Page 58 - Drumul_socialismului_1982_03

DRUMUL SOC1ALISMU

Ttt-E

11,00Telex
11,05Şoimii j
11,15Desene
11,30 M lizieră
11,45Pagini
rinemat'
noască:
Căutători (k\ noului, promotori si progresului Colectivul de muncă 12.40Forum
12.30Muzică
al atelierului mecanic 0 idee şi rezultatul ei logic
de la Autobaza de 16,00Telex
16,05Viaţa c
transport auto Petroşani, 17.00Studiou’
din cadrul Combinatu­ concret - un strung 18.00Inchîdci
lui minier Valea Jiului, lui.
Piuă nu demult cazane­ cuperatoare, nu putem găsi cipal Gheorghe Moraru, cei 20,00 Telejtin
le recuperatoare de la O- o metodă prin care să îm- patru autori ai inovaţiei) se preocupă cu bune 20,20 Actualii
20.30 U.T.C.
ţelârla Siemens Martin II, munătăţim funcţionarea a- tocmai în această direcţie rezultate de realizarea semiautomat 20,55Progran
din cadrul Combinatu­ cestora, să eliminăm nea­ s-au concentrat, iar nouta­ unor scule, dispozitive, versuri
lui siderurgic Hunedoara, junsurile ? — s-au întrebat tea constă în modificarea Utilaje necesare activi­ în cele cinci secţii ale 21.15Semnaţi
muncii
creau numeroase probleme eiţiva dintre tehnicienii u- unor circuite de apă-gaze, tăţii dc revizii şi repa­ întreprinderii de prelucra­ out o demonstraţie practi­ 21.40Meridia
celor de la atelierul „recu­ zinei. Şi au început cău­ care asigură temperatura raţii ale maşinilor din re a lemnului Deva se con­ că a ideii lui, al cărei re­ 22.15Te le juri
peratoare" al uzinei nr. 6. tările, calculele, probele. necesară, deci împiedică dotare. Strungarul Du­ fecţionează o gamă largă zultat concret, productiv,
Ele se datorau, în special, Cu responsabilitate, cu formarea punctului de rouă. de garnituri de mobilă, tot înseamnă 400 de picioare
mobilă in opt ore de lucru. ytAc
fenomenului de „punct de perseverenţă, cu multe ore După cum aminteam, ino­ pentru diverse garnituri de
rouă" acid (transpiraţie a furate odihnei, s-a ajuns, vaţia se aplică de mai mul­ Scule, dispozitive, mai solicitate şi apreciate
ţevilor) ce se producea la din aproape in aproape, la tă vreme şi avantajele sînt de beneficiarii din ţară şi Astfel, în cadrul l.P.L. De­
pornirea cazanelor şi care rezultatul dorit. Mai exact, evidente. Astfel, cazanele prese — realizate de peste hotare. Pînă de va s-a realizat pentru "pri­ lUJClIREŞ'
pentru
picioarele
curînd,
ma dată, prin inteligenţa
ducea la depuneri masive nu se mai înfundă, s-au aceste garnituri — în nu­ creatoare a unor oameni dioprogramu
jle praf pe serpentinele a- eliminat spargerile la ser­ prin autodotare măr extrem de mare — se harnici, ingenioşi, pasionaţi Radiojurnal
presei: 8,10
postora. In ce constau greu­ C. S. HUNEDOARA pentinele acestora (într-un executau manual la secţia de promovarea progresului tliilor; 9,00 I
tăţile ? Se înfundau des an nu s-a semnalat nici din Livezeni şi, după ne­ tehnic, de uşurarea muncii 9.05 Kăspun
rilor • 10,00 i
cazanele cu praf (de fapt, măcar o spargere ' de ser­ mitru Micu este sufle­ cesităţi, şi la celelalte. Se şi creşterea eficienţei eco­ 10.05 ’ribm
cu oxid de fler) şi nu se la inovaţia numită „Pre­ pentine) iar producţia de tul acestui colectiv, me­ consuma mult material, se nomico, o maşină modernă Momorft ioIc
mai puteau asigura condi­ venirea fenomenelor de abur a fiecărui cazan a reu preocupat de îmbo­ utiliza forţă de muncă nu­ care aduce întreprinderii copiii Roma
ţii optime de funcţionare a punct de rouă la pornirea crescut cu aproximativ 4 găţirea zestrei tehnice a meroasă, productivitatea e- Jet in de ştii
copiii soare!
