Page 78 - Drumul_socialismului_1982_03

pag i DRUMUL SOCIALISMUL

EDOARA
SSwŞSSH
PASTORALA 16.00 Telc!
>r
II»,05 I t,
li, tul
10,25 Şîtfl
10.10 Civic
Intr-o localitate străveche, despre o ocupaţie 17.00 Tcles
tcle
Romi
în a
contemporană, cu rădăcini milenare — creşterea oilor 17,48 Tragi
«le li
1.7,S0 1001
18.00 în cili
acordăm maximă atenţie a- fectivului, să creăm condiţii pără de la alţii, deoarece ză în fiecare an. Acum om lui
Importanţa creşterii oilor, avantajele acestei ocupaţii cestei activităţi, care deţine corespunzătoare desfăşurării fiecare vinde exemplarele 41 de oi de la care am con­ 20.00 Tclej
milenare pe meleagurile ţării şi ale judeţului Hunedoara o pondere de aproape 30 la in bune condiţii a activităţii mai slabe, oile de care vrea tractat produse cu statul. 20,20 Actui
20,:is Ancb
au fost subliniate nu o dată în documentele partidului şi sută în structura veniturilor fermei respective. să scape. Oile pe care le Voi creşte în continuare e- tors
statului nostru. Congresul al Xll-lea, planul cincinal actual, băneşti ale unităţii. Condiţii­ O preocupare centrală a am dau fiecare, în medie, feclivul, reţinînd încă zece măgii
programele speciale de dezvoltare a zootehniei pun în le naturale ne-au permis să noastră o reprezintă pe lin­ cîte 3 kg lînă. Prin amelio­ mieluţe. Succesul în această 21.00 Teleci
vietoi
faţa unităţilor agricole cooperatiste şi de stat, a ţăranilor mărim în fiecare an turmele, gă asigurarea unor oameni rarea cu berbeci de rasă ar ocupaţie străveche este ne­ studii
cu gospodării individuale sarcina dezvoltării în permanenţă ceea ce ne-a dat posibili­ cu tragere de inimă pentru fi posibil ca producţia să mijlocit legat de dragostea 22.10 Ciute
cu fi
a creşterii oilor, Judeţului Hunedoara — cu întinse păşuni tatea să livrăm an de an creşterea oilor, realizarea in sporească". şi interesul dovedite de fie­ 22,28 Telejt
şi fineţe montane - îi revin în acest domeniu obiective cantităţi tot mai mari de car­ totalitate din producţie pro­ Laurenţiu Suciu : „în con­ care om pentru animale. Eu
deosebit de importante. înfăptuirea lor cere preocupare, ne, brînză şi lină !a fondul prie a furajelor necesare, fă­ diţiile noastre cel mai bine nu mă odihnesc nici noaptea
valorificarea experienţei tradiţionale, multă dăruire din de stat. Important de amin­ ră să fim nevoiţi să apelăm cresc oile din rasa Turcană, cum trebuie dacă nu mă duc
partea organelor locale de partid şl de stat, a conduce­ tit este că investiţiile făcute la cumpărări. care sînt rezistente în spe­ cei puţin o dată la adăpostul
rilor unităţilor agricole, a tuturor crescătorilor de oi. pentru creşterea ovinelor au Fireşte, fără a intra in de­ cial la precipitaţiile abunden­ oilor, mai ales în timpul fă-
BUCURI
în dorinţa de a sprijini eforturile care se fac pentru o rentabilitate ridicată. Oile taliu, consider că temelia te şi reci ce se înregistrea- tărilor". dioprograi
dezvoltarea acestei îndeletniciri rentabile, redacţia ziaru­ pun foarte bine în valoare sporirii efectivelor trebuie să RatUojurn;
lui nostru organizează o acţiune de presă de mai lungă pajiştile alpine, unde au asi­ o constituie pentru orice cres­ Nici unul din factori nu trebuie neglijat presei; 8,1
diilor; 0,00
durată, pentru a generaliza experienţa crescătorilor de oi gurată hrana cinci luni pe cător de oi prăsila proprie, REDACŢIA : Ce consideraţi 0,05 Kăspu
fruntaşi, măsurile şi acţiunile de asigurare a bazei fura­ an. lată de ce la munte am adică realizarea unui indice şi oameni localnici care au tor; lo.oo
jere, sporirea natalităţii, pregătirea ciobanilor, îngrijirea construit stine şi am făcut di­ cit mai ridicat de natalitate că este important pentru dez­ revenit la această îndeletni­ ,710,05 Muzii
voltarea creşterii oilor ?
