Page 59 - Drumul_socialismului_1982_03

NR. 7575 ® JOI, 13 MARTIE 1982 pag. 8

4
„Cîntarea României * — Ia cote \ n spnj lucratorilor din agricultura
m m m
mm
superioare de calitate s i eficientă
(Uimaie din pag. 5} fere publicului hunedorean tiee cu o mai mare forţă
ut c
u prilejul mai multor întîl- de înriurire asupra con­
comedia Brănişca, Tomeşti, Rapol- niri eu scriitori, editori, cu ştiinţei oamenilor cum sint
oâ romă- tu Mare trebuie să acţio­ personalităţi de seamă ale teatrul, îndeosebi cel poli­
i vecini"
ilară neze eu toata răspunderea. scrisului românesc. Şi aici, tic, muzica coral-instru-
;tico-ideo- Acţiunilor de educaţie 0 bună contribuţie pot a- mentală, dansul tematic,
civică, juridică, de forma­ duee cele 26 de cenacluri modern şi de societate,
t!ă re a unor convingeri mo­ şi cercuri literare ce fiin­ brigada artistică, montaje­
felului rale în spiritul normelor ţează pe lingă aşezămin- le literar-muzicale ele.
irogrannu- eticii şi echităţii socialiste tele culturale din judeţ. Pentru asigurarea unui
trebuie să ie asigurăm Comitetele municipale şi larg caracter , de masă
conomică permanenţă, renunţind la orăşeneşti de cultură si mişcării artistice vom ge­
caracterul de campanie educaţie socialistă, condu­ neraliza in toate oraşele şi
cînteoe şi cerile oaselor de cultură şi
uiee care se mai manifestă in municipiile iniţiativa si-
cartea activitatea Casei de cultu­ 1 ăminelor culturale, în co­ derurgiştilor liunedoreni
ră din Petroşani, sindica­ laborare cu sindicatele, or­ „Dialogul hunedorean ', iar
1
•interului*
telor din Vulcan, cămine­ ganizaţiile U.T.C., de fe­ în comune ştafeta „Cău­
lor culturale din Beriu, mei, organizaţiile democra­ tătorii de comori", prilej
Zam, Sarmizegetusa, Uni­ ţiei şi unităţii socialiste, cu care periodic se vor or­
rea ş.a. trebuie să ia măsuri pen­ ganiza manifestări comple­
Activitatea de difuzare tru consolidarea şi activi­ xe gen „Ziua întreprinde­
şi popularizare a cărţii zarea formaţiilor şi cercu­ rii* sau „Scena casei de
trebuie să-şi găsească un rilor existente şi de crea­ cultură vă aparţine*. Venind în sprijinul lucră­
(i.00 Bă­
ieţii; 7,00 ioc mai bine determinat in re a altora noi, astfel In­ Cunoscând capacitatea do torilor din agricultură, co­ Marti©—luna îatreţmexilţ
i Revista preocupările comitetelor de cit in toate întreprinderile, mobilizare a activului cul­ lectivul muncitoresc al în­
ui xnelo- cultură si educaţie socia­ pe şantierele de construcţii, tural din judeţ, ne expri­ treprinderii mecanice Orâş-
<ie ştiri; tic a realizat o maşină ori­ p&şunilor şi ttaeţelor |
iscultfilo- listă, aie consiliilor de con­ în instituţiile şi aşezămintele măm convingerea că, sub ginală de rirulelat păşunile.
