Page 71 - Drumul_socialismului_1982_03

78 0 DUMINICA, 21 MARTIE 1982 pag. 3

’SSGMă Se se întîmpfâ eu apa caldă ?
une Avanpremieră
I5BBBB8
Relatăm, în continuare, tui an se prevede suplimen­
lîipnia în loan Roman, director ge­ pentru CT 8 şi CT 12, pen­
IARTIE răspunsurile date de ing. tarea branşamentelor si
fD.văţă- neral adjunct al Grupului tru aceasta din urmă lu­
• tehnic întreprinderilor de gospo­
sultaţii) crările fiind deja începute.
itca Taarida dărie comunală .şi locativă •S-au executat, de asemenea,
iei şi Jianu Fărcaşu, şeful sec­ separări de cazane pentru
cii HU^ED ţiei apă, canal, termofica- apă caldă menajeră în 15
de J.W. Goethe re, în legătură cu apa şi centrale termice, urmînd
:al a gospodărirea ei în munici­ ca în acest an să facem o
piul Deva :
astfel de modificare şi ia
n :
directă ficare şi sistematizare. O în ultimii ani scena Tea­ Ce înseamnă pentru con­ CT 18. Mai adăugăm fap­
Rad- trului de stat „Valea Jiu- sumatori cît şi pentru cei tul că în majoritatea cen­
- Rul- Cuvinte asemenea tentativă, prima lui“ Petroşani ne-a oferit ce produc şi distribuie apa tralelor termice presiunea
(rcpri- de acest fel din literatura surpriză după surpriză prin
primul noastră de specialitate, este spectacole de aleasă ţinută caldă, această utilitate care apei calde se reeditează cu
inalelor artistică cu „O anecdotă incumbă consumuri supli­ pompe suplimentare, fapt
„Pluta
lor eu- Contrar, poate, convinge­ chipuie, bunăoară, că for­ lucrarea Floricăi Dimitrescu, provincială*, „Paracliserul* Medu­ mentare de energie electri­ ce arc şi influenţe negati­
de
şi
zei*
rii noastre intime, puţini tuit înseamnă forţat sau că Dicţionar de cuvinte recente, că şi combustibil ? Dorin­ ve în alimentarea cu apă
îtru cei M. Sorescu, „Arca bunei
dintre noi se pot lăuda că apărut zilele acestea in speranţe* de I. D. Sirbu, ţele exprimate în cele mai rece a blocurilor, dar pină
lucrativ e tot una cu harnic.
stăpinesc perfect limba ro­ prestigioasa şi populara co­ „Al treilea nu se poate*, de multe sesizări sint formu­ la soluţionarea alimentării
în sa- mână. Nu m-am sfiit de Căci neologismele oferă ce­ lecţie „Dicţionarele Alba- I. Martinov. La acestea se late cam astfel : „să fie cu apă a municipiului în
rcpor- aceea niciodată să recu­ adaugă „Ifigenia în Tau­
scriilo- le mai frecvente surse de tros“. Ca orice întreprinde­ rida*, operă a marelui apă caldă îndeajuns, la ore mod corespunzător — pro­
du Po- nosc că in momentele de confuzii. Iar dintre neolo­ re vastă şi de pionierat rea­ poet, dramaturg şi prozator convenabile şi temperaturi blemă despre caro vom
ezitare mă folosesc de dic­ lizată de un singur om, e Johann Wolfgang von potrivite". O triere a zone- vorbi în articolul următor
îiei gisme, cuvintele recente, a- Goethe — moment de săr­
„Debu- ţionare şi îndreptare, pe dică cele pătrunse in lim- şi aceasta discutabilă sub bătoare pentru că premie­
cţie a care le păstrez in raftul cel unele aspecte. înainte de a ra de astăzi omagiază şi
nceze mai apropiat de mina împlinirea a 150 de ani de Despre furnizarea şi gospodărirea apei
fi discutabilă, ea e insă sti­ la moartea titanului litera­
dreaptă. Cit de uşor se mabilă, avind marele merit turii universale. Teatrul în municipiul Deva (II)
astăzi,
o-
din o- poate greşi, ne convingem Consemnări de a umple un gol şi de a minerilor renaşte lingă o în­
ferindu-ne,
pe
din interviurile „in direct“ oferi un prim şi preţios nobilare a sufletului, şi o lor din care provin cerin­ — măsura se menţine.
