Page 73 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 73
COMSflîUl DE STAT
Ai
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNA
D E C R E T
Pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
în temeiul articolului 54 publicii Socialiste România ţională în a cincea sesiune
d e c r e t e a z ă : a celei de-a opta legisla
din Constituţie,
Articol unic. — Se con turi Ir ziua de 1 aprlli®
Consiliul de Stat al Re voacă Marea Adunare Na 1982, ora 10.
NICOLAE CEAUŞESCU
preşedintele Republicii Socialiste România
Consfătuirea judeţeană a creaţiei
tehnico-ştiinţifice de masă
Iert s-a deschis în jude de masă şl a inginerilor şi milioane a importului, pre
ţul nostru, „Săptămîna tehnicienilor, inventatori şi cum şi în aproape 134 mi
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ creaţiei tehnico-ştiinţifice inovatori — i-au asigurat lioane lei beneficii.
de masă în sprijinul rea un pronunţat caracter de în Intervenţiile lor, par
lizării sarcinilor economi lucru şi de schimb de ex ticipanţii la consfătuirea
ce . înscrisă în Festivalul
Duminica pe ogoare muncii şi creaţiei „Cinta- perienţă. al judeţeană, printre care ing.
11
Caracterul de masă
rea României", manifesta participării la acţiunile de Miron Reţbedea, Gheorghe
Ştefan
Cornea,
Ivănoiu,
rea este organizată de Co creaţie ştiinţifică şi tehni Ion Hernian, Ilisie Pasc,
S”€i lucrai cu spor mitetul judeţean Hunedoa că este dovedit de făptui Kiseley Andrei, Ioari Rad,
că în aceste acţiuni sînt
ra al P.C.R., cu sprijinul
Consiliului judeţean de e- antrenaţi peste 98 000 de Ilie Lavu, Graţian Faur,
au reliefat modul cum s-au
ducaţie politică şi cultură oameni ai muncii, specia
Deşi timpul nu a fost terenului cu azotat, urmînd tante forţe au fost concen socialistă, Consiliului ju lişti şi cercetători din in înfăptuit şi se înfăptuiesc
tocmai prielnic desfăşurării să se treacă în aceste zile trate Ia fertilizarea terenu deţean al sindicatelor, Co dustrie, agricultură, din in un număr mare de obiec
in ritrn susţinut a lucrări la semănatul sfeclei furaje lui. Tractoriştii Petru Var misiei judeţene pentru sti stitute de cercetare şi pro tive de cercetare şi dezvol
lor agricole pe ogoare, du re. Ceilalţi mecanizatori, ga, Nicolae Musteaţă, Ion mularea participării mase iectare, studenţi şi elevi, tare tehnologică, cum a-
minică s-a lucrat cu spor între care Si amintim pe Greuruş şi Ion Popa au a- lor la creaţia tehnlco-ştiin- pentru care a fost organi ceste preocupări se bucură
în unele unităţi agricole, Nicclae Vintilă, Dorel Şte plicat gunoiul de grajd pe ţiflcă şi Comisiei judeţene zată anul trecut o intensă de toată grija şi atenţia
prioritate acordîndu-se lu fan, Ion Cicalău şi Petru mai mult de cinci hectare a inginerilor şi tehnicieni activitate de propagandă din partea organizaţiilor de
crărilor de pregătire a te Furdui, au fost prezenţi la destinate culturilor de le lor. telmico-ştiinţifică şi ale că partid. în colective, cum
renului şi fertilizării, acţiu arături pe o tarla în supra gume şi cartofi. ror preocupări s-au concre sînt cele ale Combinatului
Prefaţată de inaugurarea
nilor în leguinlcultură şi faţă de 30 de hectare, ca înţelegînd răspunderea ce „Expoziţiei judeţene a tizat într-un spor de pro siderurgic din Hunedoara,
pomicultură, curăţării şi re urmează să fie plantată le revine faţă de soarta re creaţiei tehnico-ştiinţifice în ducţie de peste 178 milioa întreprinderilor miniere Lu-
întreţinerii pajiştilor natu cu cartofi. De asemenea, coltei, mecanizatorii de la ne, în reducerea cu peste 1QN CIOCLEI
rale. Din multitudinea fap mecanizatorul Ion Simedrea C.A.P. Deva au fost pre sprijinul producţiei", „Săp 82 milioane a cheltuielilor
telor de muncă consemnăm a lucrat la discuitul tere zenţi şl ei la datorie. Ale tămîna creaţiei tehnico- materiale şi cu peste 35 (Confinume în pag. o 3-a$
eîteva aspecte semnificati nului în brigada Şăuîeşti. ştiinţifice de masă" a de
butat cu consfătuirea jude
