Page 74 - Drumul_socialismului_1982_03

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

= W i

11,00 Telex
11.05 Prestigiul
groindust
11.30 Roman f
Barraca.
n
tele economice ar fi tre­ £ * « faţă de anii trecuţi, o se­ 12,15 Pentru c
dina dun
buit să se situeze la un ni­ rie de măsuri tehnice şi 12,20 Melodii ]
vel mai ridicat. Aceasta organizatorice care au dus 12,40 Viaţa ec<
demonstrează încă o dată la îmbunătăţirea muncii în 16,00 Telex
16.05 Imagini
că nu este suficientă rea­ unele secţii şi ateliere; Va- 16,25 Viaţa şc<
lizarea indicatorului canti­ sile Deac (de la expediţie), 16,50 Clubul ‘ ti
tativ, atîta timp cît nu se Szabo Andrei şi Nicolae 17.30 Consultat
înregistrează saltul calita­ Munteanu au adus în dis­ învăţăm îi
co-ideolo
tiv scontat. Se desprinde cuţie o serie de carenţe în 17,50 1001 de
astfel concluzia că, în do­ Din moment ce activita­ părerea mea, stilul de mun­ 18,00 închidere
9 în perioada analizată au fost extrase 4,5 milioane meniul . politico-educativ, tea de producţie a între­ că defectuos al comitetului activitatea productivă şi a lui
tone de cărbune, de Ia cele două întreprinderi mi­ este necesar să se munceas­ prinderii de lianţi Deva a de partid, slaba îndrumare organizaţiilor de tineret; 20,00 Telejurn;
20,25 La zi în
niere Petrila şi Lonea © A fost pusă în funcţiune că mai concret cu oamenii, însumat multe neajunsuri a organizaţiilor de sindicat Aurel Danciu a punctat u- 20,45 Divertisn
fabrica de mobilă, care a livrat beneficiarilor 1227 la locurile lor de muncă, în ultimii ani, planul ne- şi de tineret — care, la nele abateri de la discipli­ 21,05 Arc pest
tul romă
gaf nituri de mobilă e Au fost predate 226 apartamen­ să fţe folosite mai bine ca­ fiind realizat la nici unul rîndul lor, au acţionat în na tehnologică şi de pro­ 21,30 Teatru r
te, spaţii comerciale, un atelier şcoală, dispensarul drul organizatoric — adu­ din principalii indicatori, mod necorespunzător pen­ ducţie, de gospodărire a şi Saliei
medical © Planul valoric la investiţiile industriale a nările generale, învăţămîn- era normal ca şi darea de tru mobilizarea colective­ valorilor materiale ale în­ Puşkin
fost depăşit cu 1,5 milioane lei, iar la , cele social- seamă prezentată în confe­ lor la activitate susţinută, treprinderii, atitudinea de 22,15 Telejurn;
tul de partid —, baza ma­
culturale cu 1 milion Iei. rinţa de dare de seamă şi la îndeplinirea prevederilor suficienţă şi automulţumi-
terială, cadrele, pentru o
eficienţă mai sporită a tu­ alegeri a organizaţiei de de plan". re a unor comunişti, care
s-au obişnuit să solicite a-
Referind u-se, de aseme­
Prin rezultatele obţinute dicat, precum şi a comi­ turor acţiunilor care să a- partid să fie combativă, nea, la modul în care or­ vantaje, să facă propuneri,
critică şi autocritică, să pu­
in cei doi ani şi jumătate, tetului orăşenesc de partid, sigure formarea oamenilor nă în evidenţă lipsurile ca­ ganul de partid din între­ dar ei să nu contribuie pe BUCUREŞTI
de la alegerile precedente dar cu tot sprijinul acor­ şi participarea conştientă a re s-au perpetuat în activi­ prindere a condus întrea­ măsura capacităţii lor la în­ dioprogramul
şi pînă în prezent, organi­ dat, neajunsurile nu au acestora la înfăptuirea po­ tatea unor colective, în ga activitate politică, eco­ făptuirea acestora. Directo­ Radiojurnal;
presei; 8,10 C
zaţia de partid din oraşul fost eliminate în totalita­ liticii partidului şi statului munca unor comunişti. Şi nomică şi socială, la efec­ rul întreprinderii, Vasile diilor; 9,00 Bi
Petrila se înscrie cu reali­ te, iar sarcinile de plan şl nostru. darea de seamă aşa a fost, tul muncii de partid asu­ Deac, s-a referit în cuvîn­ 9.05 Răspunde
zări în continuă creştere. angajamentele nu au pu­ Pentru anul în curs ora­ chiar dacă unii şi-au ex­ pra realizării producţiei, tul său la dinamica uni­ lor; 10,00 BuJ
