Page 75 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 75
179 © MARŢI, 23 MARTIE 1982 pag. 3
5SSgE3 Consfătuirea judeţeană a creaţiei Cum sînt primiţi, informaţi şi serviţi
is’Essşa bărbăteşti
tehnicG-stiintifîce le masă
» * (
■ului a- Am efectuat recent un zăm, săptămînal, controale Tiberiu Ungureanu. Cred
(Urmare din pag. 1) venţiile lor nu numai asu raid prin cîteva croitorii inopinate prin ateliere (no că este necesar să se pună
n : La pra a ceea ce s-a făcut ţ o SIMPOZION. Cena- pentru bărbaţi, din muni tele noastre de constatare un accent mai mare pe in
ciul 2 peni şi Barza, de repara bun în activitatea de crea t ciul literar ,,Radu Stanca“ l
ţi gră- ţii şi întreţinere a utilaju ţie tehnico-ştiinţifică de din Călan a organizat i cipiul Hunedoara : unităţi sînt dovezi în acest sens) formarea de specialitate. O
oastră ) simpozionul „1907-1962, 1 le nr. 53 din Micro 4 (res şi luăm măsuri împotriva colaborare directă intre
*re lui minier Petroşani, de masă, ci şi asupra minusu ponsabil Sabin Cărbunarul, neglijenţelor. Avem procu creatorii de modele de la
că materiale de construcţii rilor ei. între acestea se ^ ani evocaţi în literatură 1 '. ţ
Bîrcea, mecanice Orăştie, numără în primul rînd ne- i Momentele istorice ale a- l nr. 32 (responsabil Viorel rate 10 maşini de cusut noi întreprinderea de tricotaje
’akistan 1 ni lor 1907 şi 1962 au fost ? Macarie), unităţile din Mi şi le vom repartiza, pe şi lucrătorii cooperatori ar
de utilaj minier Petroşani, antrenarea în număr sufi
ului electrocentrale Deva, de cient la activitatea de crea ţ susţinute, prin paginile de ţ cro 6 (şef de tură Ioan Mar- oameni, acolo unde cele determina y mai bună cu
sprijinul material rulant Simeria şi ţie tehnică a inginerilor şi t literatură ce le-au iost l can) şi „Lux“ din strada vechi nu mai pot fi folo noaştere a noutăţilor în
politi- / dedicate, efe către proie- i K, Maivx (responsabil de site. materie de vestimentaţie a
altele, oamenii muncii, pre tehnicienilor. Cercetarea
ocupaţi de a perfecţiona ştiinţifică şi creaţia tehni 1 sorii Silviu Guga, Natalia 1 tură Neagu Conachi). Ce Tiberiu Ungureanu: Con fiecăruia, ar ridica ştache
o gr amil mereu munca lor, de a o că nu şi-au spus cuvîntul ^ Cimporescu şi Ion Lupu- ^ s-a constatai ? © Politeţea sider că prezentarea ac ta modei şi în municipiul
face mai rodnică .şi de a-i în multe domenii dar cu / lescu■ A urmat un recital i responsabililor de tură şi tuală a stofelor — în raf Hunedoara.
ii tură ridica eficienţa economică deosebire în cel al recupe r de versuri in interpreta- a celor ce îi înlocuiesc nu turi deschise — vine în Daniei Niţă : Am dori ca
muzical au conceput şi realizat dis rării, recondiţionării şi re- \ rea unui grup de elevi. ţ este pe măsura pretenţiilor. sprijinul clienţilor pentru termenele fixate pentru e-
p în sa- 1 © CLUB DE JAZZ. La ( Stofele pentru pardesie, ori alegerea calităţii materia fectuarea probelor şi ono
pozitive, agregate şi apa folosirii materiilor şi mate
„Mozart rate altădată importate, au rialelor, pieselor şi sub- Casa de cultură din Hu- 1 alte materiale solicitate lului dorit. Trebuie să se rarea comenzilor să fie res
de A.S. perfecţionat tehnologii de ansambielor refolosibile. 1 nedoara s-a deschis pri- 1 pentru fulgarine sau scurte facă însă mai mult la a- pectate cu stricteţe de că
fabricaţie. în agricultură Valoroasa iniţiativă „Fie l mul club de jazz din ju- ţ lipsesc atît de la unităţile ceste ateliere în privinţa tre lucrătorii meşteşugari.