de ştiri: ducere ale aşezămintelor, culturale să fiinţeze per­ permanenta îndrumare a Cuplată la un tractor obiş­
lio; io, ?5 cu atît mai mult cu cit la manent colective de inter­ organelor şi organizaţiilor nuit, maşina sparge şi ni­
10,35 fvoi, velează muşuroaiele, dizlo-
11,00 Bu- unele biblioteci, ca acelea' pretare şi creaţie ale ar­ de partid, factorii educa­ eă vegetaţia măruntă, cu­ Potenţialul pajiştilor —
5 Sin tem din Cimpa, Urieani, Cîmpu tiştilor amatori. ţionali vor acţiona cu mai răţă bine terenul. Iat-o in
15 Publi- lui Neag, Pui, Baril, Ho- La nivelul fiecărei loca­ multă răspundere pentru a lucru, pe păşunea comple­
îetin de mos, Balşa, Beriu, Clrjiţi, lităţi, a fiecărei unităţi, ridica la noi cote de cali­ xului Beriu. superior valorificat
comoara Constructorii originalei
U,15 Ma- Toteşti ş.a. numărul citito­ trebuie să se analizeze tate şi eficienţă activitatea maşini au in vedere să o
•fic; 12,45 rilor continuă să fie mic. structura potenţialului ar­ eultural-edueativă, pentru îmbunătăţească, adăugin- Resursele de furaje ale cel puţin 100 hectare fine­
idio-Tv. ; Centrul de librării, in co­ tistic, urmărindu-se afir­ creşterea contribuţiei aces­ du-j o instalaţie de apli­
5; 15,00 cat ingrăşămintele chimi­ comunei Sarmizegetusa, în­ ţe cu îngrăşăminte chimi­
ti,00 BU- laborare eu biblioteca ju­ marea atît numeric cit şi teia la rezolvarea proble­ ce şi amendamente. deosebi pajiştile naturale ce. Pe lingă fertilizarea cu
ÎS Statul deţeană, vor trebui să o- calitativ a genurilor artis- melor eeonomico-soclale. permit asigurarea din pro­ îngrăşăminte chimice a pa­
in eînte- ducţie proprie a întregii
e.sc eon- jiştilor, în fiecare an se
tanicft şi cantităţi de masă verde şi face .şi fertilizarea a cîte
cultură ; de fin necesare bunei hră- 100 hectare cu îngrăşămin­
iri; 17,05 In căutarea timpului pierdut prin ieruri şi restaurante niri a efectivului de ani­
?; 17,25 te organice, prin tîrlire, cu
r, patria male deţinut de C.A.P. şi animalele.
rii; 20,00 lîngă un perete. Aşteptau ce­ şantierul din Crişcior al Trus­ de gospodăriile populaţiei, Un însemnat volum de
Melodii Locuitorii oraşului Brad sînt implicaţi cu toata capa­ va ? Da, dar nu un anume tului de construcţii-montaje care cuprinde aproape 1 300
şi Con­ ins, ci ora 10, cinci începe să miniere Braşov, Fogorosher Er- lucrări se realizează la de­
ţi,30 Ita- citatea lor creatoare, cu înalta răspundere şi conştiincio­ se servească băuturi alcoolice. nesl, zidar Ia Cooperativa de bovine şi 5 900 ovine. Gos­ frişări şi curăţări de lăstă­
i zi Int­ zitate muncitoreasca în înfăptuirea măreţelor sarcini ole Căci, nefiind încadraţi nică­ producţie, achiziţii şi desface­ podărind judicios resurse­ riş pe 30 de hectare, din­
erii mu- anului 1982, ale cincinalului actual. Raidul efectuat ieri ieri, nu fac altceva clocit să rea mărfurilor Brad, Vasile le existente, cooperativa a-
ou stop tre care pe mai mult de
cu sprijinul organelor de miliţie locale a relevat însă că bată cîrciumile. Marcu Anghel Moruz şi loan Liviu Benea, gricolă nu apelează la cum­ 10 hectare acţiunea este
există şi excepţii, Să facem cunoştinţă cu cîteva dintre Cfrpaci zice că este tinichi­ lucrători la sectorul Grădişte părări de furaje, Iar gos­
giu particular, clar n-are au- al întreprinderii de prospec­ încheiată, cooperatorii par-
acestea. totizaţie şi a reuşit să-i pă­ ţiuni şi explorări geologice, podăriile populaţiei i.şi a-
călească pe cîţiva cetăţeni că Teodor Bccşa, miner la Barza sigură chiar unele rezerve ticipînd masiv ia lucrările
CUM IŞI „OMOARĂ" tr-o sală a casei de cultură, le face cărămizi sau Ie pune şi alţii, l-am notat pentru a şi disponibilităţi de valori­ de îmbunătăţire a pajişti­
V. Hosu se afla la Brad în streşini Ia case; Ie-a luat ba­ afla şi tovarăşii lor de mun­ lor pe care le-am organizat
UNII VREMEA delegaţie, trimis de Centrala nii dar n-a făcut nimic din că cum îşi petrec concediul ficat. Posibilităţile de a pînă acum. In preocupări­
18 (Pa- Constantin Berbecaru, lucră­ minereurilor din Baia Mare. ceea ce s-a angajat, iar banii medical plătit şi cum îşi tra­ spori producţia do masă le noastre stau, de aseme­
tează „bolile" de care suferă.