LUc yârile
oilor, preocupările de perspectivă în acest domeniu. verse amenajări, urmînd ca şi reducerea la minim a pier­ cire după ce au lucrat ca Formaţii e
în raport de dezvoltarea e- derilor prin mortalităţi". Valeria Secan : „Aşa cum muncitori în alte unităţi eco­
Un prim popas a avut loc zilele trecute în comuna nomice, cum este cazul iui Festivalul
Sarmizegetusa, unde cu sprijinul Direcţiei judeţene pentru sublinia tovarăşul Nicolae Aurel Ştirban şî Cornel Gri- rea Român
de ştiri; l
agricultură şi a comitetului comunal de partid, am organi­ Bună organizare şi spirit gospodăresc Ceauşescu la Consfătuirea de dan". I u l copiile»
zat o masă rotundă. Au participat: ing. Petru Radu, şeful REDACŢIA : Ce experienţă meniul şi să intervii cînd este lucru de lă C.C. al P.C.R. buclucaş;
Oficiului judeţean de reproducţie şi selecţie a animalelor, s-a acumulat în cooperativa nevoie, In turma pe care o din ianuarie a.c. şi la ple­ Adam Corui : „Pentru a a- 12.00 Bulct
Din
eonii
nara Consiliului Naţional a! sigura nutreţurile necesare -
Valeria Secan, secretarul comitetului comunal de partid, agricolă şi în gospodăriile îngrijesc am peste 700 de oi. Agriculturii, Industriei Alimen­ cunoscînd că fără o bază nostru; 12,
Adam Corni, vicepreşedinte al biroului executiv al consi­ populaţiei ? Cunoscînd sarcinile^de plan, tare, Silviculturii şi Gospodă­ furajeră corespunzătoare nu Şific; 12,4
raclio-tv. ;
liului popular comunal, Tenie Toteşteanu, preşedintele Dumitru Sterp : „Turma pe mă străduiesc să le îndepll- se poate concepe obţinerea 3; 15.00 CI
cooperativei agricole de producţie Sarmizegetusa, Dumitru care o am în primire cuprin- nesc în totalitate - la miei, ririi Apelor din februarie a.c., de rezultate satisfăcătoare în 10.00 Ituîc-t
Sterp şi Toma Ifincar, ciobani la turmele cooperativei agri­ omul este cel care hotărăşte creşterea ovinelor -, in fie­ Sfatul me«
stantaneu
cole, Adam M. Corui, ţăran cu gospodărie individuală din soarta producţiei agricole, in­ care an organizăm acţiuni Voiea; 16,4
Sarmizegetusa, Laurenţiu Suciu, ţăran cu gospodărie indi­ \ Masă rotundă clusiv în sectorul zootehnic. de masă cu toţi cetăţenii la conomice;
viduală din satul Hobiţa. La noi, în zootehnie, deci şi curăţirea păşunilor şi fîne- ştiri; 17,05
la creşterea oilor lucrează ţelor naturale. Pe lingă de­ iiei; 17,30
poran; 17,4
| la Sarmizegetusa cei mai harnici şi pricepuţi frişarea vegetaţie! lemnoase mâne; 18,00
Posibilităţi generoase - preocupări cooperatori şi ne îngrijim ca şi distrugerea muşuroaielor, O zi intr-o
terii mu zi
şi în continuare să avem în
constante acest sector ciobani perma­ fertilizăm anual cîte 300-400 Non stop i
a, TIMIŞ!
