Page 79 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 79
NR. 7580 @ MIERCURI, 24 MARTIE 1982 pag. 3
Generaţiile de muncitori agricoli
mmm Staţia de radioficare
se formează practic!nd agricultura din nou iu emisie
Din toamna trecută, la pe elevi să vadă un motor cu solide cunoştinţe în Înfiinţat cu mai mulţi
Şcoala generală din Beriu funeţionînd, să recunoască materie. Fetele, altfel sîr- ani in urmii, postul tic ra-
GUe-
fiinţează şi prima treaptă în grajd rasele de animale guincioase, cu iniţiativă şi AVEf! CUV1NTUI dioficare din comuna vremo,
lari
încetase,
multă
Campion a- de liceu, mai exact o clasă învăţate. Acum sînt în ate simţ gospodăresc, au fost să mai emită. Cauza 2 Li*
aţionalc ;Ue a IX-a cu profil agroindus lierul şcolii. Practica pro mai reţinute la vorbă, poa © Drumul din satul nostru, Banpotoc, este intr-o stare sa personalului tebnic do
de sărituri specialitate. ;,Nc-au lipsit
transmisiune trial. Dat fiind scopul în ductivă presupune şi un te din timiditate. deplorabilă. La această stare contribuie şi maşinile între foarte mult emisiunile de
u fiinţării ei — de a pregăti număr de 144 ore de lă- Prin practica agricolă de prinderii forestiere de exploatare şi transport Deva, care la difuzor. Comuna nu-i
Pronoexpres transportă lemn din parchetul Vărmaga cu maşini de to
rl cadre calificate pentru a- cătuşerie, în cadrul căro anul trecut, pe lingă apli mare, oamenii se cunosc
programu- gricultură — am vrut să ra învaţă lucruri necesare carea unor cunoştinţe- teo naj mare. La apelul nostru, adresat Consiliului popular al intre ei, dar parcă altfel
aflăm cum se realizează disciplinei de mecanizare, retice, elevii şcolii au asi comunei Hărău, nu am primit nici un răspuns faptic. (loan e cînd auzi in casa ta tot
aici instruirea practică de în martie fac practică gurat si necesarul de con Popa, loan Stan, Petru Borlea, Nicotae Dehelea, în numele felul dc întimplări din lo
a economica calitate. Ne obişnuiserăm
„Dus-Sn- specialitate. în zootehnie, iar o altă sum al cantinei în procent locuitorilor satului Banpotoc). să ascultăm emisiunile, să
clrumul n- — Conform programei săptămînă la mecanizare. de 90 ia sută. în acest an © in data de 28 ianuarie 1982 am dus la Cooperativa le comentăm, să colaborăm
sînt
şcolare, elevii clasei a IX-a posibilităţile desfăşurării \ la realizarea lor" — culese
dintre
opiniile
câteva
tcca. „Zorii „Moţul" din Brad un ceas la reparat, plătind 83 lei şi
Producţie a trebuie să facă 11 săptămîni activităţii practice se lăr ţ primind un bon cu nr. 645. De atunci şi pînă în prezent de la locuitorii din Cheiuri.
■ din Grecia de practică la disciplinele INSTRUIREA gesc. Se amenajează 10 mp Cu bucurie şi satisfacţie
voie bună PRACTICĂ de răsadniţe (deocamdată î am făcut şase drumuri la Brad, fără a rezolva nimic. De au salutat cetăţenii relua
•etreuş agrotehnică, mecanizarea a- fiecare dată mi s-a spus „vino mîine". (loan Simina, Stă- rea, incepind cu această
griculturii şi zootehnie — ÎN CLASELE sînt în lucru ramele), un nija-Buceş). lună, a emisiunilor radio
ne spune ing. Maria Doga- CU PROFIL solar pe 100 mp, se va mări difuzate de postul local.
