Page 67 - Drumul_socialismului_1982_03

577 1982 pag. 3

! păr
Participarea Ia viaţa cartierului este o

nipka acţiune ie obligaţie civică a fiecăruia
Scurtcircuit pe
Ne-atn aflat zilele trecu­
citarea atribuţiilor lor, nu
i clasa a ii-a de liceu • te în cartierul Bej an din Petru Manga — nu au fost nu este o coincidenţă fap­ toate răspund apelurilor fă­ reţeaua cinstei
realeşi.
tul că ei sînt aceiaşi cu
Deva, în mijlocul locatari­ Gospodina Paraschiva cei ce nu-şi îngrijesc apar­ cute de asociaţii în astfel
ceu- didactico-materiale, a con- lor asociaţiei nr. 27. Cei Drucan, întîlnită în faţa tamentele sau nu-şi plă­ de situaţii, ba unii le igno­ Sini anumiţi cetăţeni ca­
'licit diliilor de viaţă şi studiu mai harnici şi buni gospo­ blocului 49, ne spune, fiind tesc la timp contribuţia la ră total. Poate n-ar fi rău re, de. regulii, se dovedesc
eon- asigurate. în cadrul întîlni- dari ieşiseră, ca şi în multe susţinută în afirmaţii şi de taxele comune. Prin a- dacă, prin comitetele sin­ harnici, corecţi, chiar in­
transigenţi
de
la
locul
im- rilor elevilor şi părinţilor alte zile din ultima vreme, Elena Dîrlea : „Noi lucrăm partamentele 10, 23, 61, 62 dicatelor, s-ar urmări şi muncă sau in relaţiile lor
•lata cu conducerile unităţilor la amenajarea zonelor verzi — curăţăm, săpăm, plantăm şi 70 din blocul 42 ; 37, cum locuiesc, şi cum se cotidiene, dar în gindirea
r a- şcolare şi cu cadrele didac- şi curăţarea spaţiilor din —, pentru că ne place să 48, 45 şi 46 din blocul 43 ; comportă încadraţii lor ca... cărora, în anumite împre­
un
un tice vor fi prezentate pro- jurul blocurilor lor. I-am fie frumos, dar de multe 22 din blocul 44 ; 19 din locatari. jurări, se ce produce estom­
„scurtcircuit",
Ie
moa filele liceului, meseriile, u- întâlnit pe Ştefan l'man, ori muncim în zadar. Pe blocul 45 ; 22, 27 şi 34 din Am mai reţinut şi alte pează sau Ie anulează to­
, în nitaţile economice pentru Hilda Dan şi Hudiţa Costea de o parte, din cauza plat­ blocul 48 şi 42 din blocul câteva probleme ale cetă­ tal sentimentul cinstei.
asi- care se pregăteşte forţa de din blocul 44, pe Gheorghe ţenilor din cartier — nu Dintr-o asemenea categorie
fac parte şi cei care, uzînd
uslă muncă. Sta mate, Constantin Ghe- sînt suficiente unităţi pres­ de diferite tertipuri, în­
toa- Concepută pe baze ştiin- rase, Ioan Dobra, Ioan Mes- tatoare de servicii, nu sînt cearcă — şi o vreme reu­
jrită ţifice, acţiunea de preîn- tecăneanu şi Liviu Furdui, Asociaţiile de locatari intre ceea ce locuri de joacă pentru co­ şesc — să fure (căci furt
ît'ci- scriere nu limitează posi- din blocul 56, pe Eugen pii, berăria „Orizont" con­ se numeşte !) energie c-
Meschin
ho- bilităţile elevilor de a opta Volungan şi Nicolae Covaci tinuă să fie un poluant al Icctrieă. mentalitate ! ghid,
Cel
şubredă
nlii, mai tîrziu pentru alt liceu din blocul 42, pe Rusalin sînt şi se trebuie să fie ordinii şi liniştei —, pro­ care procedează astfel nu
cizii sau profil. Este necesar să Sima, Sabin Chirilă, Eca- •------------------- ----------------------------------------------------- înţeleg că nu păgubesc doar
de
inţi- se cunoască de către pă- terina Orheianu, Avram bleme pentru rezolvarea întreprinderea furnizoare întrea­
energie
electrică,
ci
re- rin ţi şi elevi că în treapta Matei şi Ka.şler Martin din cărora ar trebui să insiste ga colectivitate.