cuptoarelor la oţelărie, se cazanelor recuperatoare", tone pe oră. în loc să se atelierului, de concepe­ ra redusă, eficienţa — scă­ însemnate avantaje. citate; 12
— Care sînt aceste avan­
pierdea energie termică din care, după cum aveam să oprească de trei ori pe lu­ rea şi executarea unor zută. ştiri; 12,Of
cauza înrăutăţirii coeficien­ aflăm de la doi dintre au­ nă, acum ele se opresc o dispozitive care să uşu­ taje, tovarăşe Nopcea ? — folclorului n
tului de schimb de căldu­ torii ei — inginerii Florian dată la trei luni. Mai mult, reze munca oamenilor. gâzin tehnici
Avan premie
ră de la gaze la apă, se Stoian şi Gheorghe Bogdan datorită faptului că nu sin- După ce, în urmă cu 13.00 Dc Ia
produceau, datorită carac­ — este deja aplicată la 4 tem obligaţi să utilizăm cîteva luni, a realizat o SECJ1A DE MOBILĂ HAŢEG Club imivei
terului coroziv al depune­ dintre cele 8 cazane de la apa la curăţarea cazane­ presă de stanţat şaibe, letin de şti
medicului;
rilor, numeroase spargeri Oţelâria Siemens Martin II lor, se economisesc 40 to­ D. Micu a început să cele sat uhu
ale serpentinelor ş.a. Din ou rezultate dintre cele ne cărămizi refractare, se strîngă diferite suban- Faţă de cerinţele tot mai ne-am adresat creatorului temporari;
aceste motive fiecare din­ mai bune. recuperează 27 tone oxid samble de la maşinile ridicate ale pieţei, faţă de strungului semiautomat de organizare
17.00 JJuletir
tre cele 8 cazane recupe­ — Problema care se pu­ de fier şi 280 gigacalorii şi utilajele propuse spre exigenţele crescute privind copiat în lemn. Odă limbii
ratoare de la oţelâria hu- nea — ne spunea inginerul casare, să le repare, şi, calitatea şi diversitatea pro­ — în primul rind este Te apăr şi
nedoreană trebuiau oprite Gheorghe Bogdan, şeful a- energie termică. Aceasta fără nici o cheltuială, a ducţiei, se punea problema foarte ieftină, realizînd-o mea; 18,00 i
de cîte trei ori pe lună telierului „recuperatoare" doar într-o singură lună, făcut o presă hidrauli­ realizării picioarelor pentru din materiale recuperabile Radiojurnal
«le Viorel <
pentru efectuarea spălării — era găsirea unei soluţii ia un singur cazan! Apli­ că de 40 tone forţă, deo­ mobilă printr-o tehnologie în cadrul secţiei noastre, stan tiu Teo
si reparaţiilor necesare. prin care să . se menţină carea inovaţiei la toate ce­ sebit de necesară meca­ Colegii mei au fost recep­ dioccnaclu;
avansată, de mare produc­
Dar fiecare asemenea re­ în cazan, la pornire, o tem­ le opt cazane recuperatoa­ nicilor din atelier. Din tivitate. Soluţia a fost găsită tivi, conducerea secţiei de tr-o oră; 23,
zicale: 23,3»
paraţie dura, de regulă, peratură de 170 grade, a- re va duce la economisirea cîte ne-a spus, in acest asemenea, mi-au acordat muzical no
cam 20 de ore. într-un cu- sigurindu-se astfel depăşi­ a 2 600 tone oxid de fier, an intenţionează să exe­ la Secţia de mobilă din tot sprijinul şi de acum
vînt, muncă multă, eficien­ rea punctului de rouă. Cer­ 3 840 tone cărămizi refrac­ cute un valţ pentru tablă Haţeg. Autorul ei — tînă- putem efectua aici, la Ha­
ţă redusă. cetările noastre (ale ingi­ tare şi a 26 880 gigacalorii şi diferite dispozitive de rul lăcătuş mecanic Aurel ţeg, întregul necesar do
Chiar nu putem noi re­ nerilor Florian Stoian, energie termică pe an. rectificat pe strung. (Va- Nopcea. împreună cu co­ picioare pentru mobila pe Cin
zolva odată pentru totdea­ Gheorghe Bogdan, Ioan sile Beldie, corespon­ legii săi de muncă ing. care o produce întreprin­
una problema cazanelor re­ Munteanu, maistrului prin­ MIRCEA LEPÂDATU dent). Dorin Iovan, Aurel Baju-
ra, Petru Moca, Petru Lăs- derea noastră. Ka înlocu­ Dl*:VA :
coni, Tiberiu Casian şi Au­ ieşte munca a zeci de oa­ tria); Ulieţ
(Arta) ;
rel Dan — ideea lui a meni, realizează produse Kramer c
113 tone sfeclă furajeră fost concretizată într-un de foarte bună calitate, (Flacăra); >
