Page 57 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 57
. sV»
1
Tinerii raportează
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ!
« Organizaţia U.T.C. a municipiului Hunedoara
şi-a depăşit angajamentul de a realiza 30 la sută
din planul pe acest an la acţiuni finanţate şi de
muncă patriotică. în 9 martie tinerii hunedoreni
raportau îndeplinirea angajamentului în procent
de 35 la sută. Se remarcă organizaţiile U.T.C. din
SOCIALISMUL ţii siderurgice, comunele Ghelari şi Teliuc, de la
Combinatul siderurgic şi întreprinderea de construc
fabricile de încălţăminte şi tricotaje, de la liceele
industriale nr. 1 şi sanitar, de la spitalul municipal
-"?a.
e 790 de ha de păşuni au curăţat pînă în pre
zent tinerii din localităţile judeţului. Numai dumi
nică peste 500 de tineri au curăţat 50, ha păşuni la
Ş l A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Deva, Hunedoara, Călan, Haţeg, Simeria, Brad, O- baza de transport, secţia î
răştie şi în comunele Geoagiu, Ilia, Densuş, Rîu de Petroşani, a Combinatului 1
Mori, Sîntămăria-Orlea, Pui, Sălaşu de Sus, Beriu, minier Valea Jiului au ţ
Orăştioara de Sus, Zam şi Dobra. colectat şi reintrodus în i
Anul XXXIV, nr. 7575 JOI, 18 MARTIE 1982 4 pagini - 50 bani « în perioada 5—15 martie, la Casa de cultură circuitul economic 6 tone >
Deva a fost deschisă, în organizarea Comitetului mu de fier vechi. în cadrul a-
nicipal U.T.C., o expoziţie de artă grafică şi foto cestei acţiuni s-au eviden
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARA grafică înfăţişînd aspecte din viaţa şi munca tine ţiat Eugen Ionescu, Viorel
Andrei,
Mihai,
Florian
retului.
® „Săptămîna record în producţie" le-a prile Ion Duma, Marcel Pirtea,
Fertilizări pe toate terenurile juit tinerilor de la întreprinderea minieră Lupeni Ion Călimară şi Aurel
Bona. (Vasile Beldie, co
însemnate realizări : un grup de 20 de uteci.şti din
organizaţia nr. 4 a scos din mină, timp de trei zile, respondent).
destinate culturii cartofilor peste 20 tone fier vechi; la sectorul electric tinerii H Acţiunile economice
au recuperat piese de schimb de la aproximativ 30 realizate de pionierii Hu
între unităţile mari cul de întrerupătoare de mină defecte, colectind şi 9 nedoarei vizează în mare
tivatoare de cartofi din Norme tehnice privind densitatea la semănat tone de material metalic recuperabil ; la atelierul parte reintroducerea în
lunca Streiului se află şi Ia recoltare pentru anul 1982 mecanic au fost reparaţi, prin munca a 25 de tineri circuitul economic a unor
C.A.P. Sîntămăria-Orlea cu — 30 de vagoneţi de mină ; în aceste zile tinerii de materii secundare. O re
125 ha, C.A.P. Pui cu 110 ZONA A ll-A. CULOARUL RÎULUI STREI la I.M. Lupeni au contribuit, prin muncă patriotică, marcă deosebită pentru
ha şi C.A.P. Sînpetru cu Şl DEPRESIUNEA HAŢEG la aprovizionarea cu materiale a sectoarelor produc acţiunile pionierilor de la
100 ha. Obţinerea unei pro Norme tehnice privind cantitatea de sămînţă şi den tive. Şcoala generală nr. 11, J
sitatea plantelor la culturile din prima epocă, care se
ducţii cit mai bune la hec , 53 La Haţeg s-a desfă- Opîrlescu — locul I ; Do- care în acest an au colec
tar depinde de amplasarea insăminteazâ în rinduri dese : I şurat faza pe autobaza ru Scorobete — II; Vio- tat hîrtie, textile, fler
judicioasă a culturii, de ai • i-S <D ^ I.T.A. a concursului pro- rel Dieoni — III (la ca vechi, sticle şi borcane în
asigurarea unui grad de ~o -o a» ~ a . fesional „Stăpîn pe vo- tegoria de vîrstă sub 30 valoare de aproape 12 000
— ai
o> a> ~
fertilitate cit mai ridicat 1 lan". Dovedind serioase de ani); Septimiu Iorgo- lei. Exemplul lor este ur
terenului. Cultur Ifo ,□ 0) Si C g- ţ cunoştinţe teoretice şi în- ni—I ; Vaier Iorgoni — mat de pionierii de la
E -O o ’□ C
O _ 7
v
i
o
Interesul şi preocuparea Jli Z * E c E a. Z aî a # i demînare profesională, II şi Petru Andraş — III şcolile generale nr. 10
o •- rn <D
sporite ce se dă culturii ' s-au detaşat în câştigători (peste 30 de ani). (10 000 lei), nr. 12 (9 500
cartofului sînt demonstrate Orzoaica de \ conducătorii auto Oliviu Ei Tinerii de la auto lei) şi nr. 8 (6 000 lei).
