Page 66 - Drumul_socialismului_1982_03

DRUMUL SOCIALISMULUI N
pag- 2
ztt-Ks:jv*'izrjA
r îrs spn

Conşfiiiifa muncitorească — la timpul -prezent i r eleviziune Mîine, s
f

a no CAREU 11.00 Telex prcînscrisn
1J,05 Din marea carte a pa­
triei. Popasuri Su C’îin-
pia Română,
Film
artistic:
11,50
clin adincuri* „Liniştea Alegerea şcolii
WAMmermezMsm 13.00 La si’irşit de săptft- lui şi profilului) ş
mină a profesiunii viili
Omu/ / Nicăieri, poate nu maiştri, se stabileşte (prole- - Despre ce am făcut, supra mai ai de tăiat şi o 17.00 Fotbal: Transmisiune slituic un evenime
simţi mai profund şi mai dar sional !) la Bărbăteni; are n-are rost să mai vorbim. mare cantitate de cărbune", directă de la Timişoa­ portantă majoră
sensul solemn şi tulburător al doi copii, o lată şi un băiat, Ne-am complica lără rost. Ce acestea sint spusele de în­ ra. Repriza a Il-a a în- elevului şi a păr
Politehnica
Ti­
tîlnirii
acestui cuvint ca in lumea şi cam atit... Cind discută facem cu disciplina ? Eu nu ceput ale şefului de briga­ mişoara — Universita­ cestuia. Familia
minerilor. Sint momente aici, despre om şi grija faţă de pot merge cu presupuneri. dă Ion Pinlecan. „CU sint tea Cluj-Napoca rol important în
in munţii ca nişte străji ale munca lui, a nea Tudor" nu Sarcinile sint tot mai mari, eu de aspru - că aşa mi se 17,45 Săptămîna politică profesională a el'
cărbunelui, cind strimtul piept oare surprins : „Şi in casă 2 500 de tone faţă de anul spune - de cind sint miner 18.00 închiderea programu­
lui, cele mai multe c
omenesc se umple de un sen­ cind stai trebuie să respecţi precedent in medie pe zi, e m-am purtat cu măsură. Da­ 20.00 Telejurnal gurînd o îndrum
timent uriaş, cu totul necu­ o regulă a statului I In mină ceva, fiţi atenţi : aici e foar­ că am reuşit ? Nici măcar o 20.30 Tclecnciclopcdia in alegerea mesei'
noscut, atit de copleşitor şi disciplina trebuie să lie pe te importantă disciplina mun­ r.girietură n-am avut dar... La 21.00 Meridianele cintccului re. Uneori, insă
21.30 Film
încărcat de nelinişti, incit primul plan. Ştiţi cum se zice, cii, creşterea răspunderii mun­ m- v- sarcinile noastre, dacă n-am 22,20 Telejurnal lipsei de inform;
pleci capul cu sfială şi res­ nu casca apără capul, ci citoreşti. Cu muntele nu poţi li stăpiniţi de o disciplină li­ 22.30 Mugurel de primăvară fice, familia nu
pect, orbit de strălucirea ri­ invers, capul..■ duce casca. să glumeşti, că nu te iartă. ber consimţită, de fier, mina — melodii indrăgite. târî singură alege
nei mari descoperiri - ne- In acest an numărul acci­ Cum spuneam, ţelul acţiuni­ în sensul luării ut
slirşite sint virtuţile omului. dentelor a scăzut simţitor. Ce lor noastre este, înainte de e sigur, n-ar mai li mină. bine fundamenta
La examenul medical, mine­ s-a desprins din asta ? Că toate, integritatea fizică a o- Normele de protecţia muncii fie. De aceea şe/
rului i se cere in plus Iotă se munceşte intens cu omul... mului, siguranţa muncii sint exact ce-i trebuie mine­ vine un roi ho‘
de ceilalţi muncitori să lie Mina e mină. Acum lucrăm lui şi securitatea zâcămin- rului. Cred în ortacii mei de orientarea profes
de-o sărutate perfectă, să in abataje frontale, peste o tutui. întreaga noastră activi­ moderne şi complexe meca­ muncă ca şi in mine. Dova­ BUCUREŞTI 1: 6.00 Ka- deţinînd mijloace
nu oibă stări de anemie sau lună-douâ vom introduce tate de instruire şi pregătire nizate. In sprijinul activităţii da sint rezultatele. Nici un dioprogramul dimineţii; 7,00 re cunoaşterii şti
Radiojurnal ;
8,00 Revista
astenie, să nu sufere de car­ complexe mecanizate şi a- are ca scop nu... tratarea, economice şi al grijii faţă de absent de la muncă, nici o presei; 8,10 Curierul melo­ aptitudinilor şi .