Darea de seamă asupra ac­ tut fi onorate. Comitetul o- şul Petrila are sarcini primat nemulţumirea că au comuniştii Peter Wiliam, tăţii din ultimii doi ani, la 10.05 P- Jdul 1<
cinstire ;
tivităţii desfăşurate de răşenesc de partid aprecia­ mari, printre care amintim fost criticaţi, ceea ce de­ Ghiţă Caraman, Adriana forţa organizaţiei de partid, folcloric ; 1
către comitetul orăşenesc ză că cele mai multe pro­ o producţie globală de 1,4 notă o pregătire politică Stratulat au relevat că în a îniregului colectiv de a Revistă de
11,0
de partid a evidenţiat şi bleme cu implicaţii şi con­ miliarde lei, concretizate în insuficientă a respectivilor cadrul comitetului de partid folclor ; 11,05
ştiri ;
alte succese înregistrate de secinţe în realizarea sarci­ 2,4 milioane tone de căr­ membri de partid, incapa­ munca nu s-a desfăşurat soluţiona toate problemele pionierilor; l<
organele şi organizaţiile nilor le-au produs actele bune, 3 525 garnituri de citatea de a-şi privi şi mă­ în spirit ferm, principial, cu care se mai confruntă ştiri; 12,05 Dir
clorului
de partid din întreprinde­ de indisciplină ale unor mobilă, investiţii industria­ sura realist propria activi­ -colectiv, că membrii comi­ cimenti.ştii de la Chişcă- premieră nostr
radi
rile şi instituţiile oraşului, cadre şi muncitori. Abate­ le şi social-culturaie în va­ tate. Pe bună dreptate în­ tetului nu au acţionat cu daga, de a înlătura defini­ la 1 la 3; 15,
acestea fiind subliniate şi rile de la disciplina tehno­ loare de 500 milioane lei şi treba, în cadrul dezbateri­ toată insistenţa în dome­ tiv din gîndirea unora pă­ rioşilor; 16,C
în cuvîntul participanţilor logică şi de muncă s-au altele. în acest scop, după lor, comunistul Ioan Car- niile de care au răspuns, rerea că nu putem mai ştiri; 16,25 S
la dezbateri. Dar au fost menţinut în număr ridicat, cum a reieşit din dezbate­ culea : „Acum, pentru con­ ceea ce a făcut să persiste mult. Aceasta presupune, a lui; 16,30
nistic: Aure)
deşi au fost făcute analize rile conferinţei, sînt crea­ concluzionat vorbitorul, îm­
reliefate şi numeroase nea­ te condiţiile necesare, însă ferinţa de dare de seamă multe neajunsuri de natu­ bunătăţirea radicală a mun­ 16,40 Coordon
junsuri care au influenţat şi s-au adoptat măsuri dar, va trebui să se acţioneze şi alegeri, a văzut comite­ ră organizatorică, în dome­ ce; 17,00 Bul
17.05 Politica
negativ multe domenii, de datorită lipsei de exigenţă tul de partid toate lipsurile niul vieţii interne de partid cii de partid, întărirea sub Din cintecelc
activitate. In domeniul eco­ şi fermitate în aplicarea mai ferm pentru folosirea şi neajunsurile care au şi al propagandei, cu re­ toate formele a ordinii şi nesc contemp
de
capacităţilor
producţie,
nomic, spre exemplu, au ior, eficienţa nu a fost cea ■a bazei materiale şi forţei umbrit activitatea şi reali­ percusiuni directe în acti­ disciplinei, adoptarea de gricultura de
18.00 Orele se
fost înregistrate mari ră- scontată. zările colectivului ? Dacă-i vitatea productivă a între­ către comitetul de partid a diojurnal; 2
mlneri în urmă, cele mai După cum sublinia atît de muncă, extinderea me­ aşa este rău, pentru că — prinderii. Nici unii factori unui stil de lucru ferm, so­ pămîntului ri
importante fiind la între­ darea de seamă, cît şi vor­ canizării, organizarea pro­ fără a pune la îndoială cu munci de răspundere — bru, dinamic, operativ şi Buletin de şi
bitorii — Ilie Păducel, Be- ducţiei şi a muncii, întări­ obiectiv. Programul de mă­ sugestia dun:
prinderile miniere Petrila none Costinaş, Victor Chia- rea ordinii şi disciplinei. măcar unul din aspectele directori, şefi de secţii şl suri adoptat oferă organu­ 22.00 O zi înt
şl Lonea, care au rămas buru, Teodora Codarcea, Angajamentele luate în negative reliefate în da­ de ateliere — în calitatea lui de partid nou ales, tu­ Bijuterii mua
datoare economiei naţiona­ Petru Satmari, Iacob Chio- conferinţă de participanţii rea de seamă — trebuie lor de comunişti şi condu­ turor comuniştilor de la 5.00 Non stop
turn.
