
vom
şi
primi
n prim plan. Acest deziderat rinţele tot mai mari ale cipiului). Pe de altă par­ tificate din partea cetăţe­ multor artere de circulaţie
nu a fost realizat întotdeau­ nilor. alte autobuze de mare ca­ este necorespunzătoare, con-
•t furnizării apei. S-a execu­ te, foarte mulţi cetăţeni ri­ pacitate. De asemenea, a- ducînd la deteriorarea
na la nivelul cerinţelor şi tat o nouă magistrală de sipesc apa, care-i adusă cu Desigur că loc pentru vem în atenţie perfecţio­
locuitorii municipiului ştiu aducţiune de la sursa Ba- mari eforturi la robinetele mai bine se găseşte şi în mijloacelor auto, la con­
t că au fost traversate pe­ narea activităţii de revizii sumuri suplimentare de
tiz la Deva, au fost exe­ din locuinţe. Unele teste activitatea secţiei de ex­ şi reparaţii, cu accent pe carburanţi şi lubrifianţi.
rioade în care s-a resimţit cutate 4 noi puţuri pe plat­ ale noastre au dovedit, în ploatare apă-canal-termofi- recuperarea, recondiţiona- în ceea ce ne priveşte
r lipsa de apă, sursele, ca­ care. Va trebui să interve­
S forma Uzinei de apă Batiz, mod surprinzător, că prin rea şi refolosirea unor pie­ ne vom strădui să îmbună­
pacităţile de înmagazinare s-au executat apărări de canalizările unor blocuri, nim cu promptitudine la se de schimb importante, tăţim continuu activitatea,
şi reţelele de transport şi mal ale rîului Strei — noaptea, cînd luminile sînt înlăturarea avariilor pe repararea anvelopelor, în­ să facem ca transporturile
distribuţie nereuşind să ceea ce a permis repune­ stinse si se presupune că reţele, să onorăm pe mă­ tărirea ordinii şi discipli­ auto să funcţioneze într-a-
ţină pasul cu dezvoltările rea în funcţiune a drenu- apa nu e folosită, debitul sura cerinţelor şi de cali­ nei întregului personal devăr ca o verigă princi­
ansamblurilor de locuinţe. rilor existente la această ce se evacuează este cu pu­ tate corespunzătoare- repa­ muncitor. Am solicita în­ pală, indispensabilă în
în anul 19(34 la Deva se sursă, s-a executat o sta­ ţin mai mic clocit cel din raţiile la instalaţiile sani­ să mai multă înţelegere şi complexul angrenaj al e-
produceau şi distribuiau ţie tle hidrofor de mare timpul zilei. Aceasta, din tare. întrajutorare şi din partea conoiniei noastre naţionale.