E de la televiziune. Mai pu­ ghid intr-un moment în sărbătoare a Thaliei. „Ifi- ţele cele mai insistente Ce se intimplă în sfera
genia în Taurida*, scrisă în scoate în evidenţă faptul utilizării ? Iată un sondaj
ţin din presa scrisă, unde
ba ma- bă in ultimele două dece­ care explozia informaţiona­ 1779, este un spectacol de că ele se localizează cam edificator pentru a ilustra
există întotdeauna un re­ nii, încă nefixate nici ca lă fără precedent revarsă mare accesibilitate oricărei
dactor providenţial care pronunţie, nici ca grafie, de categorii de public. Aurel în aceleaşi zone în care se că nici aici nu sint toate
asupra noastră un torent Manca a realizat un spec­ reclamă şi deficienţe în a- în ordine : la trei blocuri
nomică face toaleta textului. Dar şi multe ori nici ca sens. Li­ de cuvinte sclipitoare, zor­ tacol pentru toate gusturi­ limentarea cu apă rece. din municipiu s-a verificat
ălăjene aici se mai produc gafe, nele dintre acestea sint inu­ le; regizoral, el pune e-
1 năitoare, sau bizare. Îna­ xemplar în „pagina sceni­ Deci, se poate trage con­ existenţa banalelor dopuri
precum cea a unui poet de tile, folosite din snobism, inte de a ne lăsa se­ că* o dramă antică, desci- cluzia că insuficienţa apei la chiuvete şi lavoare, cu
dul 2 prim plan care scria de cu- de dragul rezonanţei exo­ frînd relaţiile, caracterele, reci atrage şi deficitul de care au fost dotate la pu­
rind intr-o foaie de mare tice, ca, de pildă, hold-up duşi de luciul lor nou- psihologia personajelor, iar alimentaro cu apă caldă. nerea în funcţiune. La cele
nouţ, avem acum po­ în final, ideile majore, tra­
:^a tiraj despre ,,patria înseşi (=zspargere] ; altele, cum gedia unei lumi. Este însă bine să delimi­ 180 de apartamente s-au
ar fi lovestorysm (—melo­ sibilitatea să le verificăm tăm (şi această delimitare mai găsit 39 de dopuri, din
dovedind un, probabil, mai validitatea, sensui, grafia, Elena Buzdugan a reuşit
vechi conflict cu pronume­ dramă) sau haios (—amu­ ceea ce se poate numi o se cere şi din partea celor 360 cîte ar fi trebuit să
zant) sint produse ale mo­ pronunţia, evitind astfel po­ demonstraţie -practică de ce _ sesizează) problema a- fie. Deci, apa „curgătoare"
le personal de întărire. Se scenografie, cu economie
00 Bu- dei sau teribilismului juve­ sibile şi întotdeauna penibi­ de mijloace ce denotă o pei calde în două : calita­ în apartamente este o rea­
Joncer- intimplă deci, din păcate, nil şi n-au şanse de viabi­ escnţializare evidentă a is­ tiv (curge şi nu este caldă) litate mult prea risipitoa­
kctuali- şi la case mari... le greşeli. Dicţionarul de toriei şi legendelor antice.
tc; 8,00 litate ; in sfirşit, cele mai cuvinte recente e un pre­ Discreţia creatorului subor­ şi cantitativ (curge cu in­ re, treeîndu-se cu foarte
aţelor ; Dar asemenea capcane donat ideilor spectacolului, termitenţe sau deloc). S-ar multă uşurinţă peste utili­
linical ; multe sint realmente nece­ ţios instrument ştiinţific de dovedind şi o mare inven­ elimina, din munca celor zarea acestui accesoriu.
