Page 61 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 61
r
^ J'V
% /
Tîriara generafia - spirit revoluţionar, elan
în muncă, devotament nefărrnirîf fafa de
partid şi patria socialistă
Aniversăm, In această 7l votată a idealului comunist.
da martie, 60 de ani de o- Ceea ce inrîureşle profund
xistenţă a Uniunii Tinere formarea noilor generaţii
tului Comunist, remarcabilă de tineri este exemplul e-
şcoală de educaţie revolu roic ol luptătorului neiniri
ţionară, patriotică a tineri cat pentru triumiul idealu
lor, de formare a lor la fla rilor comuniste, strălucită
întruchipare o patriotisme
căra înaltelor idealuri so
cialiste. Aniversăm, totoda Iul, t o v a r ă ş u l Nicolae
tă, un sfert de veac de la Ceauşescu. Adolescenţa sa
tinereţea, maturitatea se a
crearea Uniunii Asociaţiei sociazo cu paginile eroice
Studenţilor Comunişti din
România. Două sărbători a ale organizaţiei revoluţiona
Amil XXXIV, tu. 757<S * VINERI, 19 MARTIE 1938 4 pagini - 30 ban? re de tinerei la clădirea că
generaţiei tinere, la care
reia a contribuit, clarviziu ac ffii/flCt'.l iur. q • /; c/u! ioi
participăm cu toţii cu ini nea şi maturitatea sa poli
ma, gindul şi fapta. Sărbă tică fiind probate in de de recunoştinţa partidului,
secretarului său general, c 1
toarea organizaţiei revolu cursul anilor dăruiţi in chip cărui exemplu îi mob'lizea
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC ţionara este a Întregului exemplar cauzei partidului ză permanent, ongajindi; s-
popor - maturul avind bu
comunist, poporului român.
curia de a-i fi îmbogăţit La sărbătoarea glorioa da-a fi demni continuator
ai celor ce-au îmbogăţi*
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.K. cu propria-i participare tra sei aniversări, tinerii hune- nii Tineretului Comunist
tradiţiile de luată ate Uniu
difiile de luptă şi' munca,
cloreni, raportindu-şi laptele
tinărul implinindu-se in cli
matul sănătos de slujire de («înduri, fapte, mărturii — iu pagina a D-a.
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae şi întreprinderilor să treacă în modul cel
Ceauşescu, secretar general al Partidului mai hotărît la lichidarea neajunsurilor şi v
Comunist Român, joi, 18 martie, a avut rămînerilor în urmă, prin mai buna or
ioc şedinţa Comitetului Politic Executiv ganizare a producţiei şi a muncii, astfel CAMPANIA AGRICOLA I)E PRIMA VARA
ai C.C. al P.C.R. ca pe prim plan să stea ridicarea nive
In cadrul şedinţei a fost examinat Ra lului calitativ tehnic al producţiei, creşte
portul privind situaţia economico-finan- rea eficienţei economice. S-a cerut să se Pregătiri
ciară po ansamblul economiei naţionale, acţioneze cu fermitate pentru încadrarea Norme tehnice privind densitatea la semăna ! !
rezultată pe bază de bilanţ, îrs anul 1981. tuturor unităţilor în normele de consum temeinice şi îa recoltare pentru anul 1982
Comitetul Politic Executiv a subliniat stabilite, aplicarea de noi tehnologii cu ZONA A lli-A COLI NARĂ Şi SU8MONTAMA
că în anul 1981 s-au obţinut importante consumuri reduse, să se treacă la măsuri pentru
rezultate în dezvoltarea economică şi so- concrete de realizare a sarcinilor privind Norme lebnice privind cantitatea de sămîntâ si den-
cial-culturaiă a ţării, care confirmă rea valorificarea superioară a materiilor pri sitatea plantelor iu culturile din prima epocă care se
însâmînţeazâ în rinduri dese :
lismul prevederilor planului, justeţea po me — obiectiv economic de însemnătate
liticii partidului de dezvoltare a forţelor deosebită pentru progresul general al ţării legumelor <u
• A -S
de producţie, condiţie liotărîtoare pentru noastre. în cîmp ~u "a 0 <d
■ 0 ° ,,
Oi Q)
sporirea gradului de bunăstare şi civili S-a indicat, totodată, să se acţioneze e- «w. c -
zaţie al poporului. Prin intrarea în ex nergic, perseverent, în direcţia concen Ferma legumicolă a Cultura ftc >n 0) r. x* plonte i recoltări
- .a a >□ e
^ O c £
ploatare a unui însemnat număr de noi trării forţelor pentru ridicarea gradului de C.A.P. Rapoltu Mare are Jl£ J2 0 •- 5 u Număr pe mp
capacităţi productive şi mai buna organi recuperare şi valorificare a materialelor un rol de seamă în înfăp Zjt E w 0.