se remarcă preocuparea care cadru tehnic să re i deţul nostru (al 15-lea l periferice, cit si de la cele artei decorului interior şi Se întîmplă, uneori, ca oa
S3SE2i Staţiunii de cercetare şi zolve o problemă de spe i club de protil din ţară), i centrale. © Despre terme menii să fie purtaţi pe
producţie pomicolă de la cialitate a cărei valoare să ţ Un public numeros, inte- ţ drumuri.
Geoagiu, a altor unităţi din se ridice la nivelul retri i resat de acest gen mu- ^ Ioan Manaţe : Au fost
agricultura de stat şi coo buţiei personale anuale" ’ zicai, a participat la pri cazuri cînd clientul a in
1.00 Ra- peratistă pentru sporirea n-a avut în toate unităţile mul program ai clubului t sistat pentru un anume
eţii; 7,00 care a avut ca temă „sur- )
Hevista rodniciei pămîntului, intro ecoul dorit. Răspunderi produs care i-a plăcut şi
1 melo- ducerea progresului tehnic mari revin în continuare ţ se/e jazzului\ pentru a nu fi refuzat a
ie ştiri; în agricultură. Rezultate în această direcţie organe © SPECTACOL DE \/A- i fost necesar să fie amînat
ultători- lor şi organizaţiilor de RIETĂŢI. Tot la Casa de /
e ştiri ; notabile s-au înregistrat şi cultură din Hunedoara a ţ spre a-i satisface comanda.
in n în domeniul mecanizării a- partid, de sindicat şi Iulian Gherghe : Ar fi de
Monnnt griculturii, îndeosebi pe li U.T.C., consiliilor oameni i Iost organizat un specta- ţ nele de livrare a comenzi Iulian Gherghe : Aşa dorit ca secţiile cooperati
Mioriţa, nia recondiţionării şi refo- lor muncii pentru a înlă ’ col de varietăţi primit cu i lor nu ni se precizează ce cum aţi constatat şi dv., vei meşteşugăreşti — co
afie şi \ bucurie de spectatorii ti- i va concret: ,,2—3, ori 4 nu avem nimic la dispozi
tin de losirii pieselor de schimb. tura, acolo unde este cazul, mandă şi serie — să facă
irofonul Un larg ecou a avut ac caracterul sporadic al pre l neri şi virstnici. Realizat , săptămîni sînt perioade os ţie pentru a ne inspira în mai mult în ceea ce pri
letin de tivitatea de creaţie tehni- ocupărilor pentru .stimula după un libret de Eugen 1 cilatorii ; să fie la... mica alegerea modelului pentru
ara fol- ) Evu, în regia lui Mircea ţ înţelegere ? o haină sau un pantalon. veşte completarea fondului
> Avan- co-ştiinţifică şi în şcoli, ea rea creaţiei tehnice. de marfă din unităţile co
13.00 De cuprinzînd în diferite for în încheierea dezbaterilor l Goian, spectacolul a in- i La masa rotundă organi Vitrinele nu sînt nici ele merciale — mai ales a ar
bul cu- me peste 72 000 de elevi şi din consfătuire a vorbit to i dus o mare varietate de * zată cu sprijinul Comite amenajate în acest scop. ticolelor de îmbrăcăminte
2tin de 1 genuri artistice - grupul ţ Ioan Manaţe: Avem a-
nedicu- cadre didactice. varăşa Maria Mitrofan, se tului municipal de partid, bonamente pentru anul pentru copii.