ru, care predă aceste mate AGROINDUSTRIAL microferma şcolii, c.elor 12 o „Anchetînd cazul reclamat, s-a constatat că cele Faptul se datorează preo
rii şi răspunde de practica DIN ŞCOLI porci adăugîndu-li-se cîte- sesizate... sînt reale. întîrzierea autobuzului, in zilele re cupării dovedite in aeenstă
de
membrii
rimizsam agricolă a elevilor. In va exemplare de miei şi clamate, s-a produs din lipsă de autobuze active în au direcţie comunal dc comi
partid
tetului
toamnă au făcut cinci săp 150 de păsări. Şcoala dis togara Călan. în prezent transportul pe traseul Călan— şi ai consiliului comunal de
l : 6,00 Ra- După orele de atelier pune de un lot de peste Ocolişu Mare decurge în condiţii normale...". Am redat educa(ie politică şi cultură
mincţii; 7,00 tămîni la recoltat porumb,
,00 Revista cartofi, floarea-soarelui, le stăm de vorbă cu maistrul două ha_. şi va primi încă din răspunsul întreprinderii de transporturi auto, la cele socialistă. In fiecare shn-
ierul melo- gume, adunînd, sortind şi Emil Berian — foarte mul trei ha de la C.A.P., in ca \ sesizate în cadrul rubricii de Emil Stoian, din Ocolişu bătâ şi in reluare dumini
tin de ştiri; ţumit de îndemînarea şi drul căruia va desfăşura Mare. că, timp dc o oră se trans
ascultători- ajutînd la transportul a I mit prin rubricile „Ştirile
n de ştiri ; zeci de tone din aceste dragostea de muncă a cla lucrările la caro va fi so săptămînii", „Omul şi să
mlară; 10,M produse. Alături de lucră sei a IX-a — şi cu cîţiva licitată (printre altele plan \ nătatea", „Miliţia informea
liste 10,45 rile practice — ale căror elevi. „La atelier am învă tarea de nuci la Sibişel). ÎNTREBĂRI — RĂSPUNSURI ză", „Invitatul emisiunii",
laureate in Toate acestea vor asigura s ştirf, note, reportaje din
îal „Cinta- tehnologii le-au deprins — ţat despre sculele pe care s- © Nastasia îs trate, De Piatră-Buceş. Unitatea la viaţa şi activitatea locuito
1.00 Buletin anticipînd cunoştinţe teore le folosim la tractoare, aplicarea în practică a no rilor din comună. Despre
adiocaru.se- cum să lucrăm ca să nu ţiunilor teoretice de agri va. Dacă în cei doi ani care lucraţi este în măsu „priza la ascultători" a c-
calen darul tice din timpul anului — cultură, mai ales pentru e- lucraţi la cooperativa de ră să vă dea un răspuns misiunilor vorbeşte de la
Publicitate; le-am explicat, pornind de ne lovim" — spune elevul invalizi aţi fost încadrată în problema pensionării sine numărul mare de scri
ştiri; 12,05 la întimplări concrete, con Mihai Badea, bucuros că levii clasei a IX-a, a căror conform Codului muncii dumneavoastră. sori care conţin, alături de
folclorului pregătire presupune împle aprecieri, sugestii şi propu
izont ştiin- secinţele unor tehnologii aceste cunoştinţe îi vor fo tirea permanentă a teoriei şi nu cooperatoare, atunci © Anonim — Hunedoa neri pentru continua îmbu
anpremiera greşite, le-am arătat tipuri losi în deprinderea profe veţi beneficia, la vîrsta ra. Ne scrieţi că nu aţi nătăţire a tematicii şi ru
De la 1 la de soluri, soiurile plante siei pe care vrea s-o îmbră cu practica. Este un înce de 60 de ani, de pensie fost bine tratată la secţia bricilor.
invitaţilor ; lor agricole pe care le re put bun care, prin dotările Preconizate pentru a de
•>viri; 16,25 ţişeze — aceea de tracto ulterioare de care va bene de stat pentru cei cinci ginecologie a Spitalului veni bisăptăminale, emisiu
; 16,30 In coltau ş.a. Dealtfel, şi la rist. Colegul lui, Radu ficia şcoala, promite for ani vechime în muncă şi din Hunedoara şi că de nile postului local de ratlio-
ii Marina partea teoretică, vorbind Nasta, acordă importanţă de C.A.P. pentru cei şap două ori aţi fost exter ficare se vor constitui ln-
rdonate e- despre motorul de tractor deosebită pregătirii sale în marea unor generaţii de tr-un mijloc eficient de In
Buletin de agricultori capabili să răs te ani, lucraţi aici, con nată tot bolnavă. Ne ce formare, formare şi educa
srsul faml- sau rasele de animale, nu specialitate pentru că vrea pundă exigenţelor şi sarci form art. 63 din Legea reţi ajutor şi aşteptaţi re socialistă a tuturor ce
t contem- am recurs numai la mate să urmeze treapta a doua nr. 3/1977 şi art. 41 din răspuns pe adresa : „Exp. tăţenilor din comuna Ghc-
iimbii ro- rialele didactice de care la Liceul agroindustrial nilor sporite ce stau în faţa Legea nr. 4/1977. lari.
serii; 22,0(1 dispuneam — planşe, pie agriculturii comunei. Hunedoara, cod 2750".