zare a muncii, au crescut şi în anul trecut rofolosibile, care constituie o sursă deose tuirea auto aprovizionări:
potenţialul tehnlco-material şi eficienţa bii de importantă pentru satisfacerea ne teritoriale, lucru care este Orzoaica de
economică, s-au pus mai bine în valoare pe deplin înţeles de con prima vara 180—20C 440-500 480-600
voilor de materii prime ale economiei Grîu de primăvară200-240
resursele naţionale, asigurîndu-se, astfel, noastre, realizîndu-sc în acest scop utila ducerea cooperativei şi cea 520-600 520-600
Ovăz
înfăptuirea Programului partidului de ri jele şi tehnologiile corespunzătoare, con a fermei, de toţi cei ce Cînepâ fibra 160-200 480-550 480-550
dicare continuă a nivelului d» trai ma form programelor existente. muncesc în acest impor 80- 90 400-450 330-380
terial şi spiritual ai tuturor cetăţenilor. tant sector al agriculturii Mazăre boabe 250-350 120-140 100-120
Pornind de la faptul că într-o serie de Borceag de mazăre
Ca rezultat al succeselor obţinute în în comunei.
sectoare economice, cum sînt industria C U O'/Ql 240-280 230-270 220-260
deplinirea planuhţl economic, beneficiul carboniferă, construcţiile etc., se manifes — în 1982 — ne spunea — mazâro 190-210 80-90 70- 80
net realizat în unităţile de stat în anul tă lipsă de forţă de muncă, Comitetul Po Viorel Cornea, şeful fermei - ovâz 50- 70 150-180 150-180
1981 a înregistrat o creştere de 12,3 la litie Executiv a stabilit ca guvernul să ia — avem sarcina de a pro
sută faţă de anul 1980, Cu toate că nu măsuri pentru redistribuirea forţelor exis duce 1 2*19 tone legume, în Norme tehnice privind densitatea la semănat şi re-
s-au realizat în totalitate obiectivele sta tente, corespunzător nevoilor economiei valoare de 1,8 milioane lei. coltcire pentru culturile prăsitoare din epoca 1
bilite prin pian, în anul 1981 acumulările naţionale, precum şi pentru reducerea în Indicatorii sînt mult supe
băneşti alo unităţilor socialiste au crescut continuare a personalului neproductiv, în riori realizărilor din anul J
e« 6,7 la sută, iar veniturile totale din trecut, ceea ce, ţinînd sea a c E u O c Ou ,
bugetul de stat au crescut peste preve vederea satisfacerii cerinţelor de forţă de ma că terenul destinat pro Cultura c i a'£ -H a, 0. 2 0
v „ o. :=
deri, După acoperirea integrală a cheltu muncă in toate ramurile economiei. In a- ducerii de legume rărnîne 3 »i>.« ■ Ci 0) — -c •°-S » E
a
i
E
a
nul 1982 trebuie lichidată cu desăvîrşire tot 100 ha, rie-a determi • ~ VW. «3
ielilor, rezultă pe total la bugetul sta activitatea de producţie nerentabilă, opri nat să ne preocupăm cu a t £-o Z 3 3 ’E? Zi! 1
tului un excedent de peste 8,5 miliarde tă — conform legii —, producţia acelor
lei; acestea urmează să fie folosite pentru unităţi care nu reuşesc să-şi acopere chel TflAiAN SONDOR Sfeciâ de furaj 45 10 80-100
dezvoltarea oconomico-socială, în cursul tuielile şi să obţină beneficii. Cariofi de toamnă 70 40 50- 60
anului 1982. Deşi planul la export n-a
l'ost realizat integral pe anul 1981, balan Subliniind că sarcinile şi obiectivele
pentru întreaga activitate economică sini
ţa comercială a României a înregistrat un clare, Comitetul Politic Executiv a cerut
excedent de peste 300 milioane dolari. Ne- ca ministerele, organele centrale de sin
realizările la export din anul trecut, la teză, organele de partid şi de stat să-şi
producţia pentru care au existat contrac deplaseze întreaga activitate • jos, în în
te, de circa 1 miliard de dolari, sînt cu treprinderi, pentru soluţionarea operativă,
prinse ca sarcină suplimentară de recupe practică, a tuturor problemelor şi asigura
rat in planul pe anul 1982. Comitetul Po rea bunei desfăşurări a activităţii de pro
litic Executiv a stabilit măsuri pentru
îndeplinirea integrală a acestei sarcini. ducţie.