REDACŢIA : Ce înseamnă comuna noastră atestă o evo­ de 600 o-vine. Din 400 miei lînă şi brînză. Ca să nu în­ nenţi, cu dragoste de ani­ hectare pajişti naturale. De formaţiile
asemenea, recoltatul fîneţelor
tuatilatea i
pentru comuna Sarmizegetusa luţie favorabilă în ceea ce planificaţi am obţinut 340 şi registrez pierderi la fătare, male”. se face în perioada optimă la sută din
creşterea oilor, !a ce efective priveşte preocuparea pentru sînt condiţii să depăşesc pre­ am construit boxe individua­ Tenie Toteşteanu : „Ne pentru a obţine fîn de calita­ cuperatc ir
s-a ajuns, cum s-o acţionat creşterea ovinelor. Efectivul a vederile, care reprezintă o le unde separăm oile, inclu­ preocupăm in permanenţă să te. Cea mai mare parte din Priorităţi ii
în acest sens î sporit în anul trecut cu peste natalitate de peste 90 la su-, siv pe cele care se obiş­ asigurăm condiţii bune de concentratele necesare se a- vlcultorilor
Petru Radu : „Mai întîi 800 oi, în. prezent avînd o în­ tă. Datorită bunei organizări nuiesc mai greu cu suptul muncă şi viaţă celor 34 de sigură din gozurile obţinute din li07.0vi
sub flamur
doresc să arăt că între obi­ cărcătură de peste 1S0 ovine a muncii in fermă şi a preo­ mieilor. De asemenea, cresc ciobani ai unităţii. Dealtfel, la selectarea cerealelor li­ ce; 18,40 As
ectivele cuprinse în progra­ la suta de hectare de pajişti cupării pentru producţia fu- în turmă separată 140 oi vreau să spun că am încadrat vrate la fondul de stat". bă, specii
mul judeţean de dezvoltare a naturale. Comitetul comunal rojelor nu am avut pierderi proprietate personală, de ia Destine in
muncitorilo
zootehniei, un loc de seamă de partid, pe baza hotărîri- la fătare şi, nici mortalităţi. care arn contractat 165 kg Măsuri hotărîte, cu finalitate economică ricr Juridic
îl ocupă creşterea ovinelor. lor Congresului al Xll-lea al Indicatorii i-am îndeplinit an lină, opt miei şl voi preda şi siea“ si „1
In ultimii ani, efectivele de oi partidului, a sarcinilor şi in­ de an, ceea ce mă străduiesc brinzâ la fondul de stat". REDACŢIA : Ce vă propu­ oferim purcei gospodăriilor 19,30—20,00 E
Literatura I
din judeţul Hunedoara au dicaţiilor date de secretarul să realizez şi în acest an Corui M. Adam : „De co­ neţi pentru dezvoltarea în populaţiei pentru creştere, în- lorilor edut
înregistrat un spor de peste general al partidului, tovară­ cînd trebuie să obţin, în me­ pii am îndrăgit şi m-am ocu­ continuare a creşterii ovine­ grăşare şi contractare cu sta­ tui moral ;
20 de procente, ajungînd, şul Nicolae Ceauşescu, pri­ die, de la fiecare oaie cîte pat de creşterea animalelor. lor î tul. Ar fi util ca şi organele rc ; Lansar»
proză scurt
potrivit datelor recensămintu- vind dezvoltarea sectorului 2,5 kg lină şi 7 kg brinzâ. Fiind o specie foarte renta­ Tenie Toteşteanu : „Pînă la silvice să sprijine mai mult mlnică", <1<
lul efectuat in acest an, Io zootehnic, a acţionat şi ac­ Nu am avut cazuri de fascio- bilă, am sporit numărul oilor sfirşitul actualului cincinal acţiunile noastre, în sensul eiu-Petnicc.i
loză (gălbează) sau alte boii, bira, de pro
peste 270 450 capete. Posi­ ţionează cu răspundere pen­ în gospodăria personală la ferma noastră va cuprinde a- de a organiza mai bine com­ sile Şcrban,
bilităţile existente sînt însă tru ca la sfirşitul acestui cin deoarece tratamentele, inclu­ 52, de la care voi livra lo proape 8 000 ovine. In acest baterea pierderilor prin ră­
departe de a fi puse pe de­ să sporim efectivul de oi la siv îmbăierea oilor toamna şi fondul de stat 58 kg lînă, scop vom reţine în fiecare an piri. Stimulaţi de măsurile
plin In valoare. încărcătura cel puţin 5 000 în cadrul primăvara, le facem cu cea cinci miei şi o cantitate în­ toate mieluţele provenite din luate pentru cointeresarea
ce revine la suta de hectare C.A.P. şi 3 000 la gospodării­ mai mare grijă. Pe lingă oile semnată de brînză, Foarte prăsilă proprie şi vom prelua materială a producătorilor a-