23.00 Biju- Geoagiu, pentru a deveni «* Nicolae Jorza, După Credeţi că este posibil ? MIRCEA DIACONU
23,30—5,00 se, mulaje — ei i-am dus un agricultor de nădejde, VIORICA ROMAN
il nocturn.
: 18,00 in-
18,10 Ae-
astrie: ,.30 Ce se întreprinde pentru rezolvarea
nsaţii, rc- CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMAVARA
“ (Arad) ;
litatea sil— alimentării cu apă în viitor
n-estierilor
,20 Partid, Cure sînt perspectivele capacitate pentru un trans
s — cinte- alimentării cu apă a mu Fiecare ii de muncă pe ogoare—folosită in pini
irii tntrea- port de debit la nivelul
răspund. nicipiului Deva? Ing. loan necesarului şi în interiorul
ă ; Soarta Roman, director general cărora se pot executa ra în toate cele patru uni . rajere. La C.A.P. Roşcani Cibu, Silvia Suba, Iuţea ţel si Leşnic. Mecanizatorul
ranţi; Cu- adjunct al Grupului între corduri de noi obiective, Ghiara, Rozalia Brînduşa şi
„Pro mu- tăţi agricole cooperatiste şi şi Răduleşti nu s-a împrăş Matei Petru, împreună cu
eriptum" ; prinderilor de gospodărie fără ca acestea să influen în fermele I.A.S. din co tiat însă nici o lopată de ale cooperatoare, împreună M. Ludvig, P. Rusu, I. Pă
e literară; comunală şi locativă, şi ţeze alţi consumatori. muna Dobra se acţionează, gunoi pînă în prezent. Cînd cu şefa lor de echipă, Ilea curar, C. Işfan, Gh. Bădu-
textul Iac Jianu Fărcaşu, şeful secţiei De asemenea, tot pentru na Cercea. Pînă acum s-au
ii ; Statu sub conducerea şi îndruma era frig se motiva că gu lescu, R. Ionică, N. Dum
rii litera- apă, canal, termoficare De anul 1982 în planul con rea organelor comunale de noiul este îngheţat şi nu sortat 40 din cele 95 tone bravă şi alţi cooperatori au
uinuiui de va, ne-au relatat următoa structorului au fost prevă partid, pentru buna pregă se poate împrăştia, iar a- cartofi de sămînţă. Tractoa transportat şi împrăştiat
.a de du- rele : Soluţionarea alimen zute noi capacităţi de în rele şi maşinile sînt gata gunoi la C.A.P. Leşnic, lu
>l&i- Dan tire şi desfăşurare a cam cum se spune că pămîntul
cii m vor- tării cu apă in municipiul magazinare însumând 2 600 paniei agricole de primă este prea moale şl se aş pregătite pentru a intra în crare ce s-a realizat pe 2
r. dr. Va- Deva îmbracă două aspec mc care, amplasate în ml- vară. Toate unităţile au teaptă să se mai zvînte(i). brazdă la pregătirea tere ha. Alţi 60 cooperatori în
te care privesc lucrări ce eroraionul Bej an şi zona încheiat transportul guno Atît la C.A.P. Dobra, cît nului şi la semănatul cul tre care Andrei Buştea, se
se preconizează în interio Călugăreni, vor înlătura iului, iar la C.A.P. Dobra, şi la C.A.P. Lăpuşnic — u- turilor de primăvară cretarul 'organizaţiei de
rul oraşului, reflectate în deficienţele ce se înregis Lăpuşnic şi ferma I.A.S. nităţi care au în plan cul ir partid, Maria Avramescu,
extinderea reţelelor de dis trează în alimentarea cu Lăpuşnic întreaga cantita tivarea de cartofi — au brigadier de cîmp, lucrau
tribuţie, precum şi a capa apă a locuitorilor din zo te (peste 7 000 tone) a fost fost administrate îngrăşă In cooperativele din co la curăţatul păşunii (12 ba)
cităţilor de înmagazinare, nele înalte. muna Hărău duminică şi
din viafa împrăştiată pe terenurile minte organice pe suprafe luni s-a lucrat cu spor. şi a canalelor de drenare
; Or ! cu” iar pe de altă parte creş în ceea ce priveşte sur destinate culturilor de pri ţele destinate acestei cul de pe terenurile agricole.