inălţimi tor la întreprinderea minieră „Ştiţi, ne-a spus el, ou am s-au topit pe băutură. Cimpa verde şi de fin la hectar
«OARA : Barza, rezema o masă in res­ putut să fac rost de vagoa­ Cîrpaci zice că ar vrea să lu- nu ău fost însă nici pe de­ nea curăţarea şi distruge­
Kramer CALUL Şl VACILE rea muşuroaielor de pe a-
Siderur- taurantul „Favorit". O rezema AŞTEAPTĂ... parte valorificate. Acest lu­
ra nţ clor căci altfel nu prea putea sta cru este demonstrat, intre proape întreaga suprafaţă
în picioare. „Am băut, da, am
libelule însoţit de trei prietene, Con­ altele, de faptul că şi pe de păşuni şi fineţe natura­
PETRO- băut — ne-a spus ei cu seni­ stantin Rostaş de la căminul
electric nătate. De ce ? Fiindcă azi nu (ic bâtrînl se delecta la barul păşunile din zona alpină, le. In ceea ce priveşte fer­
şi bo­ merg la lucru. Ar fi trebuit de zi „Union* cu ceva tărie, cum este cazul pajiştei na­ tilizarea, s-a avut în vede­
ii: Yan- să mă duc la şut la ora 13, Sar ele eu cafea şl sucuri, şi turale „Cracu“, prin lucrări re aplicarea cu prioritate a
(Cultu- da’ o să-i trimit vorbă mais­ Brigada de reporteri în oraşul Brad asta in timpul programului,
cbipajul trului să nu mă aştepte că întrebai de ce o asemenea a- de îmbunătăţire, îndeosebi îngrăşămintelor pe terenu­
atârni) ; in-am cam turmentat". titudine faţă de muncă, Con­ prin fertilizare, producţia rile destinate păşunatului
* să iu- La o altă masă, Marcel ne pentru expedierea mine­ eroze, <iar intr-o muncă uşoa­ stantin Rostaş ne-a răspuns
J); pe- Ncamţu, tot de la mina Bar­ reului şi ca să-mi treacă vre­ ră, fără efort, eă e cam su­ senin: „Calul eu care lucrez medie de masă verde a a- timpuriu şi pe fîneţele ca­
(Munci- za, îşi omora timpul cu o be­ mea mai uşor — am venit la ferind. în aşteptarea unei a- e bolnav. N-am ce să fac*. juns la peste 18 000 kg la re ne asigură obţinerea ce­
l: Râz- re. „Mai am vreme pînă să o piatră". Responsabilul sălii semenea şanse, bate şi el cîr­ Numai că cele spuse nu se hectar.