le cu peste 280 000 tone de reanu, Speranţa Popescu, la discuţii, în numele co­ spus că ele se perpetuea­ cători, nu au sprijinit în Chişcădaga, un teren vast
cărbune, precum şi la fa­ Ioan Cojocariu, Ioan Car- lectivelor din care fac par­ ză de mulţi ani, dar ni­ suficientă măsură munca şi fertil de acţiune, care
brica de mobilă. Realizarea vaţchi, Mihai Pintea, Şte­ te, întăresc convingerea că meni nu le-a analizat cu de partid, tolerînd dezordi­ trebuie folosit cu tact şi IC ÎNE!
ritmică a sarcinilor de pro­ fan Alba, Lucia Daniel, organizaţia de partid din maximă eficienţă şi respon­ nea, indisciplina, pasivita­ răspundere, cu înaltă res­
tea.
sabilitate comunistă la tim­
ducţie era de competenţa Constantin Chiţoiu, — acti­ oraşul Petrila este în mă­ ponsabilitate comunistă,
Mihai
Popa
Comuniştii
DEVA: Sc<
organelor şi organizaţiilor vitatea politico-ideologică sură să depăşească greu­ pul respectiv, nu a propus şi Ionel Bălaj au subliniat muncitorească. de familie (P
măsuri corespunzătoare de
de partid din întreprinde­ şi cultural-educativă nu tăţile cu care s-a confrun­ îmbunătăţire a muncii. A- cu justeţe unele rezultate tata mu va
rile respective, a cadrelor s-a desfăşurat întotdeauna tai şi să înregistreze noi ceasta evidenţiază, după bune din ultima vreme, DUMITRU GHEONEA HUNEDOARA
(Flacăra); V
de conducere, a consiliilor la nivelul aşteptărilor. Ju­ succese în toate domeniile rurgistul); I<
oamenilor muncii, a orga­ decind după numărul ac­ de activitate. pesta (Arta)
nizaţiilor de U.T.C. şi sin- ţiunilor organizate, rezulta­ C. A. VOINESCU structorul);
Reluînd această idee, dele­ Tercza (Unir
re la drag
fond ale activităţii, cum gatul Petru Gavrilă arăta că Noiembrie; *
„Putem mai mult. Vom sînt: îmbunătăţirea calită­ în comună sînt 210 gospodă­ glonte rătăc
Ostaticii de
ţii producţiei pentru bene­ rii care nu cresc animale şi — seriile I-II
demonstra prin fapte concrete ficiarii interni şi externi, datoria comuniştilor este să-i VULCAN: Ir
respectarea cu stricteţe a
convingă pe toţi cei ce au
zul nopţii
tehnologiilor de fabricaţie, posibilităţi să crească ani­ LONEA: Fei
me (Minerii
male şi să le valorifice prin
acest lucru"! preocuparea mai susţinută contract. Principiul aulocon- Poliţist sa
pentru calificarea şi perfec­
(Muncitoresc;
ţionarea muncitorilor, rea­ {Urmare din pag. 1) cole, caiele necesare potco- ducerii şi autoaprovizionării Dorn rvsoara
Pentru rezultatele bune şi chiar depăşi angajamen­ lizarea la termen a produc­ virii animalelor, precum şi presupune ca fiecare cetăţean citc 4; U
obţinute în producţie pe fi­ tele asumate pe acest an ţiei sortimentale, reducerea la contribuţia pe care fieca­ luarea unor măsuri de apă­ să contribuie pe măsura posi­ boiul steleloi
(Retezatul);
nul 1981, colectivul oame­ — spunea în cuvîntul său consumurilor de materii re «comunist, fiecare locuitor rare a recoltelor împotriva bilităţilor la înfăptuirea lui furtunoasă
nilor muncii de la între­ comunistul Mircea Rotea, prime, materiale, energie, al comunei trebuie sâ şi-o mistreţilor. O experienţă in­ ORAŞTIE: U
prinderea mecanică Oriştie directorul întreprinderii. combustibil. aducă la înfăptuirea in prac­ teresantă a expus în confe­ în practică. le I-II (Patr
a ocupat locul al Il-lea în Hotărîrea noastră fermă Comuniştii Nicolae Ţe- tică a acestei cerinţe. rinţă Ioan Pârău, directorul Asupra necesităţii sporirii lict (Flacăra
BAI: Patrul
cadrul întrecerii socialiste este de a recupera integral ghe, Ioan Codea, Mircea Comuna Balşa este o lo­ şcolii generale din comună, şeptelului, creşterii livrărilor acţiune (Cas