u toţi; nu se află doar pe poteci­ sare, limba noastră nea- tivitate şi o gîndire în a- chemaţi să rezolve sesiză­ Pe de altă parte, o de­
,15 Noi le mai puţin umblate ale vind alte echivalente pen­ lucru, care, pentru că este mănunt a textului, a pier­
jhestrci util oricărei categorii de dut însă pe drum, poate şi rile, verificările suplimen­ monstraţie simplă ne-a do­
Itadio- gramaticii, ci şi pe marele tru realităţile pe care le din „economie*, costumul tare, sporind eficienţa in­ vedit că pe coloana unei
ivertis- denumesc : ecosistem, ludo- cititori, va avea acelaşi suc­ de epocă, rămînînd tribu­ tervenţiilor. scări dacă la parter şi la
) Unda bulevard al vocabularului. tară simplităţii şi uşu­
pe por- Cad in ele îndeosebi cei tecă, monorai, presurizare ces de librărie ca un ro­ ( rinţei mişcării. „Ifigenia în Ce a făcut Grupul în­ etajele 1 şi 2 se deschid si­
2gistră- ele. In domeniul cuvintelor man poliţist. Taurida* este un spectacol treprinderilor de gospodărie multan două puncte de <■• n-
2; 15,00 obişnuiţi să înveţe după u- recente se simte deci cel \ merituos şi datorită unei comunală şi locativă pen­ sum, la etajul 3 apa ajun­
1 Bule- distribuţii ce onorează în
Imanah reche, ajungind să-şi în­ mai acut nevoia de clari­ RADU CIOBANU \ bună parte scena teatrului tru a îndrepta stările de ge intermitent sau deloc,
iversul petroşănean. în primul lucruri negative ? Au fost cît despre nivelul 4 ce să
17.30 1______ rînd, memorabil pentru necesare multe intervenţii mai vorbim ? ! Multe sesi­
18,00 spectator rămîne portretul pentru cercetarea unor pro­ zări reclamă lipsa apei cal­
05 Pu- Higeniei, sub chipul Mire-
icoteca lei Cioabă, care impune iecte ale Institutului de de în zilele de sîmbătă şi
tliojur- TULNIC personajului o notă dis­ proiectări Hunedoara-Deva, duminică. Sint oară singu­
gistrări DE PRIMĂVARĂ
20.30 tinctă a talentului şi for­ puse în practică de către rele zile în care se pot rea­
sale;
22,00 ţei învestiturii partiturii Mihai constructor. Gospodărin- liza necesităţile gospodă­
conferă
Clita
no­
'anora- Peste puţin, din nou, se vor du-şi fondurile alocate în reşti ? Sint motive de re­
ară de desface bleţe în gest şi mişcare ; scopul întreţinerii fondului flecţie pentru că un con­
tin de Adrian Zavlovschi şi Valen­
uans; cuvintele din muguri şi-or să tin Vlădăreanu, (ca fraţi), locativ în decursul anilor, sum simultan se transmite
spaţiul
umple
să
muzi- doară au forţă Alexandru Anghe- secţia de exploatare a su­ la scara întregului oraş,
scenic,
pe dealuri înverzind rotund lescu poartă de la înfăţişa­ plimentat aparatura de fiind afectate numeroase
sa din ţară re şi pină la atitudine preparare a apei calde pre­ zone si îndeosebi locuinţe­
flamuri de grîne mirosind a „semnul* marelui rege an­ văzută iniţial în 19 centra­ le de la etajele superioa­
pace tic. Dincolo de micile scă­ le termice, ceea ce înseam­ re, care suportă implicaţii­
SK£33 deri credem că talentul şi
Doar munţii-mpresuraii forţa creatoare a lui Aurel nă 23 aparate de contra­ le zilnice ale consumului
i (Pa- cu-albori de miei Manea au făcut posibilă o curente De asemenea, in iraţional. Fiecare consuma­