diopatii, chiar in perioada lunci... Nu poţi spune că ai ci preintimpinarea abaterilor. om, desfăşurăm o vie muncă tonă de cărbune sub sarcini. diilor; 0,00 Buletin de ştiri; elevului şi poal
compensată. In nici o fişă făcut totul dacă nu eşti In cazul noilor angajaţi, pre­ de propagandă : panouri, o Munca cu omul este cea mai 9,05 Audienţa radio; 10,00 copiilor şi pari ni
de
Buletin
Re­
10,05
ştiri;
scrisă nu se va găsi insă în­ receptiv şi nu înţelegi con­ tenţiile sint mari, şi deci, şi gazetă de perete, un alişier grea. Jin foarte mult la orta­ vista literară radio; 10,40 maţii privind -net
registrată cererea ca minerul diţiile in care trăieşti şi nu orientările noastre sint mai adecvat, emisiuni la staţia cii mei, ăsta e probabil lian­ Legendă şi dor; 11,00 Bu­ forţă de nTurieă \
să nu sufere de afecţiuni a- te defineşti cu ele. Fără diverse. Se iace o instruire de radioamplificare... totul tul ce ne uneşte dar... şi letin de ştiri; 11,05 Un u- calităţi, meserii şi
într-un
le curajului, ale voinţei şi disciplină nu există mină şi prealabilă consacrată însuşi­ pentru viaţa omului, siguran­ demnitatea". nivers Publicitate; ghiozdan Bu­ ; treprinderi, licee!*
12,00
11,35
perseverenţei, ale încrederii nici... cărbune / '. rii normelor de protecţia mun­ ţa muncii lui şi, nu in ultimul letin de ştiri; 12,05 Atlas filuri şi meserii)
in forţele proprii şi ale colec­ cii, apoi sint repartizaţi la rind, bunurile materiale de cultural; 12,45 Avanpremie­ gătesc forţa de n
tivului. Şi totuşi fişa aceasta Starea normală brigăzi, adică la formaţii de care societatea are nevoie. în fond ce este ră Radio-Tv.; 13,00 De la 1 cifieă judeţului,
la 3 ; 15,00 Meridian club ;
există şi ea poate ii citită a omului lucru cu personal calificat pe Cine nu înţelege asta, n-are curajul ? 16.00 Buletin de ştiri; 16,05 diferitelor rneser
iiinic. Ea este, dacă vreţi, o lingă care să se instruiască, să găsească loc şi linişte Concert de promenadă ; In sprijinul pă
de
fişă personală. Examenul, de liind daţi in răspundere mun­ printre mineri. 16,30 Tineri interpreţi Bu­ elevilor claselor
muzică
17,00
populară;
astă dată, nu-l mai face citorilor cu inaltă calificare. Simplu, concis şi... plin de letin de ştiri; 37,05 lladio- mîine in cele 2îi
medicul, ci mina însăşi. In Asta e foarte important. Şi învăţăminte. magazinul femeilor; 17,35 50 de şcoli gene ia­
18,00
abataj minerul intră ca in gindiţi-vă : 4 000 000 lei — Meridianele şlagărului; Radiojur­ ma treaptă de lie
20,00
serii;
Orele
spaţiu! unui original aparat atit reprezintă cheltuielile pe Să fii model nal; 20,15 Seară culturală; deţ, se desfăşoar;
Roentgen, expunind razelor care le facem anul acesta in pentru alţii 21.00 Ştiri; 21,05 La suges­ şi complexă aeţiu
lămpilor de mină nu plămi- vederea protecţiei muncii, tia dumneavoastră...: 22,00 înscriere în clase
Muzică
Radiojurnal;
22,30
nii, ci ceva mult mai delicat cheltuieli in care intră echi­ de dans; 23,30—6,00 Noa stop Acţiunea de preţ
şi mai dificil ţie sesizat cu pament de lucru şi protecţie, muzical nocturn. fost procedată de
ajutorul razelor : caracterul material de propagandă şi activitate desfăsi
său. lată de ce, un dialog instructaj... Dacă n-am duce
şcoală în scopul
cu cîţiva scormonitori de co­ munca de Io om la om, stră­ rii şi educării i
mori ai uneia dintre impor­ daniile ar ti in van. ICINEMA^^ înclinaţiilor şi ,
tantele întreprinderi miniere - Şi munca ? elevilor, de elai
din Valea Jiului - am ales - In liecare zi o luăm de
DEVA: Hangar 18 (Pa­ comunicare pari
întreprinderea minieră Băr- la capăt şi niciodată n-o să tria); Gheţuri pe înălţimi către comisiile dt