cempo- Participanţii la consfă cretar al Comitetului jude ţ tolk „Canon", formaţia de 1 au participat: Ioan Mana- Ioan Manaţe: Avem o
veanu ; tuire au stăruit în inter ţean de partid. i chitare „Pax", dansuri-mo- / ţe, preşedintele Cooperati 1982 la revista „Moda“ şi
:onomi- ' dern şi grecesc, momente ţ vei meşteşugăreşti „Drum sînt predate, cîte un exem secţie specializată pentru
* ştiri ; ) vesele cu Nicuşor Gheor- plar, pe unităţi. în plus, confecţii îmbrăcăminte co
ă; 17,35 Noi reglementări privind nou“, iar din partea cetă pii şi tot felul de modifi
. româ- ghioni, solişti de muzică ţenilor Maria Tudor, şefă şefii de tură au obligaţia cări sau reparaţii, pe stra
17,45 A- tinără (Văii Şerban) - un de unitate la întreprinde să informeze, dacă li se ce
la Z ; asigurarea tăierii la greutate loc distinct ocupind mo re, cu ceea ce a survenit da Grădinilor. Aş vrea tot
,00 Ra- rea comercială de stat măr odată să răspund şi con
lemoria mentul folcloric, sub con- furi industriale, Iulian Gher- nou în modă, ţinînd seama statării dumneavoastră
c; 21,00 economică a ovinelor i ducerea muzicală a lui de vîrstă şi siluetă.
05 La 1 Maxim Bucur şi în core- ghe, lăcătuş — oţelăria nr. II Maria Tudor : Jsdeseria în privind refuzurile de retu
stră... ; a Combinatului siderurgic care lucrez îmi ' oferă po şuri şi servirii preferenţia
. ; 23,00 Prin Decretul nr. 95/1982 al Consiliului de Stat al \ gratia lui Nicolae Belea. Hunedoara, Ti beri u Ungu- le la astfel de solicitări.
23,30— Republicii Socialiste România, au fost stabilite noi măsuri l Soliştii vocali de muzică sibilitatea să cunosc moda.
al noc- ) populară Minca Stanciu, reanu — creator de mode Am remarcat că hainele şi Desigur că un client obiş
privind asigurarea tăierii la greutate economică a ovine le la întreprinderea de tri sacourile se încheie la doi nuit, care apelează de mul
lor. Astfel, potrivit prevederilor articolului nr. 1 din decret, 1 Sergiu Ismailciuc, suita de cotaje şi Daniel Niţă, elec nasturi, uşor cambrate, cu tă vreme la serviciile unei
tăierile de tineret ovin, de toate rasele, aparţinînd uni \ dansuri a liceului de ma- trician la fabrica de încăl anume unităţi, nu este tri
tăţilor socialiste sau persoanelor fizice, se pot face numai i tematică fizică, prezenta- ţăminte. După prezentarea revere înguste, şliţ în spa mis la unitatea specializată.
la greutăţile şi cu respectarea strictă a prevederilor Pro r rea inspirată tăcută de constatărilor noastre, s-a te şi umerii rotunzi, iar
\ talentatul artist amator pantalonii, cu două pense, Masă rotundă realizată de i
gramului privind autoconducerea şi autoaprovizionarea teri dat cuvîntul invitaţilor.
viaţa torială pentru asigurarea populaţiei cu produse agricole l Ion Mermezan, au impli- lărgimea oscilînd între 24 ESTERA SÎNA
Dricum nit inspirat spectacolul de Ioan Manaţe : Organi si 20 centimetri. GHEORGHE GOSTIAN
(Arta); animale şi vegetale pe perioada 1982—1985, aprobat prin
a - stop hotărîrea Marii Adunări Naţionale nr. 3/1981. } varietăţi al casei de cul-
(Side- Pentru asigurarea efectivelor de ovine şi a resurselor ţ tură. Asprct din expoziţia de artă fotografică a fotoclubului „M»seion“ din Orăştie.