Tă ltim i transpunere scenică intere­ perioada 1973—1981 s-au tor, asociaţiile de locatari
JAR A ..itîrzie sub getice cojoace santă a unui text de o fac­ reconsiderat peste 8 km de trebuie să insiste pentru
Cramer prin care sparg lumina, sâ se tură mai puţin obişnuită,
(Side- joace, menit mai degrabă a-şi reţea pentru apă caldă me­ utilizări raţionale, pentru
:ranţe- popoare colilii de ghiocei dezvălui frumuseţile şi as­ najeră, care s-a dovedit evitarea risipei. Asociaţiile
x libe- cunzişurile prin interpre­ subdimensionată faţă de de locatari, printr-o con­
; PE- Pe Mureş şi pe Cerna şi pe tare decît prin lectură. cerinţe; s-au suplimentat sultare largă a cetăţenilor,
l elec- „Ifigenia în Taurida* pro­
Ana şi Strei mite a fi unul dintre spec­ branşamentele de apă rece ar putea chiar trece la or­
PENI : se limpezeşte Doina milenară tacolele reprezentative pen­ pentru centralele termice ganizarea orară a folosirii
(Cul- suind în tulnic nou, de tru un teatru de provincie, 11, 9, IC, 4, 14 din strada apei calde pe nivel uri ie
tan- IFIGENIA IN TAURIDA. Secvenţă din spectacol, cu o dovadă de mafhritate ar­
VUL- primăvară, Mihai Clita (Arkas) şi Mirela Cioabă (Ifigenia). tistică. , Lenin, se lucrează în pre­ blocurilor, în cadrul pro­
scriile lumina-n care curg strămoşii Spectacolul a fost pus în scenă cu prilejul come­ zent la modificări pentru gramului de furnizare des­
DNEA: mei... DUMITRU DEM IONAŞCU alimentarea cu apă rece la tul de larg asigurat în mu­
^ETRI- morării a 150 de ani de la moartea lui J. W. Goethe.
delic- EUGEN EVU CT 15, iar în planul aces- nicipiul Deva.
ANI-
uchlan
CÂNI :
(Retc- teanu, din Petrila. oferind J
lurif?» spre vînzare bijuterii. A j
le I-TI Goethe —■ contemporanul nostru casă la ea s-au mai găsit -
\BAR-
ţandă- 30 grame de bijuterii şi I
ŞTIE : sum'a de 12 250 lei pro- -
1 (Pa- alul omului contemporan" la piemieră absolută unele din­ venită din vînzarea aces- |
iţă de „în el umanul ne apare la o asemenea putere care participă cu conferinţe tre cele mai controversate
3EOA- îneît, dacă ar trebui ales cineva să ne reprezinte şi apoi în dezbatere oameni piese din dramaturgia româ­ * a Paznicul salvat. Chiar tora. După cum se vede. ,
iarnă înaintea zeilor, 1-arn putea alege pe e!“ (C. Noica). de cultură şi artă invitaţi în | aşa. Paznicul Teodor Urî- comerţul cu bijuterii din j
-
•\ŢEG: nă contemporană, obţinînd » ţescu, fiind de rond la metale nobile îi aducea *
t (Da- Valea Jiului, esteticieni şi chi­ în consecinţă o serie de pre­
idee; tici literari, scriitori şi drama­ mii - prezintă şi supune dez­ | Autobaza de transporturi venituri importante lui J
rAzbu- Acum, cînd în întreaga lu­ Mureş) şi Teatrul de stat „Va­ ; Orăştie, s-a îmbătat şi a M.M. Pină acum. Pentru J
tliră) ; turgi, teatrologi şi critici de baterilor pe ideea de con­ adormit în cabina de la că, în continuare, o să-i *
unic) ; me se comemorează un secol lea Jiului" Petroşani. teatru. Să amintim dintre a- temporaneitate a operelor de I poarta unităţii. înainte
rizează şi jumătate de la retragerea Această acţiune de cinsti­ ceştia pe Romul Munteanu, artă - şi alte două specta­ aducă numai bucluc.