băteni - mi se pare nu nu­ fie îndeajuns. Munca cu omul (Arta) ; HUNEDOARA : şcolară şi profe
mai de interes general, dar Minorul Emil Spătaru mun­ (mai ales cu tinerii !) e ca Kramer contra Kramer recomandării pr
(Flacăra);
Vulcanul
(Side-
şi util. Sigur, am putea vor­ ceşte in Valea Mirlaşului din anotimpurile, nouă şl nepre­ rurgistu!); Vara speranţe­ gerca do către fi
Cu
bi de cele 20 000 tone de prima zi de minerit (era prin văzută. mescu, inginerul Ovidiu Avră- lor (Arta); Punga cu libe­ a liceului si profi
'întreprinde
directorul
cărbune trimise suplimentar 1969), la acelaşi sector : de rii, am discutat despre curaj. lule (Constructorul) ; PE­ pictarea fişelor
:
Călăreţul
ia ziuă in 1981, sau despre investiţii. „Ce ştiu eu de nor­ Ortacii rămîn ortaci In fond ce este curajul ? TROŞANI Noiembrie); Ana elec­ şi scriere. începînd
tric
(7
cele 15 milioane de lei eco­ mele de protecţia muncii ? hoţul (Unirea) LUPENI : mîine, toate licc
nomisiţi la costuri de mate­ Păi... de cind lucru n-am a- „Depinde unde se maniles- Yankeii — seriile t-ll (Cul­ Iile generale >
tural);
riale şi energie. Sint lucruri vut nici o intimplare mai tă ! Să ai curajul de a spune de apă între două curente treaptă de liceu
(Muncitoresc);
VUL­
cunoscute. Interesantă mi se aşa, deosebită. Adică, iară „De ce ţin la disciplină, că nu ştii totul, dar şi de a-ţi CAN: Echipajul — seriile gătite săi'bătore.ş
pare lisa mobilă in care se accidente I Conduc o brigadă la punctualitate şi corectitu­ susţine părerile, de a le ma­ I-II (Luceafărul); LONEA: gazdele manifestă
Convoiul
ANI-
înscriu însuşirile unui om, de săpări, adică deschideri, dine ? Pur şi simplu pentru terializa in practică. Minerii NOASA: ‘ (Minerul) ; Luchian nizate pentru oa
Ştefan
aie unui colectiv : ale mine­ spre cărbune, şi nu ştiu să că nu pot să nu fiu exemplu alcătuiesc, în virtutea dificul­ (Muncitoresc) ; URICANI : cunoaştere de eât
rului, adevărat, disciplinat şi fi avut necazuri cu ortacii. pentru tinerii pe care-i am în tăţi ior pe care le intimpină Domnişoara Nooric (Rete­ părinţi. Depunei
sigur, conştient că tot ce face Că eu aia ştiu : — Nu-i bine brigadă. Esie, poale, cel mai In adine, o unitate profesio­ zatul); a BRAD: — Toată lumea de preînscriere v
este
mea
seriile
1-11
e un act social de mare să te-ncrezi in ce ştii tu, lără important lucru acesta : să nală unică. Dacă cineva so­ (Steaua roşie); OUAŞTIE: tă de vizitarea d<
răspundere, şi că tot ceea ce să cunoşti şi nişte norme de iii model pentru alţii, să le coteşte afirmaţia drept o fi­ Kojak la Budapesta (Pa­ rinţi şi elevi a c
iace este in interesul vieţii muncă, norme de bună pur­ poţi pretinde in numele a- gură de stil, se-nşeală. In a- tria) ; Ultima romanţă de laboratoarelor,
lui şi a ortacilor săi, pen­ tare, cum să trăieşti... Cred cestei calităţi. Ştim, ştim... Vă dinc orice greşeală e plătită dragoste : (Flacăra); de GEOA- cantinelor si inU-
Stele
GIU-BAI
iarnă
tru integritatea colectivului, că-s fericit cind mă ştiu să­ gindiţi că in ultimii 10 ani scump. In mină - trebuie să (Casa de cultură); HAŢEG:
n-am avut nici un absent in scopul cunoaşl'
siguranţa muncii acestuia şi nătos şi pe ortacii mei la fel, Hi punctual, bine odihnit, Castelul din Cârpaţi (Da­
idee;
securitatea zăcămintului. in familie şi la muncă, că brigadă, nici un accident şi... bine pregătit profesional, mul­ cia) ; BRAZI: Am o răzbu­
Căpitanul
CALAN:
sub
asta-i starea normală a omu­ n-am rămas că niciodată drepta­ tă seriozitate in practicarea nării (Caca dl?' cultură) ;
plan ?