în iutii de liceu pregătirea formelor pentru gunoi me­ 49 — foarte prost întreţi­ mai mult şi asociaţia de Nc-am făcut o datorie din
, ea este unitară şi ca atare se biocul 43, pe Ioan Andro- najer prost amplasate şi nute de locatarii lor —, locatari. Noul comitet ales h arăta în paginile ziaru­
consecinţele
lui
sînt
esa- pot înscrie în treapta nache, l'oan Coşat, Petru slab întreţinute (de unde ţi-e şi ruşine să intri — de curînd va trebui să ac­ acestui care păgubos obicei, din
e a a doua la orice alt profil Florea, Dumitru Sepeţan, vîntul duce fel şi. fel de hîr- ruşine do ruşinea ce-ar tiveze mai mult şi mai bi­ a-i înfiera pe cei care pro­
tăţii (meserie), în urma susţi- Nicolae Grigore şi Nicolae tii eînd gunoiul nu e ridicat trebui să le fie lor ! —, iar ne, să fie iniţiator şi coor­ cedează în acest mod. Chiar
niza nerii unor examene de di­ Bunea din blocul 45, pe la timp), iar pe de altă cetăţeni ca : Gheorghe Ma­ donator al tuturor acţiuni­ credeam că a dispărut fau­
fer- ferenţă. Aşa cum se cu- Gheorghe Mocioiu, Gheor­ parte, din cauza unor ce­ ci ngo, Ioan Mocianu, Ni­ lor de gospodărire organi­ na hoţilor de energie elec­
ck? moaşte din prezentarea re- ghe' Onescu şi Mari a Bol­ tăţeni certaţi cu cele mai colae Adam, Vasile Covaci, zate în cadrul asociaţiei, trică. la Dar iată că primim
al
un
de
corespondent
!o- ţelei şcolare în buletinul dea din blocul 49. Fără elementare norme de bună Mircea Solomon, Mihai iar membrii săi, exemple nostru numele unor cetă­
în- nr. 26 al Inspectoratului pretenţia de a-i fi numit convieţuire. Nu sînt rare l-Irlşcanu, Ştefan Ilompot, de dăruire şi participare. ţeni din Brad şi din sate­
oro- şcolar judeţean, toate 11- pe toţi cei care s-au do­ cazurile cind, seara, vezi Fabian Antal, Alexandru le învecinate surprinşi în
flagrant
lucrăto­
delict
de
pre- ceele şi şcolile-generale cu vedit mai harnici, menţio­ zburînd de la geamuri pla­ Antal, Ştefan Bumbuţă şi DOINA COJOCARU rii Centrului de distribuţie
soe- prima treaptă beneficiază năm şi participarea mem­ se cu gunoi care „aterizea- Augustin Şamu sînt cîţiva a energici electrice din lo­
calitate.
Ei
lele de o bază didactico-mate- ză-‘ pc unde nimeresc, sau locatari cu restanţe mari la iau Banciu, se din numesc Tră­
Vi-
Goşa,
rială modernă, de cr\dre brilor noului comitet al a- găseşti maşini parcate peste plata taxelor comune şi salon Almăşan, Loghin Al-
r .şi didactice bine pregătite sociaţiei, în special a nou­ florile pe care abia le-am total inactivi în viaţa aso­ Pentru anlomobiliştt măşan, Nicolae Almăşan,
:i-a, profesional şi asigură re­ lui preşedinte Vasile Do- plantat. Chestiune de bun ciaţiei. Un paradox : mulţi toţi din satul Zdrapţi, Pă­
Luncoiu
o şi partizarea în producţie ci boca.n şi a administratoru­ simţ !... dintre aceşti rău-platnici durea Jos, Pasc, din Oprea, din
de
Vasile
pri- tuturor absolvenţilor. lui Căsălean Floriea, la Legat de participarea la sînt încadraţi în muncă Rampă de spălare Valea Bradului, Ana Petru,
ju- Inspectoratul şcolar ju- toate acţiunile organizate. acţiunile patriotice organi­ la „Dacia-service“ Anîuţ Leahu, Mihai Simion,
i pl ă deţean adrese•ază tutu ror Ne referim \cf noul comi­ zate pentru gospodărirea tocmai la Grupul întreprin­ Marin Morar şi Ioan Păi-
pre- părinţilor elevi lor clase dor tet, preeizînd şi faptul că si înfrumuseţarea cartieru­ derilor de gospodărie co­ O veste bună pentru au- cuţ din oraşul Brad.