i (Arta) ţ terea capacităţii la sursă şi sa de apă Batiz, în cursul S-au curăţat peste 80 ha
tion - stop măvară. Astfel, s-au îngră turi şi' s-a trecut la sorta păşuni şi 15 ha fineţe, pre ir
ui (Side- şat ou gunoi suprafeţele ce rea şi pregătirea seminţei. cum şi 51 ha livadă, la In ultimele zile, la C.A.P,
la Buda- DESPRE FURNIZAREA ŞI GOSPODĂRIREA APEI se vor cultiva cu cartofi, La C.A.P. Lăpuşnic lucrau
rul (Con- IN MUNICIPIUL DEVA (III) sfeclă, mazăre şi gulii fu- la sortarea cartofilor Maria muncă aflîndu-se peste 200 Vaţa de Jos s-a intensificai
ElOŞANI : de oameni. Concomitent, acţiunea de fertilizare ca
Intoarce- mecanizatorii Gavrilă Caş- îngrăşăminte organice şi
dlfitii (7 abordarea investiţiei pen anului se va redimensiona van, loan Costina, Antonie chimice. La transportul şi
ENI : Un tru o sursă nouă care să conducta de apă brută, ca MINERI, PREPARATORI, ENERGETICIENI!
ul(ural) ; rezolve definitiv asigura re să sporească debitul Logliin, Iosif Vinţi şi Iosif aplicarea celor peste 120
sila Vista rea ou apă în perspectiva pentru oraşele Deva şi Si- Ţîr au transportat în cîmp tone gunoi de grajd şi £o«~
citorese); forită au participat nume
de mie- anilor 2000. meria, în măsura preluării 120 tone gunoi. Ţăranii coo
•cafărul) ; în acest sens, Institutul obiectivelor ce se vor exe peratori din Şoimuş au fă roşi cooperatori şi meca
fără nu- de proiectări Hunedoara- cuta pînă în anul 1984. {Urmate din pag. 1) logii de. lucru de mare cut lucrări de întreţinere nizatori, dintre care s-aa
ETRILA : productivitate. Mă refer la evidenţiat loan Muntea,
(Muncito- Deva a calculat, la coman Ajungînd la anul 1984, activitate, o mai mare pre introducerea, acolo unde pe 11 ha păşuni şi fineţe.
: Domni- da Grupului de gospodărie informăm pe cititori că s-a Tot aici, mecanizatorii Ionel Pavel Başa, Florea Tom»,
citorese); comunală un studiu de e- aprobat investiţia de ali ocupare pentru productivi condiţiile permit, a exploa Bugă şi Mihai Vasiliu au Marioara Borza, Efimla Ic-
ui îUete- chilibrare a sistemului de mentare cu apă a localită tate sporită, pentru calita tării în abataje frontale. arat 6 ha, Aurel Tamşa şi van, Marioara Coza şi alţii.
vot face te şi eficienţă. Apoi am în
(Steaua distribuţie a apei în Deva ţilor Haţeg, Călan, Simeria tărit asistenţa tehnică pe De asemenea, vom mecani- loan Raţ au împrăştiat O susţinută mobilizare S-a
ZA: Ten- care, aşezat la baza tutu şi Deva din sursa Rîu Ma- za operaţiile de încărcare gunoi pe 2 ha, Iosif Ră- făcut de asemenea, la scur
ItAŞTIE : ror dezvoltărilor din oraş, re-Retezat, investiţie care schimburile II şi III, asigu gerea apelor de pe terenu
I-II (Pn- ri nd permanent cîte un a materialelor la suprafaţă bulea, loan Pantea şi cole
t (Flacă- ghidează tot ceea ce tre va soluţiona definitiv pro — acţiune care deja a în gii lor au transportat 110 rile agricole, precum şi la
.1: Cor- buie făcut pentru ca toate blema alimentării cu apă maistru mecanic şi un ca ceput. Toate acestea vor tone gunoi. Aceeaşi activi îmbunătăţirea a peste 500
cullură) ; zonele să aibă asigurată la Deva. dru tehnice-ingineresc şl hectare pajişti naturale.
r, nagan pe aceste schimburi. S-a contribui la creşterea pro tate rodnică am întâlnit şi
bor inalt; apa necesară. în contextul Şi, pentru că am promis ductivităţii muncii în aba ia Brănisca, Banpotoc, Ve- N. BADtU
e din la- acestor preocupări, au fost să revenim şi asupra fur realizat mecanizarea trans
cultură) ; elaborate proiecte şi asigu portului în abatajele came taje, la producţii sporite de
•reşte pî- nizării apei calde, cele de ră. Am început exploatarea cărbune.