Buda- Foto: VUIG1L ONOUJ
(Con- de carne de oaie prevăzute in programul de aulccondu-
iŞANI ; cere şi autoaprovizionare teritorială, tăierea berbecuiilor,
toarce in limita numărului aprobat în program, se poate face
ri tîi (7
II . Un numai la vîrsta de minimum 3 luni şi la o greutate minimă
tu^al) ; de 15 kilograme. Se exceptează mieii de rasa „Karakul"
i Vista sacrificaţi pentru pielicele la virsta de 1—5 zile, în zonele
oresc);
e mie- stabilite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
fărul) ; Nerespectarea dispoziţiilor cu privire la vîrsta şi greu
ră nu- tatea de tăiere a tineretului ovin constituie infracţiune
RILA :
incvent şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau
O AS A: cu amendă. Aceste fapte sînt, în toate cazurile, de com
(Mun- petenţa organelor judecătoreşti.
: Ră?
ile I-II In vederea aplicării acestui decret, Comitetul executiv
Cursă al Consiliului popular judeţean a luat măsura interzicerii
roşie); tîrgurilor de animale pe perioada campaniei agricole de
- serii-
>lu de- primăvară. Consiliile populare din judeţ nu vor mai eli
•AGIU- bera bilele de vinzare a animalelor iar persoanele care
ică în fac vinzări încâlcind această dispoziţie vor suporta rigorile
ltură);
seriile legii, animalele fiind confiscate în folosul statului.
: Cu-
Şapte o - ® — o — © — o — ® — ® — a - o — o ~ r - o — o — - o © - ® • - o CT, r O ■“ «V ~ O
-
asa de
Doi (Urmare din pag 1) numai in trei zile s-au res
(Mure- Intensificarea, ritmurilor de lucru
ele ti- aprovizionării necorespun pectat comenzile, iar în ce
zătoare. tr-o zi nu tocmai potrivită: fectiv (doi nu prea vin ia jurul orei 11, la cererea CONSTRUCTORI lelalte s-au onorat doar
40—50 la sută din solici
gSSSg? — Deocamdată aceasta a treia zi după plată. Să lucru, alţii doi nu se pri noastră. Multă indisciplină. I>E ISPRAVĂ tă ri.
*ES este organizarea (! ?). Dar fie oare acesta un alt mo cep), nu se poate mai mult. Că lipsesc unele materiale La blocurile 59 A şi B,
în funcţie de cum termi tiv pentru care oamenii Fără forţa do muncă nece
năm, beneficiarul va putea care se aduc din altă par cu 112 apartamente şi ter Colectivele Şantierului nr.
excep- să-şi aranjeze interioarele. nu prea aveau chef de lu sară nu ştiu dacă putem te (plută, marmură albă, men de predare la sfîr.şi- 1 Petroşani au de executat,
r 1982: Realitatea este că cei 96 cru ? respecta termenul prevă prefabricate) şi muncitori tul lunilor iunie, respectiv, pînă la sfîrşitul anului,
10, 28, specialişti in montarea tra-
de constructori, fără să mai Atît la magazin, cit şi la zut. septembrie, se lucra cu 448 de apartamente, din
24, 14, socotim elevii practicanţi blocul 3 E, cu 32 de apar O zi cu multe absenţe vertinului, mai înţelegem, spor. Şi aici, lucrările sînt care 128 în Petrila. După
(în număr de 40) şi insta tamente şi spaţii comer dar pentru că lipseşte, cum rămase în urmă, dar con părerea inginerului şef al
44, 22, ciale la parter, situaţia este nemotivate : 20 de munci se întîmplă frecvent, beto- structorii sînt mobilizaţi, grupului de şantiere, Emi-
latorii, repartizaţi la acest
33, 7, magazin, reprezintă, in asemănătoare, dacă ne re tori, de la trei puncte de nu!, mortarul, care se pre- hotărîţi să facă tot ce de lian Tomulescu, planul se