de faptul că s-a avut gri primăvară 180-200 440-500 500-600
jă ca toate terenurile să Griu de primăvară 200-240 520-600 520-600
fie ogorite din toamnă şi Ovăz 160-200 500-550 500-550
tot atunci s-au încorporat Mazăre boabe 280-350 120-140 100-120 Actuala ediţie a Festivalului naţional
în sol îngrăşămintele chi Borceag de ma 3
mice pe bază de fosfor. zăre cu ovăz 240-280 230-270 220-260
Odată cu pregătirea tere din care : „Cintarea României“ — la cote
— mazăre 190-210 80- 90 70- 80
nului şi la plantare urmea
ză să se administreze pe — ovăz 50 - 70 150-180 150-180
toate suprafeţele şi îngră superioare de calitate şi eficienţă
Norme tehnice privind densităţile la semănat şi re-
şămintele azotoase (100— coltare pentru culturile prăşitoare din epoca I :
i20 kg substanţă activă/ha). Ampla manifestare a spi să împotriva celor ce se ţie a Festivalului „Cîn
Trebuie evidenţiat că în = - o § O j ? ritualităţii româneşti. Fes abat de la normele eticii tarea României", să gă
5 c a u v -' i
_
treaga suprafaţă de teren -S a, q . £ a » 1 tivalul naţional „Cîntarea şi echităţii socialiste. sească mijloacele şi for
ce se cultivă cu cartofi se Cultura - I < u o , — < a u : = României" a determinat o Cele 240 premii şi titluri mele care să determine o
o
fertilizează cu gunoi de — < u ■ t i » a E , 0 "O , > E gamă largă de acţiuni cul- de laureat obţinute în ul nouă calitate a muncit
0
grajd. La C.A.P. Sîntămă O .5 -o iZ J3 ’E a j o j tural-edueative, menite să tima ediţie a Festivalului cultural-educative. Se im
ria-Orlea şi C.A.P. Sînpetru conducă la mobilizarea oa naţional „Cîntarea Româ pune să sporească numă
Sfeclă de zahăr 45 10 80-100 menilor muncii la realiza niei" au clasat judeţul rul şi calitatea acţiunilor
s-a preluat o însemnată Sfeclă de furaj 45 10 80-100 rea sarcinilor de plan şi Hunedoara pe locul doi în care vin în sprijinul pro
cantitate de gunoi de la Cartofi de toamnă 70 7 50- 60 'a angajamentelor asumate tre judeţele ţării, eviden- ducţiei, care să mobilize
corn r»'ev 171 Bărăsti
de colectivele muncitoreşti, ţiindu-se municipiile Deva, ze masele la realizarea
la activitatea de formare Hunedoara. Petroşani, ora sarcinilor de plan, a anga
şi dezvoltare a conştiinţei şele Brad, Orăştie şi co jamentelor asumate in în
noi, socialiste. A crescut munele Topliţa, Cerbăl, trecere. Aşezămintele din
numărul şi s-au diversifi Lunca Cernii, Ghelari, To- mediul rural trebuie să
cat manifestările ce vizea me.şti. Vata de Jos, Geoa iniţieze acţiuni de atrage
ză popularizarea, aprofun giu, Orăştioara de Sus, Ba- re a ţăranilor cooperatori
darea şi însuşirea de că ru-, Blăjeni, Bulzeştii de şi cu gospodărie individua
tre oamenii muncii a do Sus, Dobra, Ribiţa şi Rîu lă la mai buna valorifica
cumentelor de partid şi de de Mori. Realizările subli re a fondului funciar, la
stat, a legislaţiei socialiste, niate fac, desigur, dovada creşterea producţiei vege
a farcinilor re.revin jude responsabilităţii ce carac tale şi animaliere. E o
ţului, localităţilor şi uni terizează majoritatea acti problemă asupra căreia
tăţilor economice. viştilor culturali, reflectînd consiliile de conducere a-
totodată mai buna conlu le căminelor culturale din
Consiliile de conducere
ale aşezămintelor cultura crare dintre factorii edu Bretea Română, Orăştioa
le, în colaborare cu cei caţionali, sub permanenta ra de Sus, Peştiş, Turdaş,
lalţi factori educaţionali au îndrumare a organelor şi
avut în atenţie organizarea organizaţiilor de partid. Prof. RAFILA IACOB
de acţiuni în scopul culti Comitetele de cultură şi preşedintele
vării dragostei faţă de educaţie socialistă, consi Comitetului de cultură
muncă In landurile tinere liile de conducere ale aşe şi educaţie socialistă
tului, ale tuturor cetăţeni zămintelor şi instituţiilor al judeţului Hunedoara
în prezenţa inginerului şeî al Consiliului unic agroindustrial Simeria — Mihai Popescu lor, combaterea manifestă culturale sînt chemate a-
şi a inginerului şef al C.A.P. Sintandrei — loan Fulea, mecanizatorii Constantin Mincu cum, in a IV-a edi (Continuare in pag. a 3-a)