iile 1-TI mă duc la şut, in schimbul de jocuri — unde se spune ciumile. adevereau. Calul era bine, să­ lor mai mari sporuri de
IC ANI : îl“. „Bine, dar n-o să vă pri­ că se joacă şi pe bani — nu Emiiian Borza, de la Trus­ nătos şi îl aştepta pe C.R. pen­ — Avem de gospodărit producţie la unitatea de
iri (Re- mească Ia lucru sub influenţa se afla la post, ci in barul tul de construcţii — montaje tru a-şi îndeplini îndatoririle. 1 500 hectare fineţe, din
urt po- alcoolului". „Ba da, că o să „Union", unde-şi cinstea nişte miniere Braşov, şantierul Criş- I.a rîndul său, losif Bratima, suprafaţă. Pînă acum, ac­
GURA- am eu grijă să nu mă miroa­ rude cu „Havana club". cior, a fost piuă recent maga­ care 700 hectare situate în ţiunile de ameliorare şi
(Mine- se şefu*". Tot în schimbul II ziner, dar i s-a luat gestiu­ îngrijitor de animale la C.A.P. zona alpină şi 1 800 hec­
ojak ux urmau să meargă şi Etneric nea. Deocamdată nu face ni­ Cărăstău se cinstea la bufetul fertilizare a pajiştilor sint
Ultima Oană, Andrei Artenie şi Aurel PRIETENI mic şi-şi petrece vremea prin din parcul oraşului, în timp tare păşuni — ne spunea realizate pe mai mult de
e (Fla- Ştefan, mineri la aceeaşi în­ Al PAHARULUI localuri. A suferit cîteva con­ ce animalele mugeau „de se
Al: A- treprindere. Pînă la ora plecă­ damnări pentru scandaluri, so­ auzea pină-n Brad* să li se secretarul comitetului co­ 100 hectare. Avem certi­
iltură) ; rii Ia şut se delectau cu pie­ I.a orele 9,50 fix, fraţii Cir- ţia l-a părăsit, aşa că se află administreze hrana. munal de partid, Valeria tudinea că prin îndeplini­
le mele trele, adică jucau remi in com­ paci — Cimpa şl Anghe.l Mar- cam de capul lui, cap care — ■k
irleon e; pania lui Valentin llosu, în­ eu — stăteau de vorbă, agale, elnd se află sub influenţa al­ Solicităm colectivelor de Secan. Pentru sporirea rea obiectivelor cuprinse
u plîng coolului — nu-1 prea ajută să muncă din care fac parte cei producţiei de masă verde în programul de îmbună­
uitură); trăiască ea toţi oamenii. vizaţi în acest articol să ia şi dc fin, un accent deose­ tăţire a păşunilor şi fine-
ouă (11 atitudine faţă de abaterile să-
etiţa şi vîrşite şi să comunice redac­ bit punem pe fertilizarea ţelor naturale vom asigura
IA: A- EEOiaEiîîliHninMII]' CHIUL PE BAZĂ ţiei măsurile întreprinse pen­ o contribuţie tot mai în­
; GHE- DE FOAIE DE BOALĂ tru ca asemenea fapte să nu pajiştilor. In acest scop ne
m el odă GBEinmiGîî]! se mai repete. preocupăm în fiecare pri­ semnată a comunei noastre
•erul). Ia materializarea sarcinilor
în raidul nostru prin uni­ măvară de aplicarea îngră­
tăţi de alimentaţie publică am VASILE PÂTAN, ce ne revin privind auto-
pc/g 1) rîndul lor, să mobilizeze în- întâlnit la cafea sau bere şi TRA1AN BO'NDOR, şămintelor pe cîte 300—400 aprovjzionarea teritorială.
tr-o măsură mai mare oa­ oameni aflaţi în concediu me­ hectare păşuni. De aseme­
alte aspecte, insă un accent menii muncii la realizarea dical. lată-i pe cîţiva dintre ADRIAN PETRUS,
deosebit a fost pus pe caile sarcinilor de plan. De ase­ ei; Aurel Bucium, sudor la IONEL DAN nea, se face fertilizarea a T. DOBRICEANU
din 17 ce trebuie urmate pentru ca menea, s-a recomandat co­ f» a
asemenea neajunsuri să fie mitetului de partid să dea
eliminate, iar activitatea de dovadă de mai multă ope­ Pentru furt şi vagabondaj care, în cădere, a suferit leziuni gra­ sonal şi pentru tentativă !o infrac­
11, 5, 3.
viitor să marcheze progrese rativitate în rezolvarea pro­ ve, necesitînd internarea de urgenţă ţiunea de furt calificat în paguba
. 4, 17, mai mari. Printre acestea se punerilor oamenilor muncii La 51 ani, încă în puterea vîrstei, pe o perioadă mai îndelungată în avutului obştesc, a fost condamnat la
înscriu folosirea mai bună a făcute în adunările generale. Lunka Gheza, din Deva, a fost pînă spital. „Furiosul" şi-a răzbunat ner­ o pedeapsă de trei ani şi şase luni e
1 239 U0L tehnicii din dotare, îmbună­ Dealtfel, propunerile făcute acum condamnat de şapte ori la în­ vii, s-a calmat, dar cu ce preţ ? A- închisoare. Intre timp, copiii vor creş­
tăţirea continuă a calităţii de comunişti, măsurile şi ho- chisoare pe termene între şase luni cum, la răcoare, poate medita. te, vor înţelege mai multe, şi-l vor I
cărbunelui livrat, precum şi tărîrile adoptate de confe­ şi doi ani. N-a înţeles nimic din pe­ condamna şi ei pe tatăl lor. E un «
întărirea ordinii şi discipli­ rinţă constituie un amplu depsele suportate şi n-a vrut să se motiv de reflecţie şi pentru alţii !...