): II.TA : rate fonduri pentru ca o mai sus vor lămuri în ma în proporţie mai mare
parte din reţele şi rezer re măsură în acest an ne — Avem toate condiţiile
voare să fie executate încă cazurile care persistă din (70 Ia sută, faţă de 40 la să ne realizăm în acest an
în cursul acestui an şi, lipsă de debit suficient. sută, anul trecut) a stra planul şi angajamentele a-
spre satisfacţia generală, în altă ordine de idei, tului unu, care este mai sumate în întrecerea socia
constructorul a înţeles cît în anul 1983 la Deva vor productiv şi ani reluat ex listă — completează, în în © In urma notei „Noro nului Kelemen Alexandru,
de necesare şi urgente sînt intra în funcţiune primele ploatarea la suprafaţă a cheiere directorul Viorel coşii fără... noroc“, publi de la barul restaurantului
aceste lucrări. Astfel, una cantităţi de căldură asigu zăcămîntului rămas în zona Sirca. Avem un colectiv cată în ziarul nostru din 6 „Feroviarul" din Simeria,
din conductele importante rate prin termoficare de af lori meniului din vechiul bun, închegat, din rîndul februarie a.c., Sucursala faţă de un consumator, si
în zona Gojdu a şi fast a- câmp minier Ţebea. căruia se detaşează comu Hunedoara-Deva a Agenţiei tuaţie relatată în nota 1
tacată, ceea ce va rezolva la Centrala termoelectrică — Acestea sînt realizări nişti ca Gheorghe Kirsch, de stat Loto-pronosport ne „Dialog la limita... bunului
cel tîrziu în luna mai în Mintia, ceea ce va elimina le de pînă acum. Cum pre răspunde: „Am luat mă simţ", apărută în ziarul nr,
chiderea nodurilor din in multe din neajunsurile ce conizaţi să acţionaţi în Venicu Ceanu, Teodor Faur, sura prelungirii programu 7519, din 12 ianuarie 1982,
tersecţia Mărăşti-Zarandu- le creează consumul de continuare, pentru a spori Petru Luca, Traian Băjan, lui de lucru la unitatea lucrătorul nostru a fos1
lui cu zona Gării. combustibil în centrale de producţia de cărbune şi a Azarie Florea, Teodor Ta din Hunedoara, str. G. E- sancţionat cu retragerea u-
Tot în acest an se vor e- cartier, cu randamente nu recupera cît mai mult din bac, Petru Tomescu, Gheor nescu nr. 10, pînă la ora nei trepte de retribuţie pe
xecuta conducte de trans întotdeauna satisfăcătoare restanţele anului trecut ? ghe Josari, Constantin Mus- 17,30 în zilele de luni, o perioadă de trei luni, ÎB
port pe străzile Eminescu, şi care generează nemulţu — Pe lingă faptul că cariu, loan Dragoşa, Cor miercuri şi vineri şi pînă baza art. 10, litera c, dls
Barîţiu şl B-dul Decebal, mirile despre care am a- vom căuta să menţinem o nel Gruieţ. şi alţii, un co la ora 17 în celelalte zile Codul muncii". Acesta este
din străzile Lenin şi Ho mintit în primele două ar activitate intensă de pregă lectiv hotărît să facă tot ce din săptămînă". răspunsul conducerii între»
rea. în acest fel, treptat, ticole publicate sub acest tiri _— ne spunea Virgil depinde de el pentru a-şi
oraşul va cîştiga o închi generic, privind furnizarea Niţă, inginerul şef al uni îndeplini integral sarcinile ® „Ca urmare a atitudi prinderii comerciale de stat
pentru
alimenta(ie
public!
dere in Ineie de distribuţie, apei. tăţii — vom aplica tehno In producţie. nii neprincipiale a barma Deva.