aveţi
Poate
aterizează
Totul depinde de noi lui. Eu n-am avut cazuri de te. Dar să vă spun un se­ meseriei, şi in plus discipli­ SIMERIA: î Alo, (Mureşul) ;
străbunica
indisciplină, de încălcare a „îmi este greu să răspund cret : in brigada lui Nichila nă ; toate calităţile astea nu ILIA: Tridentul nu răspun­ Universităţii
normelor, muncim bine... Am - nu cred că-i important ce de (Lumina).
este o lege - unul pentru ANUL I — Juni t
multă răbdare cu băieţii ăş- facem, poate că-i mai bine toţi şi toţi pentru unul. Să le poţi avea fără să înţelegi teiului municipal
tia noi ! Şi-i bine... Cirid eşti să ne gindim Ici rezultat. Hm noi sănătoşi, că de mun­ şi să aplici normele de pro­ ANUL H — mai
sănătos şi-ntreg, munca-i al­ Că şi-n mină totul depinde că şi roadele ei... bogăţia ne tecţia muncii. Oricite am şti — grupa I — sala
ta, spornică, bogată de om, de curajul şi iscu­ este un răspuns sigur şi am iace noi inginerii, iară că a m uni ci pi
sinţa lui. De cind sint bri­ O clipă minerul Ion Nichi- oameni am ii ca nişte copaci Rezultatele tragerii din 19 — grupa a H-a
grupa a IH-a
—
Noua condiţie gadier alături de Dumitru ta tace. Chipul rotund, neted, de cîmpie în bătaia viaturi­ martie 1982 : ANUL 511 — Iui
în minerit lordache, Constantin Prudea- se îmbracă în zîmbet, un lor. A cunoaşte N.P.M. ~ i.M. Extr. I : 81, 30, 24, 66, 31. — grupa I — sal?,
că a numicipi
nu, Rus Dănilă, Constantin zîmbet cald, bărbătesc : „Am
este, mi se pare, una din do­ 90. 53. 6, 61. — grupa a H-a
Văduvoiu şl alţii n-am ştiul doi băieţi,Eugen şi Costel. Le ANUL IV — ms
ce-/ aia indisciplină, sau ac­ zic, cind rămîn mai mult cu vezile cele mai elocvente că Extr. a II-a: 48, 3, 39, 80, Consiliului popu'
cidente de muncă. Să dai ei: Copii, învăţaţi acum, ca te alli in strinsă legătură cu 56. 28. 47, 26, 70.
anual 10 000-15 000 tone de mai tîrziu să nu-mi lie ruşine prezentul, cu cerinţele lui, cu Fond de câştiguri: 1 536 027
Ici.
cărbune peste prevederi, e cu voi I Şi ortacilor... ce să viaţa pe care o preţuim. Nu­
ceva nu ? Eu n-am făcut şcoli mai zic r
înalte, mina insă m-a învă­ mai atunci adincul se des­ Dnijţoş Vico
ţat să trăiesc cinstit şi cura­ De cînd sînt miner chide de la sine, tainele se [VREMEA; „DULCI
jos. Fără dragoste de viaţă, şterg. Fiind vorba de cărbu­
- ...Mina nu-i un loc de Timpul probabil pentru UNEORI CI
glumă şi nici de hîrjoană- totu-i vint. Nu lasă urme !... m-am purtat ne, de cerinţele din ce in ce ziua de 20 martie 1582 :
Ştim că in brigada mea nu
N-are cum să lie o glumă se face rabat la disciplină, cu măsură mai mari, nu trebuie să fim Vreme in general rece, cu AVENEt
mult
dacă o iei în serios. Cit pri­ altfel...". rigizi, să ne grăbim in a diag­ cerul schimbător, mai precipi­ UNUI KEI
noros.