nei. Din cuvîntul participan­ program de lucru al noului încadreze în muncă. Ba, mai mult, I
ţilor la dezbateri - Ştefan comitet şi vizează îmbunătă­ s-a dedat şi la furt. A sustras de la De la alcool, la omor... e
liie, Gheorghe Scorpie, Mi- fapte dm instanţă \
pentru hai Ceucă, Dumitru Cojoca- ţirea continuă a activităţii or­ o rudă a sa un radiocasetofon şi a
1982 : ganelor şi organizaţiilor de dispărut, vagabondînd prin mai mul­ La început au băut împreună şi e
general ru, Marin Neacşu, loan Cos- partid, a stilului şi metode­ te localităţi. Prins, a fost din nou s-au simţit bine. Apoi nu s-au mai
in căizi tea, Nicolae Voin Maier, Do- lor de lucru ale acestora, în condamnat ; de astă dată la doi ani I
ari abil. ru Mihăilă, loan Stoi, Carol Furturi — în serie, înţeles din pricina unor pretenţii de «
ral din Schreter - s-a desprins dă* vederea ridicării muncii po- şi şase luni închisoare. Măcar acum moştenire. Viorel Oiteanu (satul Clopo-
ninime litico-organizatorice şî educa­ de s-ar gîndi mai bine la ce are pedeapsă... „globală" tiva, comuna Rîu de Mori) i-a lovit \
is 3 şi rinţa colectivului de a depu­ tive pe noi trepte de eficien­ de făcut ; că are o familie pe care
:e ma- ne eforturi stăruitoare în ve­ ţă, să antreneze exemplar şi apoi l-a strîns de gît pe tatăl con­ 9
grade. trebuie s-o întreţină muncind ! loan Tomuş din Vulcan, de mese­ cubinei sale, pînă la lăsat... mort.
derea îmbunătăţirii continue colectivul ia creşterea pro­ I
a rezultatelor economico-fi- rie electrician, tată a doi copii mi­ Ca şi cînd nimic nu s-ar fi întîmplat,
ducţiei de cărbune cocsifica- «
pentru nanciare şi eliminarea'nea­ bil, la realizarea integrală a S-a calmat, nori, a fost nii demult eliberat con­ V.O. a plecat acasă, dar n-a spus
martie junsurilor manifestate în ac­ diţionat din executarea unei pedepse nimic concubinei sale despre moar­ I
caldă, sarcinilor de plan şi, în a- dar cu ce preţ ?... de un an închisoare. Deşi trebuia să tea tatălui ei. Pentru infracţiunea, de
trep- tivitatea de pînă acum. Din cest fel, să contribuie la re­ e
oi lo- dezbateri a reieşit necesita­ Ilie Zorlescu, din Urieani, a fost aibă în continuare o comportare ire­ omor, Viorel Oiteanu a fost condam­
cuperarea in acest an a cel
tea ca noul organ aies să puţin 30 la sută din valoarea condamnat la trei ani închisoare pen­ proşabilă, la scurt timp a săvîrşit nat la 16 ani închisoare.
umoa- activizeze mai muit birourile compensaţiilor de care au be­ tru infracţiunea de vătămare corpo­ alte fapte penale. Pentru mai multe
. (Me- organizaţiilor de partid, or­ neficiat oamenii muncii de rală gravă. Foarte nervos din fire şi infracţiuni de furt calificat în pagu­ Rubrică realizată cu sprijinul
: Lu- beat fiind, a bătut în stradă pe L.C., ba avutului obştesc şi avutului per­ Tribunalului judeţean
ganizaţiile de masă şi ob­ la Întreprinderea minieră U-
şteşti pentru ca acestea, la ricani.