ve. Afiîndu-se la locul de des xandru Olaru, Vasile Ursa- ţeană pe tema „Preocupa
Ion
Asimionesei
şi
che,
făşurare a acţiunilor în rea organelor şi organizaţii
LA PREGĂTIREA cîmp pentru a supraveghea Ion Andrei au lucrat la lor de partid, de masă şi Unanimitate fie «iţă şi acţiune
discuirea
in
tarlale
unei
TERENULUI calitatea lucrărilor, ingine suprafaţă de 38 de hecta obşteşti, a conducerilor u-
Şl FERTILIZĂRI rul şef al C.A.P., Mihai re, care urmează să fie nităţiior economice pentru pentru înfăptuirea in praştiei a
Popescu, ne-a relatat că stimularea participării oa
plantată cu cartofi. Briga
Din primele ore ale di sînt finalizate pregătirile diera Viorica Bota ne-a menilor muncii la activita
tea de creaţie tehnico-ştiin- aufoconducerii şi autaaprowizsoîiirîi
mineţii, mecanizatorii de pentru 'începerea însămîn- făcut precizarea că de cîte-
la C.A.P. Sîntandrei au ie ţării sfeclei de zahăr şi ţifică". Participarea largă
va zile se lucrează intens
şit in eîmp pentru a asi plantatul cartofilor — cul la sortatul cartofilor. Pen de care s-a bucurat con Lucrările conferinţei orga ce dezbaterile se încheiase*
gura front de lucru la se tură căreia îi este reparti tru obţinerea unor recolte sfătuirea — la care au fost nizaţiei comunale de partid ră. in conferinţă, delegaţii co
Balşa luaseră sfîrşit, dar de
prezenţi activişti din dome
mănatul culturilor din pri zată o suprafaţă de 120 hec sporite la hectar, terenul a niul propagandei de partid, legaţii mai stăruiau în sală muniştilor din organizaţiile do
ma epocă. La această uni tare. Pentru fiecare cultu fost fertilizat cu cîte 40 conducători ai unor orga schimbind impresii sau ex- bază au analizat critic şi
tate s-au însămînţat cele 27 ră sînt stabilite normele de tone gunoi de grajd la hec nizaţii de masă şi obşteşti, primîndu-şi satisfacţia pentru autocritic întreaga activitate
hectare destinate mazării densitate, care să asigure tar. Pe o altă tarla, meca membri ai comisiilor jude modul cum au decurs dezba desfăşurată de comitetul co
furajere. Duminică, meca obţinerea unor producţii nizatorul Gheorghe Ivaşcu ţene pentru stimularea terile, pentru hotăririls adop munal in perioada ultimilor
nizatorul Petru Furdui—ju sporite ia hectar. a lucrat la grupatul cultu creaţiei tehnico-ştiinţifice tate, pentru rezultatele ale doi ani şi jumătate. N-am
nior a lucrat la fertilizarea La C.A.P. Băcia impor rii de trifoi. gerilor. Unanimitatea de vo uitat nici realizările, nici ne
turi acordată tuturor celor 27 ajunsurile, nici propria acti
de comunişti aleşi în comite vitate. Dar ceea ce a impre
tul comuna! de partid dove sionat în mod deosebit a
! Primele hedara dea nu numai o mare încre fost grija lor pentru ca mun
dere in capacitatea şi pute ca de viitor să aibă obiec
! plantate cu cartofi rea de muncă a acestora, tive precise, clare, să cu
dar şi voinţa unanimă a de prindă întreaga putere mo
Printre primele unităţi legaţilor, a tuturor comuniş bilizatoare şi creatoare a or
unde s-a început plan- tilor, ca împreună cu aleşii ganizaţiei comunale de partid,
lor in fruntea organizaţiei cu alte cuvinte, să exprime
j tatul cartofilor timpurii
comunale de partid să des voinţa lor unanimă de a în
] se numără şi C.A.P. IHa, făşoare o activitate mai bu făptui sarcinile pe care parti
! unitate unde acţiunea
nă in perioada următoare, dul, secretarul său generai,
respectivă s-a realizat tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
să-şi realizeze sarcinile eco-
pe 5 hectare. Tot la a- nomico-sociale, să ridice lo le pune in faţa comuniştilor
ceastă imitate s-a de de la sate, a tuturor lucrăto
calitatea pe un loc fruntaş
clanşat şi semănatul sfe in întrecerea socialistă pe rilor ogoarelor. Aproape toţi
cei 19 delegaţi care au luat
clei de zahăr, pînă azi judeţ. cuvîntu! s-au referit la pro
fiind însămînţate prime Recapitulind desfăşurarea blemele autoconducerii şi
le zece hectare. S-au lucrărilor conferinţei, am gă autoaprovizionărti ipetonale,