tr-adevăr, o forţă. O for ferim la modul în care se pinde de ei. Maistrul Vio- va realiza integral, cu toa
44, 34, lucrează. Blocul are ter te greutăţile existente în
ţă care nu lucrează însă la rel Cimpoia, pe care l-am
36, 7, puterea ei maximă, care men de predare pe 30 a- găsit lumind beton împreu prezent (amplasamente ne-
nu este suficient de bine prilie a.c. Am găsit aici, nă cu oamenii săi, deşi era elibcrate pentru 120 de a-
30, 3, ora prînzului, ne-a pre partamente, multe docu
organizată şi aprovizionată la muncă, două echipe: una lucru ; cu multe întîrzieri. pară în Petroşani, uncie
22, 6, cu materialele necesare. de zidari (Ion Veghea) şi Totuşi mai puţine faţă de prefabricate executate în zentat cîţiva dintre con mentaţii lipsă la lucrările
Ritmurile de lucru atinse, alta de dulgheri (Gheorghe structorii cei mai harnici. din planul anului curent,
403 500 ziua precedentă. poligonul propriu, nu se Gheorghe Neagoie, Ion Tol- proiecte neterminate, alte
rezultatele obţinute pînă Savin), coordonate de mais mai pot aduce justificări,
acum demonstrează convin trul Ion Trantea. RESTANŢE SI LA... dean, Elena Durău, Bajo le modificate în ultima oră
8msi gător că lucrarea nu este — Am avut probleme cu ORGANIZAREÂ MUNCII indiferent de natura lor. Franeisc — oameni care-şi ş.a.). La rîndui său. Niio-
Conducerea Şantierului nr.
tratată de constructori cu aprovizionarea unor mate 1 Petroşani, a Grupului de fac datoria cu conştiincio lae Sasu, şef\ii Şantierului
importanţa cuvenită. Dacă riale (b.c.a, prefabricate, Aprecierea este valabilă zitate, pe care nu trebuie nr. 1 Petroşani, a arătat
nu se iau măsuri pentru şantiere Valea Jiului, tre să-i îndemni la lucru. Ace că sînt încă multe ne.:'un
. ■ rece plansee, betoane etc.) — ne pentru toate locurile de buie să acţioneze de îndată leaşi cuvinte şi despre con suri în activitatea construc
*. Vor dinamizarea activităţii la spune şeful lucrării. Din muncă, dar mai cu seamă pentru asigurarea condiţii
ite de toate locurile de muncă, această cauză sîntem cu pentru magazin. Efectivele structorii din subordinea torilor, multe probleme ne-
Vîntul termenul de predare a ma structura de rezistenţă doar lor optime de lucru la o- maistrului Ilie Catilina. Se rezolvale, că in per o da
loderat gazinului va fi din nou nu sînt supravegheate şi biectivele amintite, pentru lucrează la fundaţii, la tur următoare toate forţele \or
porare la etajul trei. Mergem des coordonate cu simţ de întărirea ordinii şi discip,li narea elevaţiilor. Necazul fi îndreptate spre înt'fura
îratura amînat. tul de greu. Dacă nu ne
ea în A TREIA ZI răspundere de către maiş nei în muncă, pentru mai cel mare este că betoane- rea lor, spre intens:! arca
de, iar DUPĂ... PLATĂ vin planşeele, etajul 4 nici tri. Pontajul se face şi nu buna folosire a materiale le nu sosesc ritmic şi în ritmurilor de lucru la toa
grade, nu-l acoperim curînd. Cu lor de construcţii şi înlă cantitatea comandată. Spre te obiectivele, în aşa fel in
•viciu : se face. La magazin şi la
Investigaţia noastră s-a o echipă de şase zidari, turarea cu desăvîrşire a exemplu, de la atacarea cit termenele do predare să
întîmplat să aibă loc în- din care doi lucrează e- blocul 3 E s-a făcut, în risipei. lucrărilor (14 ianuarie, a.c.), poată fi respectate