de pajişti naturale este mai le populaţiei. Sporul are la C.A.P., împreună cu fiul meu, important în creşterea oîîor mieluţe şi de la gospodăriile gricoli prin majorarea preţu­
mică de 110 ovine, lată de bază, în special, reţinerea tu­ creştem separat de turma u- este modul cum sînt pregă­ populaţiei, în schimbul ber- rilor de contractare şi achi­ D^.VA: S
(
ce se impune ca In continua- turor mieluţelor provenite din nităţii, 150 ol. Ne străduim tite pentru montă, adică sâ becuţilor. Pentru ameliorarea ziţii a produselor agricole, r v Ţiţie vi
mă
tatu
r® să fio întreprinse măsuri prăsilă proprie. Mărirea efec­ să obţinem rezultate cit mai nu se mai facă mulsul lor rasei vom schimba în fiecare vom ridica permanent calita­ HUNEDOAR
botărite, atîi în C.A.P. şi tivelor prezintă o serie de a- bune, de acestea depinzînd înainte cu o lună şi să li se an berbecii, asigurînd repro­ tea şi eficienţa muncii în fer­ {Flacăra}; 1
I.A.S., cit şi la gospodăriile vantaje : valorificarea mai nemijlocit şi cîştigurile ce le asigure păşune de calitate. ducători de înoltă valoare ma de ovine, valorificînd su­ rurgistul); i
(Arta)
pesta
populaţiei pentru creşterea şi bună a pajiştilor naturale, o realizăm". La fătare se vede cel moi biologică. Totodată vom or­ perior tradiţia şi posibilităţi­ slructorul);
asneiiorarea efectivelor de o- contribuţie mai mare la în­ Toma (linear : „în cei !9 bine cum a fost pregătită ganiza mai bine producerea le existente pentru dezvolta­ Tereza (Uni
vlne, urmărind ca această deplinirea sarcinilor ce ne re­ ani de cînd practic meseria oaia pentru reproducţie. Co şi folosirea furajelor. Avem rea creşterii ovinelor - acti­ re la dra;
specie să deţină o pondere vin din programul de auto- de cioban la C.A.P. se poa­ să aibă rentabilitate ridicată, în vedere să construim noi vitate ce va avea o pondere Noiembrie); rătă
glonte
raci Însemnată in realizarea aprovizionare teritorială, spo­ te spune că am cîştigat o de la fiecare oaie ar trebui adăposturi pentru oameni şi tot mai mare în sporirea ve­ Ostaticii de
programului de autoaprovi- rirea veniturilor crescătorilor oarecare experienţă în creş­ să se obţină anual cîte în zona alpină, unde să ier­ niturilor băneşti ale C.A.P, şi — seriile I-i:
zionare teritorială şi în asi­ de animale şi ridicarea bună­ terea oilor, deşi există şi aici miel. In această primăvară năm o parte din turme, pen­ realizarea sarcinilor din pro­ VULCAN: 1
Z.ul
nopţii
gurarea industriei alimentare stării locuitorilor comunei", încă multe de învăţat. Cred eu am avut şase oi care au tru a înlătura cheltuielile gramul de autoaprovizionare LONEA: Fc
şi o industriei uşoare cu mo­ Tenie Toteşteanu : „înfiin­ că principalul lucru în înde­ fătat cîte doi miei. Adevăra­ costisitoare cu transportul fi­ teritorială". me (Minori
toriile prime necesare". ţarea în cadrul CAP. a fer­ letnicirea noastră este să fii tul crescător de oi se îngri­ nului. In acelaşi timp, pe Vara sperat
ANII»
resc);
Valeria Secan : „Datele mei specializate pentru creş­ tot timpul cu ochii pe anima­ jeşte de sporirea efectivului lîngă stine vom creşte mai GH. PAVEL şoara Noori»
recensământului efectuat în terea ovinelor ne obligă să le, să le cunoşti comporta- din prăsila proprie, nu cum­ multe scroafe de la care să N. TiRCOB URICANI:
zaţul); lRA
să iubeşti
roşie): GUF
laţia (Minei
Iflg'enia —
tria); Dubli
ra); GEOAt
leone (Cas:
HAŢEG: Pi
(Dacia); BR
CALAN: Şt
nuarie (Cas
STMERIA: '
nă la cer (î
Ciinele (l.u
Timpul p:
azi. Vreme
moaşă şi i
variabil. I
Banatului,
Vînt mode
sud-est. Te
nirno vor î
minus 8 şl
maximele î)
de. Dlmlnei
semnala ce
La munte
neral fruific
par aoros,
cînd, Izolat,
eîpîtaţil jfH
lata şi pe cel mai tinăr ciobănel din familia llmcarilo*, ral ea lnt<
care doreşte *ă devină crescător de cri ea şi tatăl său. ţMeţGOFoîog
O parte din turma ilc oi şi miei pe care o îngrijeşte ciobanul Toma ilinear, de la C.A.P. Sarmizegetusa. ■PHtssyafc i