K-n. a VlII-a invitaţia de ; i fi pentru slal)a participare la lui, trebuie să subliniem munală şi locativă — ad­ tomobili.şti : a fost pusă în Evident, toţi cei amintiţi
la
„scurtcircuitaţi"
e a alături de copii i lor şi mii- viaţa asociaţiei cîţiva mem­ că şi în cele şapte blocuri ministratorul fondului lo­ funcţiune rampa t!c spă­ au fost dar important ar
buzunare,
maşinilor
la
moder­
■rusă •ne, la liceele pentru c are aparţinătoare asociaţiei nr. cativ. Faptul ne îndeamnă lare a staţie „Dacia—service" fi ca ei să înţeleagă că
na
de au optat, spre a se e on- bri ai vechiului comitet — să arătăm că nu toate u- din Deva. niciodată cinstea nu se dă
ste- vinge personal de cornii ţii- Ioan Totor, Gheorghe Su- 27 sînt mulţi cetăţeni care nităţile economice sprijină Programul de lucru : în­ pe ruşine.
îor, le existente, ol ! erindu-li -se. ciu, Horvat- Carol, Vasile nu vor să facă absolut ni­ în suficientă măsură aso­ tre orele 8—1G. MIRCEA CRIVĂŢ j
dor totodată posibilitatea de a Dumitru, Istrate Ghiţan şi mic pentru colectivitate. Şi ciaţiile de locatari în exer­
si purta un dialog deschis cu
de consiliile de conducere şi
tare cadrele didactice. Sîntem
, a convinşi că, aeordindu-ne Începută! e bun, dar trebuie o mobilizare şî
ale- acest sprijin, vor contribui
•iev ia reuşita acţiunii, care se
om- înscrie in preocupările participare activă a tuturor cetăţenilor
.'în- noastre permanente do a
10, asigura activităţii de ori- martie lucrau de zor la
.co- cutare şcolară şi profesio- în documentele de partid mai largă a membrilor coo­ întreţinerea păşunii C.A.P.
ma nală un plus de eficienţă, şi de stat, în cuvântările peratori — arăta tovarăşul Lăpuşnic cooperatoarele E-
:leţ, în sensul creşterii rolului t o v a r ă ş u l u i Nicolae Petru Mircea, preşedintele
fi şcolii în sprijinirea părin- Ceauşeseu, se subliniază că C.A.P. Roşcani — să facem lena Liţiu, Aurelia Moise,
Drăghincescu,
Ver-
Elena
•ga- ţilor şi elevilor pentru a- participarea la acţiunile de lucrări de întreţinere pe ghelia Crişan, Cornelia Şol-
170 ha păşuni şi să ferti­
lrr legerea profesiunii viitoare îmbunătăţire şi întreţinere dea şi altele, împreună cu
i şi in consens cu interesele e- şefa echipei Mari a Şui aga.