strung semiautomat de co­ contribuie în mare măsură gistul) ; V
Pu
(Arta);
piat lemn, realizat prin la eficienţa activităţii sec­ (Constructo
li hectar forţe proprii, în cadrul u- ţiei. maşina la Ş (7 Noiembi-
I
C
N
A
:
nităţii, fiind azi de mare
Am urmărit
folos pentru toate secţiile lucru. Este practică, inte­ ţu l (Unirea)
Beferindu-se la necesita­ ta producţiei l-a avut fer­ întreprinderii. resantă, economică. Doar keii — ser
ral); V ULi
tea aşezării pe principii noi, tilizarea terenului. Pe în­ în atelierul mecanic al capul de copiat hidraulic seriile- !•
pe bază de norme ştiinţi­ treaga suprafaţă s-au apli­ Secţiei de mobilă din Ha­ a fost cumpărat dc la o LONEA: Tt
fice determinate, a furajă­ cat cîte 55—60 tone îngră­ ţeg, Aurel Nopcea ne-a fă- întreprindere specializată beşti viaţa
TRIL A: Pe
rii animalelor, în cuvinta- şăminte organice la hectar. din Cluj-Napoca, toate ce­ toresc); AJ
rea la Consfătuirea de Densitatea plantelor a fost lelalte subansamble şi re­ boiul sleJel
lucru de la C.C. al P.G.R. de 70 000 plante la hectar. pere fiind realizate prin (Muncitore*
din ianuarie a.e., secreta­ Ca lucrări de întreţinere Experienţa Înaintată în autodotare, în cadrul sec­ O fregată li
lezatul);
rul general al partidului, s-au efectuat două praşile repararea combinelor cu­ ţiei. Este încă o dovadă a pas (Stcau;
tovarăşul Nicolac Ceauşescu, mecanice şi două manuale, cerită <le S.M.A. llia este faptului că pretutindeni ş
, ;
li A
a cerut să fie analizat te­ cultura fiind angajată în un fapt cunoscut. Mai pu­ Budapesta
meinic programul de cul­ acord global. Calitatea lu- ţin cunoscută este expe­ unde oamenii îşi pun în romanţă d
rienţa acumulată de meca­ valoare inteligenţa tehnică, căra); GK<
nicul Zcno Marian, unui producţia nu are - decît de varul (Ca
ASOCIATIA ECONOMICĂ PENTRU dintre oamenii de bază ai cîştigat. HAŢEG: T
(Dacia): B
CREŞTEREA OVINELOR SIMBRIA centrului dc reparaţii. DUMITRU GHEONEA nici odată (<
V
CALAN:
LIV1U BRAiCA Spaniolii 0
Iunie); SU
tură a nutreţurilor, fiecare crărilor de întreţinere a a- calul (Muj
unitate avînd obligaţia de vut, dc asemenea, un im­ !1orgatorul
căpetenie să-şi producă în­ portant rol în balanţa re­ letefe de fabricaţie ieftine, eficiente LARI: Re<
— seriile
treg necesarul de furaje în coltei. Fireşte, s-a acordat 9 9 *
condiţiile şi sortimentele atenţie sporită şi recolta­ La secţia de articole teh­ şi întreprinderea mecanică ciucul natural din import Am notat si numele câ­
stabilite. tului, evitîndu-se pierderi­ nice din cauciuc a Coope­ Cugir), sînt omologate pen­ îl înlocuim cu cauciuc po- torva dintre maiştrii şi
în acest context se în­ le. rativei meşteşugăreşti „Pro­ tru export, iar peste 300 liizoprenic românesc şi bu- muncitorii cei mai destoi­ sl&KC
scrie şi preocuparea de a Ţinind seama dc experi­ gresul" Deva am aflat des­ repere în producţia curen­ tadien stirenic, Reţeta o nici ai secţiei — Oetavian 8
realiza o structură cît mai enţa acumulată, în acest pre unele reuşite ale oa­ tă. Pentru fondul pieţei a- folosim la toată gama de Muntiu, Floarea Stoichiţă, Rezultau
bună a furajelor cultivate, an sfecla furajeră va fi ex­ menilor muncii de aici — vem încheiate contracte cu articole pe care le produ­ Constantin Stoichiţă, Aure­ martie 198
care să asigure obţinerea tinsă la 40 de hectare. Te­ realizări de prestigiu în cem. La realizarea garnitu­ lia Butaş, Ioan Savu, Ana
unor cantităţi cît mai mari renul destinat acestei cul­ ultimii ani, care, împreu­ întreprinderile judeţene, cu rilor din cauciuc spongios Tambor, Horvath Elvira, Extr. I:
unităţile
cooperativelor
de unităţi nutritive şi pro­ turi este situat tot în ju­ nă cu rezultatele celorlalte am înlocuit cauciucul eti- Malvina Manca, Aurel Bu­ Extr. a
teină digestibilă la hectar. rul complexului si-, a fost ateliere, au ridicat unita­ meşteşugăreşti şi organiza­ taş, Maria Cănija, Gheor­ 37, 0.