eşul) ; în copleşitoarea umbră, a Ion Zcimfirescu, Romulus Gu- j însă pusese în priză un
ăspun- re a operei titanului de la cole din dramaturgia româ­ > reşou electric. Să-i fie e Aviz scandalagiilor. J
LARI : unuia dintre cei mai de sea­ Weimar constituie un deose­ ga, I.D. Sîrbu, Marin Sores- nă : Paracliserul de Mqrin | cald. Şi in timp ce visa Judecătoria din Deva a 1
1 (Mi- mă scriitori ai lumii, Johann bit prilej pentru colectivul cu, Ion Cocora, Jean Livescu, Sorescu (regia Radu Dinu- , cît de bine îşi face servi- condamnat pe Viorel Mag- '
Wolfgang Goethe (28 august
artistic al teatrului minerilor Valentin Silvestru, Dina Co­ lescu, scenografia Florin Ha- 9 ciul, un birou cu doeu- da, din Veţel, la patru j
1749 - 22 martie 1832), la de a aduce în faţa oameni­ cea, V.E. Maşel;, Romulus rasim) şi Arca bunei speran­ * mente a luat foc. Norocul luni închisoare pentru a- «
Petroşani, în zilele de 21 şl lor muncii din Valea Jiului Diaconescu, Dumitru Chirilă, ţe de Ion D. Sîrbu (regia şi i lui Urîţescu a fost că a costare de persoane si j
22 martie, se desfăşoară, sub spectacolul Ifigenia în Taurida A.l. Brumaru, Ion Calion, scenografia Bogdan Ulmu). 8 trecut atunci pe acolo un comportare violentă. A- „
egida Consiliului Culturii şi (regia Aurel Manea, sceno­ Cornel Moraru, Constantin De asemenea, pentru lărgi­ ' subofiţer de miliţie care ceeaşi instanţă a sancţio- j
pentru Educaţiei Socialiste şi cu grafia Elena Buzdugan), spec­ Paraschivescu, Radu Anton rea cadrului dialogului, invi­ | l-a scos afară din cabină, nat pentru scandal, cu J
aea se taţii la această manifestare
va fi concursul Comisiei Naţionale tacol ce pune în lumină Roman, Antoaneta loraache, - salvîndu-1 de la asfixiere. cîte 1 000 lei amendă pe |
mai a Republicii Socialiste ''Ro­ ideea de libertate şi frumu­ Ileana Beriogea ş.a., veniţi in comemorativă participă la şe­ | Nu însă şi de la sanc- Mihai Moldovan şi Mi- <
t spe- mânia pentru UNESCO, ma­ seţe morală din opera iui Valea Jiului, ca împreună cu zătoarea literară „Valori u- , ţiunile pe care le merită, hai Lupa, şoferi la în- J
inter- nifestările cultural-teatrale Goethe, care, în cuvintele lui oamenii adîncului să medite­ treprinderea judeţeană de i
sufla manlsîe în arfa contempora­ s s Bijuterii cu bucluc.
eări de Goethe - contemporanul nos­ Hegel este „creaţia cea mai ze şi să scoată la lumină nă", organizată la întreprin­ ” Organele de miliţie din transport local, pentru ;
)rd şi tru, organizate de Comitetul demnă de admirat şi cea mai nestematele acestei opere derea minieră Lupeni, în Jj Petroşani nu prins-o în provocare de scandal. Mai J
ra mi- frumoasă cu putinţă in a- grandioase, coordonatele u- mijlocul minerilor, sau la In­ 1 flagrant pe Marîa Mun­ sint si alţi amatori ?
între de cultură şi educaţie socia­
grade. listă a! judeţului Hunedoara, ceastă privinţă". nei vieţi şi personalităţi de­ stitutul de mine din Petro­
’C 4 şi Asociaţia oamenilor de artă Ideea de convorbire cu venită operă. şani, unde se va prezenta şi Rubrică realizată cu sprijinul
1 dimi- filmul documentar „Goethe". Inspectoraîului judeţean de interne
din instituţiile teatrale şi mu­ Goethe stă la baza colocviu­ Teatrul minerilor - caie,
zicale, revista „Vatra" (Tîrgu lui inaugural „Goethe şi ide­ în ultimul timp a realizat în DUMITRU VELEA