cădea
Vor
veşte educaţia muncii, cred Minerului Pompei Tomolea taţii temporare sub formă
nostica,
nediferenţiat,
drept
Prcgătindu-şi
că totul depinde de noi, de i se spune aprigul - dar or­ bun sau rău, un om. Nu ! de ploaie şi lapovilă în zo­ pentru tipar,
oameni. Cind ne creştem co­
Vîntul
piii nu-i învăţăm lucruri re­ IU | • • JU i tacii rămîn ortaci şi' au Oamenii, toţi sînt buni. De­ nele mai înalte. moderat va ţinea sâ-i mân
la
slab
sufla
cu
din
temporare
„Această
le, la şcoală la lei, poate... dreptul să-şi spună cum vor... pinde cum îi pregătim, cum Intensificări sud-estic. Tempe­ neza : întimplări
sectorul
de
mediul are o vină. Fiind ţă­ — Ce altceva cere acest raturile minime vor fi cu­ care reporterul
nu
1
între
şi
ran din tată-n fiu, 'venind la timp de la noi ? intreba in­ Simplu, concis şi ştim să le Hm alături. Mina prinse cele maxime 6 între grade, tesul Ie-a însemn
fiin<
3
iar
său,
mină am făcut tot ce am ginerul şef al întreprinderii, plin de învăţăminte sădeşte, cu rădăcini puterni­ şi 10 grade. aveau locul în
putut ca să mă adaptez. Nu Mitică Nicolescu. Muncă ce, tot ce este sănătos, demn care-trebuia să
chibzuită, productivitate tot - In esenţă, tot ce facem Timpul probabil pentru ceste întîmplăr
m-am lăsat copleşit de greu­ E vizează omul, viaţa, munca şi cinstit în noi. Altfel n-avem zilele de 21 şi 22 martie le-a păstrat „ţ
tăţi, şi mai ales de aspra mai inaltă şi civilizaţie. cum răspunde marii noastre 1982 : Vreme schimbătoare mc cînd, obi.»i
disciplină pe care adincul o una să lai cărbunele cu şi aspiraţiile lui, se confesa cu cerul temporar noros. şi încărunţit, -
impune. \ pikamerul şi alta să te folo­ şeful contabil, economistul datorii ce-o avem de împli­ Vor cădea ploi iocale. destup să şi Je
seşti de combină. Ori să Îm­ Victor Răguşitu. la gindiţi-vă, te“. Peripeţiile
Ştiam despre maistrul mi­ nit - CĂRBUNELE !". Este a- La munte, vreme în ge­ n-a scris repc
pingi cu umărul un vagonet pentru acest an cheltuielile neral rece, eu cerul mai
„dul
ner Tudcr Mocanii, că s-a „bolnav", cind o bandă au­ se vor ridica numai pentru devărata lecţie despre mun­ mult noros. Vor cădea pre­ peste ani, avem
ciudatele
născut in 1939 in Pecineaga că şi ideal, despre om şi cipitaţii sub formă do la-
tomată o poate face, în lo­ protecţia muncii şi pentru Je povesteşte. *
de Tulcea. In 1957 se califi­ cul tău. invăţămînt la 3,5 milioane lei, demnitate, despre viaţă. poviţă şi ninsoare. Vîntul venite „literali
va prezenta intensificări de rile nu mai tr<
că miner la Uricani, 14 ani — Asta-i noua condiţie in mina va ii dotată cu noi ti­ „In general, munca noastră pînft la 100 km/oră din literaro, cum a*
mai tîrziu urmează şcoala de minerit ? puri de ventilatoare, utilaje nu-i deioc uşoară, şi pe dca- DUMITRU DEM IONASCU sud. (Meteorolog de servi­ altfel, autorul
ciu: Liana Tuţurign).