Sub acest aspect, o ex­ arat din toamnă. Ca şi în tea pe locul I in întrecerea ghe Munteanu, Lovasz Io- Fond de
perienţă valoroasă a do- anul trecut s-a făcut ferti­ socialistă între cooperative­ COOPERATIVA „PROGRESUL" DEVA sif, Gherasim Muscă ş.a. lei.
blndit Asociaţia economică lizarea cu peste 50 tone în­ le meşteşugăreşti din ju­ — preocupaţi în perma­
pentru creşterea ovinelor grăşăminte organice la hec­ deţ. Prin ce se detaşează nenţă de perfecţionarea
Simeria, unitate unde în tar. Sămînţa necesară s-a ţiile comerciale din ţară. len propilenic din import propriei activităţi, de îm­ VE
anul trecut s-a realizat, în asigurat prin Agrosem. Ca această secţie ? Sigur că pentru a se ajun­ cu cauciuc din ţară, avînd bunătăţirea calităţii produ­
medie, o producţie de 113 lucrări în tehnologie sînt ■— La export, ca să ne ge aici au fost necesare e- aceleaşi caracteristici teh- selor. în cadrul unor schim­
tone sfeclă furajeră la hec­ cuprinse tot cele realizate referim doar la un singur forturi, preocupări, căutări. nico-calitative. Am reuşit buri de opinii, al unor dia­ Timpul
tar. în legătură cu tehno­ în anul anterior, bineînţe­ indicator, depăşirea de 230 Oamenii noştri au gindit, să înlocuim în totalitate loguri fructuoase cu colec­ ziiia de 1
la sută pe total unitate
logia aplicată şi cu măsu­ les accentul punîndu-se pe este aceeaşi cu a secţiei — au acţionat curajos, econo­ reţetele iniţiale. Spre e- tive din unităţi meşteşugă­ Vremea î
frumoasă
rile luate pentru ca şi în respectarea densităţii şi a ne lămureşte Ioan Moţ, mic şi de vreo trei ani de xemplu, pentru duroflex reşti similare, cum sînt uşor. Cer>
acest an să se înregistreze perioadei optime de execu­ vicepreşedintele cooperati­ zile se poate vorbi despre folosim „Carom 1 500", ale „Unirea" din Piatra Neamţ, VIntui va
sud. Tem
rezultate superioare la a- tare a semănatului şi lu­ o bună experienţă acumu­ cărui caracteristici cerute „Bistra" din Oţelul Roşu, vor oscila
ceastă cultură, am solicitat crărilor de întreţinere, cît vei. ' lată în munca lor. în STAS sînt aceleaşi cu cea din Herculane, experi­ plus 2 gr.
cîteva detalii directorului şi pe calitatea acestora. — înseamnă că la acest ale cauciucului natural. A- xime într
complexului, medicul ve-. O asemenea experienţă indicator meritul este în Subinginera Marin Aslău ceste reţete noi de fabrica­ enţa profesională a meş­ Local cea'
terinar Marin Dogaru: Ia­ merită să fie cunoscută şi totalitate al secţiei artico­ ne-a vorbit mai concret teşugarilor deveni s-a îm­ Timpul
tă ce ne-a relatat interlo­ generalizată în toate uni­ le tehnice din cauciuc. despre această experienţă, ţie sînt mai ieftine decît bogăţit şi în acelaşi timp zilele dc
cutorul. tăţile agricole care cultivă — Aşa este. Produsele e- despre unele metode şi cele iniţiale, mai uşor de a fost preluată, în interesul 1982 : Vre
în anul trecut, sfeclei sfecla furajeră, obţinerea xecutate, — covoraşe tip tehnologii de lucru înain­ realizat — întrucît avem general al diversificării Cerul se
lat şi vo
furajere, i-a fost destinată unei producţii dc peste 100 P 8 şi P 9 pentru autotu­ tate, despre o serie de reu­ materia primă indigenă co­ gamei sortimentale a arti­ cale.
o suprafaţă de 23 de hec­ tone la hectar echivalînd risme, şpaclurij- ciocane, şite ale colectivului! respunzătoare —, reducînd colelor din cauciuc, folosi­
La n»uni
tare, care se află în apro­ cu mai mult de 12 000 u- tampoane, cancioace cu — Aplicăm metoda astfel efortul valutar al te în diverse sectoare de să, eu cc
pierea unităţii. Un loc ho­ nităţi nutritive la aceeaşi mîner, plate şl conice, (din schimbării reţetei de. fabri­ ţării, conferind eficienţă e- activitate şi solicitate pe teorolog
tărî tor în complexul de unitate de suprafaţă. care unele în colaborare cu caţie în funcţie de mate­ conomică ridicată activită­ piaţa externă. ESTERA SiNA dovie Pr
factori care au decis soar- NICOLAE TÎRCOB „Electr obanat" 'Timişoara ria primă existentă. Cau­ ţii noastre.