S-a indicat să se pună capăt cu hotă-
Comitetul Politic Executiv a evidenţiat rîre practicii întocmirii de lot felul de
că rezultatele înregistrate in anul 1981 planuri şi programe, care imobilizează un
ilustrează elanul şi abnegaţia cu care mare număr de cadre din ministere, or
oamenii muncii de la oraşe şi sate — gane centrale de stat, unităţi economice
români, maghiari, germani şi de alte na ele. şi care împiedică concentrarea tutu
ţionalităţi — întregul popor au acţionat ror forţelor în activitatea concretă de so
în slrinsă unitate, sub conducerea parti
luţionare a măsurilor precise înscrise in
dului. a secretarului său general, tovară planul de stat, în hotărîril» de partid si
şul Nicolae Ceauşescu, pentru înfăptuirea reglementate prin iegile ţării. S-a cerut,
obiectivelor actualului plan cincinal, a de asemenea, să se diminueze numărul de
sarcinilor stabilite de Congresul a! XII- şedinţe organizate la diferite niveluri ale
lea al Partidului Comunist Român, a Pro aparatului de partid si de stat, să se com
gramului de edificare a societăţii socia bată cu hotărî re pierderea de timp în dis
liste mii Ui lateral dezvoltate şi înaintare cuţii inutile, încercarea unora de a~şi .jus
a României spre comunism. tifica iipsa proprie de răspundere în în
Comitetul Politic Executiv a apreciat că, deplinirea sarcinilor directe ce le revin
cu toate succesele deosebite obţinute, s-ar prin aşa zisa activitate colectiva. Adevă
fi putut dobindi rezultate şi mai bune, rata muncă colectivă este aceea in care
dacă s-ar fi acţionat cu mai multă exi se iau hotărîri precise, se stabilesc sarcini
genţă şi responsabilitate pentru îndepli concrete şi care duce la creşterea spiri
nirea neabătută a sarcinilor stabilite. In tului de răspundere al fiecăruia in înde
legătură cu aceasta. Comitetul Politic Exe plinirea liotărîtâ a îndatoririlor ce-i revin
cutiv a criticat unele manifestări negative !a locul său de muncă, acolo unde a fost
care au condus la nereaîizarca indicato investit de partid si de stat. calitate la solicitările partenerilor externi
rilor de plan şi la înregistrarea de pier Comitetul Politic Executiv a cerut să
deri, cu deosebire în domeniile agricultu se facă totul pentru realizarea integrală, Uzina nr. 4 laminoare profite uşoare. Desigur, au nedoara. producţia de la
rii, industriei alimentare, minelor, econo lună de lună, a producţiei şi sarcinilor finalizează producţia în lucrat şi alte linii la pro minate destinate exportu
miei forestiere, materialelor tie construcţii, de export, asigurîndu-se o producţie de tregului combinat siderur ducţia pentru export — ia- lui este in continuă ereş-
industriei chimice, industriei uşoare şi din înaltă calitate, ridicarea gradului de valo gic. Şi tot din această uzi rninoarele de 650 mm, I 000 •tere. Numai in această lu
reţeaua economiei locale. rificare a materiilor prime, paralel cu re- nă începe dialogui hunedo- mm si semifabricate 1 —. nă vor fi laminate cu 18 000
Comitetul Politic Executiv a cerut gu reniior eu lumea. Cifrele dar, aşa cum am arătat, tone de oţel mai mult faţă
vernului, tuturor ministerelor, centralelor (Conlinuore în pag a 4-aj care sintetizează valoarea ponderea laminatelor !a de iuna februarie.
producţiei destinate expor export au constituit-o pro — Ce înseamnă acest tu-
tului în primele două luni tilele fasonate, oţelurile cru. tovarăşe director ?
Azi, în jurul orei 16,00 posturile de radio şi televiziune vor transmite direct ale anului ne arată că a- beton şi oţelurile de con — Că vom livra parte
adunarea solemnă consacrată aniversării a 69 de arii de îa crearea Uniunii Tine cest „dialog a fost foarte strucţii. Aici au fost asi nerilor străini - mai multe
11
retului Comunist şi a 25 de ani de la înfiinţarea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor fructuos. S-a realizat o gurate şi comenzile pentru produse, iar la noi se
Comunişti din România. producţie suplimentară de export. Aşa cum preciza creează posibilitatea ca să
De asemenea, studioul de televiziu ne va transmite direct spectacolul omagial aproape 12 milioane lei, inginerul Ionel Oinden. di DORIN CORPADE
prilejuit de cete două aniversări. mai ales la Ierninegrele de rectorul Uzinei nr. 4 din
profite mijlocii, sîrmă şi Combinatul siderurgic Hu {Continuare in pag. a 3-a)