:lor conomice ale judeţului nos- Cooperatorii de aici au
na- tru si ale întregii societăţi, curăţat pînă acum 33 ha
pă- Prof. VASILE BLENDEA, - loz .şi ■ de păşuni. Am constatat —
lor, inspector şcolar general cu excepţia C.A.P. Lăpuş­
lor, adjunct al a pajiştilor naturale este o lizăm 50 ha, iar din fineţe nic şi a fermei I.A.S. — că
•, în Inspectoratului şcolar obligaţie, o îndatorire a avem curăţate 30. ha. în în celelalte unităţi se mun­
ize'; judeţean
tuturor locuitorilor de la această acţiune se eviden­ ceşte la curăţarea păşuni­
sate. Acţiuni de curăţare ţiază Eleonora Sîrb, Euge­ lor doar cîteva ore dumi­
şi întreţinere a păşunilor nia Gărmăzan şi Salade nica şi cu un număr redus
G R A M U L şi fîneţelor naturale s-au Andrăşesc, brigadieri de de oameni. începutul este
:e şi de conducere Deva organizat şi se desfăşoară câmp, Victoria Trif, Lenuţa bun. Rezultatele sînt însă
şi în satele comunei Dobra. Benteu, loja Tomoaie, Io- departe de ceea ce se cere
1982, orele 17 — sala mare a Comi- Este de menţionat în aceas­ sif Popovici şi alţi coope­ şi trebuie realizat. în fie­
tă privinţă grija şi preo­ ratori". care unitate şi sat, sub con­
artie 3982, orele 17 î
ui de documentaro politico-ideologi- cuparea conducerii fermei Asemenea lucrări de în­ ducerea organelor locale
r T a zootehnice din Lăpuşnic a treţinere s-au realizat şi la de partid şi de stat, tre­
nicit a Comitetului municipal P.C.R. I.A.S. Mintia, unde au fost C.A.P. Dobra pe 10 ha pă­ buie să se organizeze zilnic
Cabinetului judeţean de partid realizate lucrări de cură­ şuni şi 15 ha fineţe, iar acţiuni de întreţinere a
iirtie 1982, orele 17 :
ui de documentare politico-idcologi- ţare pe 20 ha si fertilizări fertilizările s-au făcut pe păşunilor şi fîneţelor la
a Fabrica de încălţăminte Hunedoara — linia a Hl-a, schim­ cu îngrăşăminte chimice pe 100 ha. La C.A.P. Răduleşti care să fie mobilizaţi şi să
Cabinetului judeţean de partid bul A. Controloarea do calitate Elena Muntean se con­ 35 ha din cele 90 ha pe s-au făcut defrişări pe 20 participe activ toţi Cetă­
irtie 1982, orele 17 — sala mică a sultă cu un grup de muncitoare asupra execuţiei bran-
ea» ţurilor şi feţelor. Foto: VIKG1L ONOIIJ care le posedă. „Noi am ha păşuni şi curăţări pe ţenii.
reuşit printr-o mobilizare 7 ha fineţe. în ziua de 16 N. BADIU
cu realitatea „exagerările carte personaj literar. Pline în a-şi manifesta aprecierea, naturale şi studiu atent, cît MAREA BAIE Binka Jeliazkova analizează 1
sau schimbările de situaţii" de haz sînt peripeţiile din publicul devean a marcat şi jocul scenic oportun şi cil competenţă şi responsa­
trebuie considerate ca fiind Munţii Retezat povestite in- momentele reuşite ale ope­ firesc, îndreptăţesc turneele NOCTURNĂ bilitate tocmai cauzele aces­
mijloace caracteristice crea­ tr-o altă naraţiune — „Me­ retei, care, în sine, prin li­ (Italia, Egipt), precum şi do­ tei crize. Ele trebuie căuta­
ţiei literare". die în Retezat". Umorul con­ bret şi muzică, este un stră­ rinţa noastră de a-1 revedea te intr-un sol special. Unde­
:le în spaţiul cultural devean. în Binka Jeliazkova, autoarea va s-a întîmplat o gravă e-
Drago? Vicol, scriitor a că­ stituie principala caracteris­ lucit exemplu de „produs de filmelor „Am fost tineri" şi
rui activitate literară însu­ tică a întregului volum care serie" : banală, sclipitoare, rolul personajului principal, „Ultimele lor cuvinte", ur­ roare în pregătirea acestor
Altfel
nu
viaţă.