(la disc) şi Nicoîac Simedrea (semănătoare) au început semănatul mazării furajere pe o rilor retrograde, a parazi
tarla de 5 hectare. tismului, urmărindu-se for
marea unei opinii de ma
Schimb de experienţă privind rolul adunării
generale a organizaţiei de partid in rezolvarea
Întreprinderea minieră Uricani. Creşterea producţiei de CârbWte
problemelor majore ale activităţii
cocsificabi! - preocuparea de bază a organizaţiei de partid economico-sociale
Prin problematica aborda nizării lucrărilor miniere, a- rezultatele economice ale în succes l-au avut membrii for Ieri, la Hunedoara, a a- lor mai interesante şi prio
tă. conferinţa de dare de sigurarea pregătirii şi folosi treprinderii. Astfel, în confe maţiilor conduse de comu vut loc o consfătuire- ritare probleme, pregătirea
seamă şi alegeri a organi rii raţionale a forţei de mun rinţă, comuniştii au raportat niştii Gheorghe Scorpie, llie schimbde experienţă.orga- adunărilor generale astfel
zaţiei de partid de la între că, în vederea creşterii con depăşirea cu aproape 14 000 Amorăriţei, Victor Mezambrov- nizată de revista „Munca incit să constituie cadrul
prinderea minieră Uricani s-a tinue a productivităţii muncii tone a producţiei de cărbu schi, Dumitru Bornoiu, Lau- cel mai adecvat pentru
de partid" în colaborare cu
înscris ca un eveniment poli şi, pe această cale. sporirea ne cocsificabil si cu 1 338 renţiu Keiemen, Aurel Şoşoi, Comitetul judeţean Hune dezbatere şi adoptare de
tic deosebit în viaţa şi acti Constantin Sorescu, Ştefan hotărîri, modul de exerci
vitatea comuniştilor. Cu exi Baciu, Simion Budescu, loan doara al P.C.R., cu tema : tare — prin adunarea ge
genţă şi responsabilitate, de Volocaru - de la sectoarele „Adunarea generală — for nerală — a dreptului de
legaţii la conferinţă au ana de producţie — şi Gheorghe de rezolvare efectivă a pro control al organizaţiilor de
lizat activitatea desfăşurată Nistor, loan Brinzan, Doboş blemelor majore care pre partid şi altele.
în vederea îndeplinirii sarci lanoş — de la investiţii. Con ocupă organizaţia de bază". în încheierea dezbateri
nilor politice, economice şi producţiei de cărbune cocsi ml la lucrările de pregătiri. ferinţa însă a criticat cu as Au participat secretari ai lor din consfătuire a luat
sociale ce au revenit colec ficabil. In paralel cu aceas Depăşirea productivităţii mun prime colectivul sectorului 3, unor organizaţii de bază şi cuvîntul tovarăşul Radu
tivului de la alegerile pre ta s-a urmărit în mod deo cii, precum şi reducerea cos care prin restanţă substanţia comitete de partid din u- Bălan, prim-secretar al Co
cedente pînă în prezent. Da sebit reducerea consumurilor turilor de producţie cu 10,63 lă la producţia fizică a di nităţi economico-sociale din mitetului judeţean Hune®
rea de seamă asupra acti specifice de materiale, ener lei pe tona de cărbune au minuat realizările întreprin judeţele Alba, fcaraş-Seve- doara al P.C.R.
vităţii comitetului de partid gie şi combustibil, realizarea conclus la o economie de 8,5 derii. rin, Sibiu şi Hunedoara. Au luat, de asemenea,
a reliefat eforturile depuse planului la lucrările de in milioane lei. lată deci înde Referitor la neîmplinirile co Participanţii la dezba cuvîntul tovarăşii Paul Rar
pentru înfăptuirea programu vestiţii, in scopul sporirii e- plinit un prim obiectiv pe lectivului au fost criticate şi teri au împărtăşit din ex dovan, .redactor şef al re
lui de măsuri aprobat de ficienţei întregii activităţi e- care şi l-a propus organiza perienţa lor în practica vistei „Munca de partid" şi
conducerea partidului, cu conomico-financiare. Cum e ţia de partid de la mina U- CONSTANTIN IOVĂNESCU muncii de partid privind Trifon Darie, şef de sector
privire la extinderea şi folo şi firesc, aceste preocupări ricani. alegerea pentru dezbaterea la Secţia organizatorică a
sirea mai eficientă a meca trebuje să se regăsească în O mare contribuţie la acest (Continuare in pag. a 3-a) în adunarea generală a ce C.C. al P.C.R.