pe ramura construcţii de pînă la sfîrşitul anului Gîrjob, Iulian Gruiescu, calitate de munte, cu puţine care a arătat că de pe lo­ de animale şi produse ani­ HAŢEG: Ha
maşini. Un loc binemeritat, compensaţiile acordate de Domiţian Brişcaş, Gheor­ terenuri arabile. Mulţi dele­ tul şcolar, prin munca elevi­ maliere la fondul de stat au T-II (Dacia)
godnica; C
care exprimă preocuparea stat ca urmare a 'majoră­ ghe Oprea, Ioan Pascu au gaţi la conferinţă au arătat lor şi a cadrelor didactice, stăruit şi delegaţii Ioan Su­ zile din ian
şl efortul harnicului colec­ rii preţurilor la produsele pus accentul pe valorifica­ insă că de-a lungul anilor a- în anul trecut s-au obţinut san, Nicolae Popa, Ioan Fă- cultură); S
fotbalişti în
tiv de a se situa între uni­ agroalimentare. în acest fel rea întregului potenţial al ceste terenuri s-au împuţinat două tone de sfeclă de za­ răgău, Ioan A. Moga, Ioan şui); TLIA:
tăţile fruntaşe pe judeţ şi înţelegem să ne exprimăm colectivului, pe folosirea şi mai mult pentru că n-au hăr pentru care şcoala a pri­ Rad, Gheorghe Jurca, Crişan grului (Luni
pe ţară. Recent, cu prilejul recunoştinţa fierbinte faţă mai judicioasă a timpului mai fost lucrate şi semănate. mit- 170 kg de zohăr. De a- Marian, Aron Florea, Avram
r #
conferinţei de dare de sea­ de grija pe care ne-o poar­ de lucru, a maşinilor şi u- „Sarcinile economice ale co­ semenea, in colaborare cu Baron. „Avem posibilităţi şi 0P ' *3EB5$
mă şi alegeri a comunişti­ tă partidul, personal tova­ tilajelor din dotare, pe în­ munei în 1982 şi in continua­ Institutul de cercetări privind putem face mai mult - a- I
lor din întreprindere s-au răşul Nicolae Ceauşescu". tronarea unei discipline re sînt mari - spunea Petru cultura cartofului de la Bra­ răta Gheorghe Mihuţ - atît
evidenţiat atît realizările Comuniştii delegaţi la severe la fiecare loc de Tomotaş - şi de aceea tre­ şov, şcoala a produs întregul în privinţa cultivării terenu­ Rezultatele
cît şi neîmplinirile din via­ conferinţă, conştienţi de muncă. Amploarea dezvol­ buie să determinăm pe toţi necesar de cartofi pentru rilor cît şi în creşterea ani­ ţionale din
Extr. I :
ţa colectivului în perioada sarcinile deosebite pe care tării întreprinderii, com­ locuitorii satelor să are şi să cantina internatului, precum malelor. Datoria noastră, a 30 4.
trecută de la alegerile pre­ le au de îndeplinit în a- plexitatea tehnologiilor de cultive terenurile cu cereale, şi o cantitate de sămînţă ca­ comuniştilor, este să ne a- Extr. a II-
cedente. într-un spirit exi­ cest an, dar mai ales în fabricaţie, asimilarea noi­ cartofi şi legume, să extin­ re va fi livrată ţăranilor ca­ ducem întreaga contribuţie la 7, 18.
Extr. a I
gent, vorbitorii au subliniat anii următori — eînd între­ lor produse cu performan­ dem livezile, să creştem moi re doresc să planteze în a- dezvoltarea comunei Balşa, 17. 38, 16.
— fapt reieşit şi din darea prinderea va beneficia de ţe tehnlco-funcţionale ridi­ multe animale. Aceasta tre­ ceastă primăvară. la situarea ei pe un loc Extr. a I\
de seamă — că organizaţii­ importante fonduri pentru cate — arătau vorbitorii — buie să fie preocuparea noas­ Cele mai mari posibilităţi fruntaş în întrecerea socia­ 42, 13.
le de partid au mobilizat investiţii —, au căutat să impun îmbunătăţirea şi tră principală, astfel ca prin­ Ie au locuitorii Bolşei în ce listă pe judeţ". Extr. a 1
exemplar colectivul de oa­ pună în valoare posibilită­ perfecţionarea necontenită cipiile autoconducerii şi auto- priveşte creşterea animalelor. ...Unanimitate în păreri, in 15, 9.