semănat, de asemenea, sit firească această nevoie a
şi primele hectare cu Duminică mecanizatorii Alexandru Oiaru şl Vasile Ursachc au lucrat la discuitul delegaţilor de a schimba im GH. PAYEL
mazăre furajeră. terenului destinat de C.A.P. Deva culturii cartofilor. presii şi de a stărui cisupra
unor momente, chiar şi după {Continuare in pag. o 2-a)
$ — — • — ® — « — a — a* — ® — -
SĂPTĂMÎNA P0MICULTURI1
Şantierul nr. 1 Petroşani intensificarea ritmurilor d© lucru
Un însemna! volum
stă în forţa de mobilizare a constructorilor
de ac|iuni în iivezi
Ce importanţă acordă multe termene de predare, erau in repaus şi discutau zeze toate interioarele, 6ă
In „Săptămîna pomicul comitent, vor fi arate şl constructorii Şantierului nr. este la această oră în aten într-una din încăperile ma
tura" trebuie realizat un se va săpa în jurul pomi 1 Petroşani lucrărilor de ţia constructorilor. Sînt gazinului. „Avem suficient le predea beneficiarului
însemnat volum de lucrări lor pe 1 270 hectare livezi. investiţii din planul pe a- concentrate aici forţe spo de lucru, dar ne deserveş pentru mobilare. Vor reuşi
pentru valorificarea poten Pentru obţinerea unor cest an ? Cum acţionează rite, altele urmează să so ei acest lucru ? Maistrul
ţialului pomicol al judeţu producţii sporite de fructe, el pentru predarea obiecti sească. Dar, deocamdată, te o singură macara şi, du Ioan Cosma, şeful punctu
pă cum se vede, nu face
lui de lucru, este de păre
lui. Pe terenurile gospodă pomicultorii sînt chemaţi velor la termenele stabili ritmurile de lucru sînt des faţă" — ne spune Anghel re că ,.şi da şi nu".
riilor populaţiei este stabilit să realizeze fertilizarea a te ? Care sînt ritmurile de
să fie plantaţi 30 000 pomi 70 hectare plantaţii cu în lucru şl ce şanse există — Totul depinde de for
şl 10 000 arbuşti fructiferi, grăşăminte organice şi a pentru respectarea terme ţele care trebuie să ne so
materialul necesar fiind a- 850 de hectare cu îngrăşă nelor de predare ? Iată sească — arăta maistrul.
slgurat de către Staţiunea minte chimice. De aseme eîteva întrebări la cave am La etajele 1 şl 2 se execu
de cercetare şi producţie nea, se va asigura efectua căutat să aflăm răspunsuri tul de lente. Se lucrează în Munteanu, şeful echipei. tă finisaje interioare, care
pomicolă Geoagiu. rea primului tratament cu prilejul raidului efec salturi. Aprovizionarea cu Aşa este. Ne-am convins în scurt timp vor fi gata,
Tot în această săptămâ pentru combaterea bolilor şi tuat la unele puncte de lu mortar nu este ritmică. de aceasta. Motiv pentru iar la etajul 3 — tencu
nă se va pregăti terenul în a dăunătorilor la 900 000 cru ale şantierului din Pe Muncitorii aşteaptă, aşteap care unii lucrători, pînă la ieli, unde iarăşi...
v'ederea plantării a 75 de pomi, iar tratamentul al troşani. tă... Spre exemplu, cei din ora 9 şl jumătate, nu făcu — ...după constatările
hectare cu căpşuni, din Il-lea se va aplica la 300 000 echipa de zidaid condusă noastre, o treime din forţa
care 95 se realizează în a- pomi. URGENŢA ÎNTII — .de Anghel Munteanu, din seră mare lucru. I-am gă de muncă de aici prartic
nităţlle agricole socialiste. Iată de ce se cere orga PE PLANUL DOI această cauză, muncesc în sit plimbîndu-se fără rost, nu este folosită, din cauza
Importante forţe trebuie nizarea exemplară a mun reprize. Cîţiva dintre ei — irosind inutil timpul de
să fie concentrate la efec cii şl o amplă mobilizare Fără nici o îndoială, ma Ortezu Bucătaru, Constan muncă. C. iOVANESCU
tuarea tăierilor de formare de forţe la realizarea aces gazinul universal din viito tin Uivarl, Gheorghe Tase, Pînă la sfîrşituî lunii mai, LiVIU 8RAICA
şi rodire, cuprinzând o su tui Important volum da rul centru civic al Petro- Marlus Văduva, Ion Dumi în două luni deci, con
prafaţă de 585 hectare. Con lucrări în livezi. şaniului, care a avut mai tru, Victor Petre — tocmai structorii trebuie să finali (Continuate in pag a 3-a}