pentru
mează peste treizeci de volu­ se cil este cu delectare. uşor elegantă şi rafinată, a- Olimpia Blzera — soprană de măreşte cartografierea tină- tineri poate explica vidul sufle­
se
me de poezie, nuvele, repor­ SILVIU GUGA bundînd de idei melodice oa- un repertoriu vast, ale cărei rului contingent. „Marca ba­ tesc, iresponsabilitatea per­
taje, romane, a avut răgazul reuşite au fost aplaudate în ie nocturnă" este o nouă do­ sonajelor. Dcrulînd filele de
făcut
a
şi
jlum să-şi reamintească vechile U.R.S.S. unei Italia — consonanţe vacanţă, care se încheie cu
fine
dovada
fic<?l fntimplări şi să lc repoves­ cu tipul uman interpretat. vadă în acest sens. Un foar­ un tragic accident. „Marca
ge- tească, cum spune, cu „mij­ Vocea plăcută, jocul adecvat, te bun film, curajos, sincer, baie nocturnă" pledează pen­
>rin- loacele caracteristice creaţiei BsgagRzsarg ,:2 il ; o fac aşteptată. Notabile complex în conţinut, dar de tru aderenţa tinerilor la a-
pe literare", ilar, din păcate, sînt şi apariţiile Teodorei o covîrşitoare simplitate in devăratele valori, nu la ce­
data avem întristat prilej de a „CONTESA rccarc şi de un caracter Ciucur (in rolul Lizei) şi expresie. le perisabile. Cazul narat de
-no- consemna că n-a mai apucat dulceag, susţinute de un \ T o- Ion Pribac. Tema filmului este rapor­ filmul Binkăi Jeliazkova (ex­
tii-şi să şi le vadă tipărite. Dulci­ MARIŢA" cabular armonic şi amplifi­ Ar fi binevenit un mai tul dintre tînăra generaţie şi
î pc le şi uneori ciudatele aven­ cate prin efecte sonore de-a stăruitor şi exigent travaliu sistemul valorilor, propriu celent scenariul lui Ilristo
. A- turi ale unui reporter (Edi­ dreptul „pitoreşti". (Inter­ al unor interpreţi, pentru a con tem p o r an citaţii noastre. Gancv) constituie o regreta­
erul tura Eminescu) este o carte Un pithlic numeros şi venţiile tamburinei au fost obţine o sincronizare per­ Acest raport, cum demon­ bilă rătăcire. Ceea ce nu
vre­ apărută postum. punctual a aşteptat, Ia Deva, de cele mai multe ori prea manentă cu ansamblul or­ strează analitic, fin şi nuan­ înseamnă — sugerează mesa­
au** în peregrinările sale ca re­ un nou prilej de elevată des­ viu resimţite. Am fi dorit chestral. jul peliculei — că putem tre­
timp porter, regretatul Dragoş Vi­ tindere : spectacolul cu ope­ o mai justă proporţionare a Solişti, cor, orchestră, cos­ ţat, filmul Binkâi Jcliazkova ce cu nepăsare pe lingă el.
nin- col a străbătut şi meleaguri­ reta „Contesa Mariţa" al an­ intensităţii sonorităţii tam­ tume şi decoruri, toate au este destul de complicat. Invitind la reflecţie, filmul
carc le hunedorene, două din na­ samblului Operei române din burinei în raport cu cea a colaborat rodnic la crearea Factologîa vehiculează sen­ militează pentru amplificarea
ung, raţiunile încinse în cartea Timişoara. I-au fost înde­ orchestrei). unei imagini cît mai fidele suri şi semnificaţii grave. Un spiritului de responsabilitate
eori sa au „subiect huncdorcan". plinite gustul şi exigenţele, Aplauzele au punctat şi textului abordat. Sperăm ea
care în povestirea „Un sat de atît datorită temei prea bine­ reuşitele interpreţilor. Re­ viitoarele prezenţe ale Ope­ grup de tineri, care îşi pe­ colectivă, mai ales cînd este
De- departe" ne sînt relatate în- cunoscutei oxierete, scrisă de marcăm îndeosebi realizarea rei române timişorene să ne trece vacanţa pc litoral, a- vorba de cei ce vor prelua
plft- tîmplările de reporter alo E. Kalman, pe un libret de personajului Tassilo, construit ofere şi lucrări din reperto­ cuză — prin comportament, ştafeta muncii.
î ad autorului la Boşorod, unde J. Brammer şi A. Grunwald, cu sensibilitate şi inteligen­ riul contemporan. mentalităţi şi atitudine faţă
de­ leagă o strînsă prietenie eu cît şî calităţii jocului. ţă de Nicolae Zah aria. Atît
raia doctorul Donţu, devenit în Sensibil, receptiv, prompt vocea, vădind reale calităţi ANA BOHANCU de viaţă — o gravă criză. AL. COVACI