Extr. a '
meni ai muncii, reuşind să ţile insuficient valorificate, a stilului şi metodelor de aprovizionării să prindă via­ Dealurile şi munţii din îm­ voinţă, în propuneri. Orga­ 23, 6.
raporteze în ultimii ani în­ arătînd căile pe care tre­ muncă ale organizaţiilor ţă". El a arătat că ţăranii prejurimi sînt acoperiţi de nizaţia comunală de partid Extr. a \
semnate depăşiri de plan buie să acţioneze în vede­ de partid, ale noilor orga­ au posibilitatea să-şi procure păşuni şi fineţe. Delegatul Balşa va fi şi in continuare, 24, 29.
Extr. a \
la toţi indicatorii de pro­ rea sporirii eficienţei acti­ ne care vor fi alese, ale seminţele de care au nevoie, cu siguranţă, acea forţă po­ 29. 45.
ducţie. Cincinalul trecut, vităţii întreprinderii. în cu­ organizaţiilor de masă şi chiar şi îngrăşăminte chimi­ Ioan Branea arăta că, în Fond de c
spre exemplu, a fost înche­ vîntul lor, Gheorghe Opri- obşteşti, dinamizarea acti­ ce prin cooperativa de pro­ 1981, locuitorii din satul Vă- litică mobilizatoare în în­ Ici.
iat înainte de termen, ra- şa, Anuţa Braia, Lazăr Oc- vităţii tuturor lucrătorilor, ducţie, achiziţii şi desfacerea lişoara au livrat la contract făptuirea tuturor sarcinilor e- fi®**'" *®!®
1
portîndu-se peste plan o neanu, Eugen Chirilă, Ma- creşterea răspunderii şi mărfurilor. Tot el a mai ară­ 58 000 litri lapte, un mare conomico-sociale şi educati­ î ^ m
producţie industrială glo­ ria Nicolae, lize Bunea, conştiinciozităţii lor pentru tat că in comună se va con­ număr de viţei şi porci şi că, ve. Tonul sobru, calm, sigur
bală de peste 500 milioa­ dînd dovadă de maturitate realizarea sarcinilor de plan strui o brutărie pentru a nu in anul acesta, prin munca al secretarului reales al co­
ne lei, o producţie marfă politică, de înaltă compe­ la parametrii tehnico-cali- mai fi nevoie să se transporte politică .ce o desfăşoară şi mitetului comunal de partid, Vremea
de circa 250 milioane lei, tenţă profesională, au ana­ tativi stabiliţi. Hotărîrea pîinea din alta localităţi. prin exemplul ce-1 oferă, co­ Adam Moga, care a luat cu- cu cerul
cădea a',
iar în 1981 s-au obţinut lizat cu răspundere activi­ comuniştilor de la „Meca­ Despre necesitatea cultivă­ muniştii sînt în fruntea acţiu­ vînlul in finalul conferinţei a ploaie şl
alte depăşiri de ordinul mi­ tatea politică desfăşurată nica" Orăştie este de a de­ rii terenurilor cu cereale au nii de contractare, iar planul fost, de fapt, exprimarea sin­ va sufla !
lioanelor de lei. de comitetul de partid pen­ monstra prin fapte concre­ vorbit şi delegaţii Viorel Vă- ce li s-a repartizat va fi rea­ tetică a hotărîril comuniştilor cu intensl
din nord-(
„Avem înalta datorie de tru antrenarea şi mobiliza­ te de muncă că pot să des­ leanu, Viorica Dan, Ioan Si- lizat. El a arătat însă că sînt din Balşa, o tuturor locuito­ va fl cupr
a depune toate eforturile rea oamenilor muncii la făşoare o activitate mai bu­ medrea, Gheorghe Borza, încă cetăţeni care n-au. ani­ rilor de a acţiona uniţi, in tre minus
pentru a ne realiza exem­ realizarea sarcinilor econo­ nă, mereu mai eficientă. Floarea Noja. Ei au subliniat male în ogradă, ceea ce nu unanimitate, pentru continua ziua într
(Meteorolo
plar planul la toţi indica­ mice. Propunerile făcute însă şl nevoia unei mal bune este un fapt de mîndrie pen­ dezvoltare a comunei In vii­ juţurlga
torii, pentru a ne îndeplini au vizat problemele de L- CRiŞAN aprovizionări cu unelte agrl- tru un locuitor al satului, tor.